BusinessMagazin

Tag: toamna

  • Atac violent din PNL la Iohannis. Bodea: Românii nu dau doi bani pe un zeu care nu are fulger

    Liberalii trebuie să găsească o modalitate de a gestiona eşecul de la locale, astfel încât acesta să nu se repete şi la parlamentarele din toamnă. Soluţia ar fi, în viziunea unui senator PNL, debarasarea de Iohannis.

    UPDATE: Intrat în direct la Realitatea TV, Cristian Bodea a susţinut mai multe acuze la adresa preşedintelui Klaus Iohannis şi membrilor din conducerea PNL, cerând un congres prin care întreaga conducere a formaţiunii politice să fie schimbată.

    “Sunt două aliniate aici. Unu: preşedintle româniei dă un exemplu românilor veniţi seara la vot. Doi: politica partidului de la prezidenţiale a fost ‘Suntem partidul lui Iohannis, suntem căţeii lui Iohannis’. D-aia s-a votat negativ, pentru că ne-am dus pe o subordonare a lui Iohannis. PNL trebuie să aibă personalitate, să nu mai fie partidul preşedintelui aşa cum a greşit PDL când a fost partidul lui Iohannis.

    Problema nu e la Alina, Blaga sau la Boloja, e la toată conducerea partidului. Sunt acolo 100 de vicepreşedinţi. N-au văzut din toamnă că urmează dezastrul? Toţi au rămas cu Iohannis. Le-am zis ‘Băi, cum să mergem cu Buşoi, ăsta nu are profil de bucureştean’. Şi au zis că e sunt prost şi că îl face Iohannis primar.

  • Cum arată Kviabryggja, închisoarea ocupată de bancheri

    Camera de interogatoriu în care s-a scris istoria recentă a Islandei este austeră, mobilată doar cu o masă, câteva scaune şi un computer. O cameră de luat vederi este prinsă de un perete, iar ferestrele duble blochează complet vuietul furtunilor care lovesc Golful Faxafloi şi Reykjavikul. 

    În această cameră procurorul special Olaf Hauksson, un om înalt şi bine făcut, cât un urs, şi-a petrecut ultimii şase ani cercetând tranzacţiile care au adus economia islandeză în pragul falimentului în toamna anului 2008. Pe aici s-au perindat unii dintre cei mai puternici bancheri din Islanda, executivi şi investitori pentru a răspunde întrebărilor lui Hauksson. În toamna anului 2008 cele mai mari trei bănci islandeze s-au prăbuşit în doar trei zile, în parte din cauza aranjamentelor ilegale făcute de executivii lor pe burse.

    „Manipularea pieţei“, explică Hauksson pentru Süddeutsche Zeitung. Întrebat ce s-a întâmplat până la urmă cu şefii celor trei bănci, Hauksson, fost poliţist într‑un oraş mărunt, obişnuit cu beţivii şi scandalagiii, schiţează un zâmbet sfidător: „Toţi sunt la închisoare. Au stat chiar aici“. Prin acest lucru este surpinzătoare Islanda. A condamnat la închisoare 29 de bancheri şi alte personaje din lumea financiară pentru infracţiuni care au condus la severa criză din 2008. Nicio altă ţară din lume nu are un astfel de palmares, nici măcar SUA, unde a izbucnit criza financiară mondială. De aceea Kviabryggja, închisoarea bancherilor, a căpătat o atenţie specială. Jurnaliştii de la Bloomberg i-au făcut o vizită.

    Kviabryggja nu este o închisoare clasică. Nu are nevoie de ziduri, de garduri de sârmă ghimpată sau de turnuri de observaţie pentru a-i împiedica pe puşcăriaşi să fugă. Izolată într-un peisaj bătut de vânturi, vechea fermă este străjuită de îngheţatul Atlantic de Nord pe de o parte şi de câmpurile de lavă acoperite de zăpadă pe de cealaltă. La est orizontul este dominat de Snaefellsjokull, un vulcan adormit sub acoperământul unui gheţar. Spre civilizaţie duce doar un drum.

