Aşadar, analizând itemii propuşi de-a lungul anilor, a constatat că aceştia au fost din ce în ce mai puţin dificili, iar din 1989 până în 2016 putem afirma că gradul de dificultate a subiectelor la Matematică s-a înjumătăţit (de la 8.33 la 4.27). Pe de o parte, subiectele mai uşoare la matematică pot determina rezultate mai bune la examene şi percepţia falsă că nivelul de pregătire al elevilor este unul ridicat. Pe de altă parte, rezultatele unor teste internaţionale precum PISA demonstrează faptul că analfabetismul funcţional este un fenomen ce poate apărea chiar şi în cazul elevilor ce au obţinut note „bune“ la diferite examene sau evaluări.
„În acest context, e important ca elevii să înveţe cu adevărat bine pentru şcoală, fără să aibă notele şi calificativele drept indicatori principali ai pregătirii lor”, spun reprezentanţii Intuitex.
„Perioada de producţie a unui vaccin durează între 3 luni şi 2 ani în funcţie de tipul vaccinului. Pe tot parcursul procesului de fabricare vaccinul este testat de sute de ori pentru a se asigura calitatea şi eficienţa acestuia. Un vaccin a cărui producţie a fost demarată în trimestrul 1 al acestui an, va fi gata pentru distribuţie în trimestrul 4 al anului 2019. Tocmai de aceea este important ca anticiparea nevoii de vaccinare să fie una conform cu realitatea şi transmisă producătorilor în timp util.
Este nevoie de un nivel mai mare de predictibilitate în ceea ce priveşte achiziţia de vaccinuri şi de un dialog constant cu producătorii de medicamente, astfel încât aceştia să poată ajusta planul de producţie şi livra vaccinurile în timp util. Fără această predictibilitate, orice ţară se poate confrunta cu o criză a vaccinurilor”, a declarat Liviu Popescu, Director Relaţii Externe Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o acoperire vaccinală de 95%, însă conform Societăţii Române de Microbiologie, România înregistrează procente sub 75%. Menţinerea unui nivel ridicat de acoperire vaccinală contribuie la păstrarea imunităţii de grup şi, implicit, la protejarea celor care nu pot fi imunizaţi pentru că încă nu au ajuns la vârsta necesară pentru a li se administra un anumit vaccin sau pentru că starea lor de sănătate nu permite imunizarea.
„Este important ca toţi părinţii să fie convinşi de faptul că vaccinurile sunt sigure, sunt eficiente şi protejează copilul de afecţiuni severe. Tusea convulsivă, difteria, poliomielita, tetanosul neonatal sunt afecţiuni grave, rar întâlnite astăzi datorită vaccinării, care odată contractate au consecinţe majore asupra dezvoltării copilului şi pot duce în unele cazuri la deces. Scăderea ratei de vaccinare va duce în timp la creşterea incidenţei acestor afecţiuni.
Sunt multe mituri care circulă în ceea ce priveşte conţinutul vaccinurilor. Îi sfătuiesc pe pacienţi să discute toate temerile pe care le au legate de vaccinare cu medicii de familie sau medicii pediatri, pentru a fi corect informaţi şi pentru a înţelege că vaccinarea este cea mai bună metodă de protejare a nou-născuţilor împotriva bolilor care pot fi fatale”, a declarat Dr. Valeria Herdea, Preşedinte Asociaţia Română pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie.
În prezent, la nivel mondial, sunt disponibile vaccinuri pentru 28 de afecţiuni şi alte 180 de vaccinuri sunt în proces de cercetare şi dezvoltare.
„Perioada de producţie a unui vaccin durează între 3 luni şi 2 ani în funcţie de tipul vaccinului. Pe tot parcursul procesului de fabricare vaccinul este testat de sute de ori pentru a se asigura calitatea şi eficienţa acestuia. Un vaccin a cărui producţie a fost demarată în trimestrul 1 al acestui an, va fi gata pentru distribuţie în trimestrul 4 al anului 2019. Tocmai de aceea este important ca anticiparea nevoii de vaccinare să fie una conform cu realitatea şi transmisă producătorilor în timp util.
Este nevoie de un nivel mai mare de predictibilitate în ceea ce priveşte achiziţia de vaccinuri şi de un dialog constant cu producătorii de medicamente, astfel încât aceştia să poată ajusta planul de producţie şi livra vaccinurile în timp util. Fără această predictibilitate, orice ţară se poate confrunta cu o criză a vaccinurilor”, a declarat Liviu Popescu, Director Relaţii Externe Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o acoperire vaccinală de 95%, însă conform Societăţii Române de Microbiologie, România înregistrează procente sub 75%. Menţinerea unui nivel ridicat de acoperire vaccinală contribuie la păstrarea imunităţii de grup şi, implicit, la protejarea celor care nu pot fi imunizaţi pentru că încă nu au ajuns la vârsta necesară pentru a li se administra un anumit vaccin sau pentru că starea lor de sănătate nu permite imunizarea.
„Este important ca toţi părinţii să fie convinşi de faptul că vaccinurile sunt sigure, sunt eficiente şi protejează copilul de afecţiuni severe. Tusea convulsivă, difteria, poliomielita, tetanosul neonatal sunt afecţiuni grave, rar întâlnite astăzi datorită vaccinării, care odată contractate au consecinţe majore asupra dezvoltării copilului şi pot duce în unele cazuri la deces. Scăderea ratei de vaccinare va duce în timp la creşterea incidenţei acestor afecţiuni.
Sunt multe mituri care circulă în ceea ce priveşte conţinutul vaccinurilor. Îi sfătuiesc pe pacienţi să discute toate temerile pe care le au legate de vaccinare cu