    Kviabryggja este acum casa lui Sigurdur Einarsson, fostul preşedinte al băncii Kaupthing, şi a lui Hreidar Mar Sigurdsson, fost director financiar. Kaupthing este cea mai mare bancă islandeză. Bancherii îşi petrec acum timpul spălând rufe, făcând exerciţii în sala de gimnastică a închisorii şi navigând pe internet. Ei şi alţi doi colegi de breaslă întemniţaţi aici – Magnus Gudmundsson, fostul CEO al subsidiarei din Luxemburg a Kaupthing, şi Olafur Olafsson, acţionar important al băncii când aceasta s-a prăbuşit – pot face şi excursii afară, aşa cum au voie şi ceilalţi 19 „oaspeţi“ ai închisorii. Toţi au fost condamnaţi pentru infracţiuni fără violenţă.

    Pentru un om de rând s-ar putea să nu fie o viaţă prea grea, însă este ceva cu totul diferit faţă de zilele de dezmăţ când bancherii găzduiau petreceri pentru clienţi pe iahturi în Monte Carlo şi angajau cântăreţi legendari precum Tom Jones pentru a-şi încânta invitaţii la galele londoneze.

    Einarsson, Sigurdsson, Gudmundsson şi Olafsson s-ar putea să aibă noi colegi. Procurorul Hauksson va avea grijă de asta. În martie biroul său a pus sub acuzare cinci persoane pentru fraudă şi manipularea pieţei. Unul dintre ei este Larus Welding, fostul CEO al băncii Glitnir. Hauksson mai are în lucru încă vreo şase cazuri care au legătură cu criza financiară.

    Tragerea la răspundere a bancherilor vinovaţi ar fi trebuit să fie un rezultat satisfăcător pentru cei 333.000 de locuitori ai Islandei. Însă un scandal privind vânzări secrete de acţiuni de către cea mai mare bancă a ţării trezeşte temeri că încă nu a fost eradicat capitalismul de cumetrie, cel care a adus economia la dezastru. Ascensiunea unei formaţiuni politice antisistem denumite Partidul Piraţilor arată că furia persistă sub suprafaţa revenirii economice.

    „Societatea încă nu are încredere. Nu are încredere în politicieni, nici în instituţii şi nici în partide“, explică Stefan Olafsson, profesor de sociologie la Universitatea Islandeză. 

    O fi Islanda o ţară la capăt de lume cu o populaţie cât un oraş de mărime medie, dar ea trece prin acelaşi tip de revoltă populistă care zdruncină guvernele din Occident.

    „Politicienii au dezamăgit. Au permis să se întâmple aceste lucruri, tot acest exces şi toată această lăcomie, şi ca datoriile să se adune“, adaugă Olafsson.

    În urmă cu doar un deceniu, statu-quo-ul Islandei era foarte diferit. Cele mai mari trei bănci, după ce s-au scuturat de zeci de ani de disciplină financiară într-un spasm de dereglementare în anii 2000, au asaltat piaţa internaţională a datoriilor aşa cum n-au mai facut-o niciodată. Binecuvântate cu ratinguri maxime şi cu acces la Zona Economică Europeană, trioul s-a îndatorat cu 14 miliarde de euro doar în 2005, dublu faţă de 2004. Au plătit cu doar 20 de puncte de bază peste ratele de dobândă de referinţă, potrivit comisiei speciale de investigaţie a parlamentului. Băncile au devenit astfel maşini de făcut bani. Banii împrumutaţi erau daţi mai departe ca împrumuturi cu dobânzi mari. Capitalul propriu a ajuns în 2007 la o rentabilitate de invidiat, de aproape 20%. Inundate cu credite, familiile islandeze au început să-şi cumpere apartamente în Londra, să meargă în vacanţe de cumpărături la Paris şi au împânzit străzile din Reykjavik cu Range Rover-uri. În 2008 activele băncilor islandeze deveniseră de 10 ori mai mari decât economia ţării.

    Apoi a venit criza şi odată cu ea paralizia pieţelor din întreaga lume. Băncile şi-au pierdut accesul la finanţarea pe termen scurt şi nu şi-au mai putut gestiona propriile datorii. Valoarea coroanei islandeze s-a prăbuşit, făcând creditele denominate în monedă străină mult prea scumpe.

    Kaupthing, Landsbanki şi Glitnir au intrat în incapacitate de plată a unor datorii echivalente cu 85 de miliarde de dolari în octombrie 2008, iar gospodăriile şi-au pierdut mai mult de o cincime din puterea de cumpărare.

    Cetăţenii au atacat clădirea istorică parlamentului cu ouă şi pietre. Birna Einarsdottir, director de marketing al Glitnir, a fost numită în acea lună CEO al Islandsbanki, o bancă nouă creată din activele islandeze ale Glitnir după ce creditorii au preluat controlul ei.

  • Patronii clubului Colectiv şi reprezentanţii firmei de artificii, chemaţi la Parchetul General

    Administratorii clubului Colectiv şi reprezentanţii firmei de artificii, toţi urmăriţi penal pentru tragedia din toamna anului trecut, au fost citaţi de procurori pentru a se prezenta, vineri, la sediul Parchetului General, susţin surse judiciare.

    Potrivit acestora, cei şase au fost chemaţi „pentru a li se comunica acte procedurale ce au fost efectuate şi paşi premergători trimiterii în judecată a dosarului”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ford vrea să atace Duster pe o piaţă de 22 mld. € cu un SUV produs la Craiova

    Americanii vor să producă la Craiova din toamna anului 2017 o nouă generaţie a SUV-ului de clasă mică Ecosport, care va concura direct cu viitorul Duster, aşteptat tot în a doua parte a anului viitor pe piaţa europeană.

    „În cei 8 ani nu am putut să folosim întreaga capacitate de producţie de la Craiova aşa cum am avut iniţial în vedere. Construiţi aici unul dintre cele mai complexe vehicule şi de asemenea avansatul motor de 1,0 EcoBoost pe benzină. Ford urmează sa investească până la 200 de milioane de euro pentru a construi aici, la Craiova, SUV-ul de mici dimensiuni  EcoSport, din toamna anului 2017. De la acea dată, Craiova va deveni singura sursă de producţie pentru modelul EcoSport ce se va vinde în Europa“, a spus ieri la Craiova Jim Farley, cel de-al treilea CEO şi preşedinte al Ford Europa de când constructorul american a preluat oficial în martie 2008 uzina de la Craiova.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cele mai puternice femei din business: Teodora Burz, Orkla Holding

    Teodora Burz le administrează pe piaţa locală din toamna anului trecut afacerile Orkla Holding în România, de 2,6 milioane de euro, care sunt generate de şapte magazine.

    Teodora Burz a lucrat anterior în Italia, China şi Turcia pentru grupul turc specializat în producţia şi retailul de haine pentru bărbaţi sub trei branduri, respectiv tween şi Damat (segmentul mediu plus) şi D’S Damat (persoanele cu venituri medii).

    Teodora Burz ocupă funcţia de country manager în România şi a preluat din toamna anului trecut şi funcţia de director de marketing şi expansiune al Orka Holding, o afacere de 140 milioane de dolari, care deţine în portofoliu peste 400 de magazine de modă pentru bărbaţi deschise pe aproape 40 de pieţe de la nivel internaţional.

    Teodora Burz urmăreşte pentru piaţa locală expansiunea, respectând însă modelul pieţei: “Credem că în România este loc de un total de 14-15 unităţi sub cele trei branduri. Anul acesta vom deschide trei magazine şi vom termina 2014 cu zece unităţi. Vrem un magazin stradal, însă restul vor fi în malluri, pentru că românii fac shopping în centre comerciale”. 

    Business Magazin lansează cea de-a cincea ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri românesc. Catalogul cuprinde 200 de nume reprezentative din poziţii cheie de conducere precum CEO, directori economici, antreprenori sau country manageri. Catalogul va fi oferit abonaţilor Business Magazin la sfârşitul lunii martie; pentru posibilitatea de a-l achiziţiona online , vă rugăm contactaţi Departamentul vânzări la marcela.tuila@m.ro.

  • Bwin se întoarce pe piaţa din România într-o altă formă

    Toamna trecută bwin împreună cu alte site-uri de pariuri online au fost interzise în România de către Oficiului National pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Lumea s-a întrebat când şi sub ce formă operatorii de pariuri se vor întoarce în ţară. Bwin revină în România, dar nu cu site propriu.  GVC Holdings(compania mama a SportingBet) a preluat bwin.party, astfel tehnologia bwin va fi încorporată în SportingBet, care nu este interzis în România.

    Un oficial al bwin, aflat la târgul de gambling, ICE 2016, mi-a spus că datorită acestei preluări, bwin nu vrea să revină în ţara noastră pentru că nu vor să împartă piaţa cu SportingBet. Totuşi, acesta a menţionat că tehnologia şi expertiza bwin va fi prezentă pe platforma de pariuri online a GVC.

    În septembrie 2015, GVC a cumpărat bwin.party pentru suma de 1.1 miliarde de lire sterline.

  • What if?“ devine o carte interesantă, tocmai prin prisma întrebărilor puse şi a răspunsurilor pe care le oferă

    Cu zece ani în urmă aş fi categorisit cartea lui Randall Munroe „What if?“ – „Ce-ar fi dacă?“ la capitolul ciudăţenii; chiar dacă zorii tehnologiilor disruptive apăruseră, lumea mai era, la acel moment, aşezată pe principiile secolului XX. Acum, în lumea reţelelor sociale, a internetului şi telefonului inteligent, „What if?“ devine o carte interesantă, tocmai prin prisma întrebărilor puse şi a răspunsurilor pe care le oferă, întrebări care altfel ar fi facil de clasificat la categoria tembele. Şi deschid cartea la întâmplare: „Dacă toţi oamenii de pe planetă ar reuşi să stea departe unii de alţii vreo câteva săptămâni, oare nu s-ar eradica răceala obişnuită?“. Sau „Ce s-ar întâmpla dacă un uscător de păr alimentat în continuu cu curent electric ar fi pornit într-o cutie etanşă de forma unui cub cu latura de un metru?“. Sau – asta e chiar bună! – „De la ce înălţime ar trebui să dai drumul unei bucăţi de carne ca să fie friptă numa’ bine când atinge pământul?“. Nu-i aşa că sunteţi cât se poate de tentaţi să aflaţi răspunsurile?

    Randall Munroe este autorul blogului xkcd.com, un brav reprezentant al noii culturi, care îmbină sarcasmul, ştiinţa, o profundă latură umană şi jocurile de cuvinte, prezentând pastile desenate, înţelepte şi amuzante, din seria „ha, ha…. eu de ce nu m-am gândit la asta?!“. „What if?“ ia o serie de întrebări care au fost puse pe site şi le oferă răspunsuri cât se poate de fundamentate ştiinţific. Cartea a apărut în toamna anului 2014 şi a devenit numărul unu pe lista cărţilor de nonficţiune a New York Times. În mai 2015 Munroe a anunţat o continuare, „Thing Explainer“, care  a fost lansată în toamna anului trecut.

    „What if?“ a mai fost noiminalizată la categoria Best Nonfiction a Goodreads Choice Awards şi a fost desemnată cea mai bună carte a lunii septembrie 2014 de către Amazon. Şi nu ar mai fi prea multe de spus: „What if?“ poate fi companionul perfect pentru o ninsoare bună, un pahar de vin, un fotoliu şi un şemineu/sobă/calorifer. Asta până ajunge la voi friptura pe care aţi aruncat-o de la o înălţime suficientă încât să ajungă jos „numa’ bună“.

  • Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza privind creşterea economică a României,la 3,9% în 2016 şi 4,1% pentru 2017

    Banca Mondială (BM) a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei României pentru anul acesta la 3,9%, iar pentru anul următor la 4,1%, şi s-a aliniat astfel estimărilor anunţate de alte instituţii internaţionale, precum Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

    BM a majorat şi estimarea privind avansul PIB pentru anul trecut, la 3,6%, potrivit raportului bianual World Economic Prospects.

    Prognozele anterioare ale Băncii Mondiale, prezentate în iunie anul trecut, indicau un avans economic de 3% pentru anul 2015, de 3,2% pentru 2016 şi de 3,5% pentru 2017.

    Instituţia a anuntat, miercuri, şi o estimare pentru 2018, an în care anticipează că economia României va creşte cu 4%.

    Prognozele recente ale Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional au înaintat procentaje similare, de asemenea îmbunătăţite faţă de estimările precedente.

    Astfel, CE a estimat, în luna noiembrie, creşterea economică a României la 3,5% pentru anul 2015 şi la 4,1% pentru 2016, în timp ce în 2017 ritmul ar trebui să se situeze la 3,6%.

    Fondul Monetar Internaţional are estimări apropiate, de 3,4% pentru anul 2015 şi 3,9% pentru 2016, potrivit ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook.

    Guvernul estimează pentrul anul în curs o creştere economică de circa 4%.

  • Rocada mică în FMCG

    În 2015 Albalact a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului producătorilor de lactate, depăşind rezultatele financiare înregistrate de Danone România anul trecut. Chiar dacă producătorul francez a revenit pe creştere anul acesta, nici afacerea controlată de Raul Ciurtin n-a stat pe loc, ci a bifat plusuri, deci este de aşteptat ca ordinea pe podium să se păstreze. Schimbări de clasament la fel de spectaculoase nu s-au regăsit în niciun alt segment al pieţei de bunuri de larg consum.

    „Albalact este deja lider de piaţă”, spunea persoana cu care am avut ultimul interviu din 2014,înainte de începerea vacanţei de iarnă. Am preluat ca atare informaţia, lansată off-the-record la acea vreme (implicit, tratată ca atare). Informaţia nu putea fi verificată atunci ci doar după ce Albalact şi Danone şi‑au publicat rezultatele oficiale. Atunci s-a văzut că piaţa lactatelor, cu o valoare anuală estimată la 4 miliarde de lei, are un nou lider. Albalact a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 475 de milioane de lei, în creştere faţă de 2013 (423 milioane de lei), iar profitul a crescut şi el, ajungând la 12,3 milioane de lei, faţă de 8,4 milioane de lei în 2013. Cifra de afaceri a Danone, în schimb, a scăzut de la 481 milioane de lei în 2013 la 456 de milioane de lei anul trecut, iar pierderile raportate au crescut, de la 5 milioane de lei la 16 milioane de lei, în acelaşi interval. În primul semestru al anului, Danone a realizat o cifră de afaceri de 230 de milioane de lei, în scădere cu 1,6% faţă de perioada similară a anului anterior; a raportat însă un profit net de 13,8 milioane de lei. Albalact îşi continuă creşterea, plusul estimat pentru 2015 fiind ceea ce Stephane Batoux, directorul general al Albalact, numeşte high single digit, adică un procent apropiat de 10%.

    Albalact este singura afacere controlată de investitori români în topul producătorilor din industria laptelui; francezi, greci şi nemţi (Danone, Friesland Campina, Fabrica de lapte Braşov, Delaco, Hochland, Dorna, Covalact) deţin felii importante din această industrie, abia pe locurile nouă şi zece, în funcţie de cifra de afaceri, mai aflându‑se businessuri locale (Simultan şi Lactag).

    Diametral opus se plasează antreprenorii români în industria cărnii, pe care o domină clar, iar prezenţa străinilor este mult mai slabă. Firme ca Avicola Bacău, Transavia, Cris-Tim, Aldis, Meda au poziţii puternice. Afacerile producătorilor din industria alimentară au primit o importantă gură de oxigen, odată cu reducerea TVA, de la 24% la 9%, la jumătatea acestui an. Primele date despre impactul acestei măsuri au fost anunţate încă din iulie de compania de cercetare de piaţă Nielsen şi indicau un avans de 17% al consumului de alimente în primele două săptămâni după aplicarea acestei decizii. „Efectul reducerii TVA este major şi a fost văzut de noi clar în creşterea din ultimele patru luni. Măsura este cert pozitivă, iar creşterea vânzărilor se datorează atât majorării consumului, cât şi unui proces de «albire» a vânzărilor de retail. Cred că reţelele mari au înţeles oportunitatea şi au transmis această reducere către consumator. Şi toată lumea a beneficiat de asta“, a declarat pentru ZF Dan Minulescu, CEO al Macromex, un grup cu afaceri de peste 100 de milioane de euro.
    Din suma totală pe care românii ar fi putut să o economisească în urma unor preţuri mai mici, 76% a fost reintrodusă în circuitul cumpărăturilor de larg consum, arată un studiu realizat de compania de cercetare de piaţă GfK despre impactul scăderii TVA. Mai mult de jumătate din această sumă a fost direcţionată către produsele alimentare şi băuturile non alcoolice. 17 procente au mers către zona produselor nealimentare – produse de îngrijire personală şi de îngrijire a casei. Restul sumei a rămas în buzunarul românilor, fie pentru alte cheltuieli, fie pentru economisire.

    Pâinea şi produsele de panificaţie au fost primele care au beneficiat de reducerea TVA, încă din 2013, iar pe parcursul a doi ani – din toamna acelui an până în toamna lui 2015 – populaţia a cheltuit pe pâine mai puţin cu jumătate de miliard de euro, potrivit calculelor făcute de Aurel Popescu, preşedintele Rompan, patronatul din industria de morărit şi panificaţie care reuneşte entităţi de profil cu afaceri de 1,5 miliarde de euro; piaţa de morărit şi panificaţie se ridică la peste 3 miliarde de euro. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2016, TVA pentru celelalte produse urmează a fi redusă de la 24% la 20%.

    Î

  • Obiect vestimentar apărut de mai bine de o sută de ani revine la modă

    Apărut de mai bine de o sută de ani şi utilizat de multe ori de cei sau cele care îl purtau pentru a da impresia că au o cămaşă sau o bluză pe sub haină, plastronul revine la modă în această toamnă, scrie Wall Street Journal. Rolul lui însă, susţin experţii în modă, nu mai este deloc cel iniţial, de a proteja cămaşa, care, având o parte detaşabilă mai uşor de întreţinut, rezistă mai mult, ci de a completa o ţinută fără ca persoana care o poartă să pară prea gros îmbrăcată.

    Apreciat şi de fotografii de celebrităţi pentru că le oferă o soluţie uşoară la situaţiile în care o jachetă nu cade suficient de bine pe o vedetă, plastronul se regăseşte deja de ceva vreme în colecţiile unor designeri, în timp ce alţii abia încep să-l propună ca articol vestimentar. Firma CeCe Toppings din New York propune, de exemplu, plastroane încheiate până în gât, care imită cămăşi şi bluze clasice, cu diverse imprimeuri sau modele, numindu-şi însă produsele ”gulere„ şi sugerând purtarea lor cu pulovere la baza gâtului sau cu anchior. Veronica Bear, o companie de articole vestimentare de lux, propune o serie de plastroane mai sport, care amintesc de hanorace sau de cămăşi de blugi, cumpărătorii putând să adauge un plus de eleganţă unei jachete sau să pară că poartă o ţinută mai relaxată în funcţie de plastronul ales. Colecţia de primăvară 2016 a companiei are chiar şi plastroane de satin.

    Nici creatorul Michael Kors nu s-a lăsat mai prejos, prezent`nd n acest an o gamă de plastroane elegante care pot fi purtate cu pulovere sau pe sub rochii fără m`neci.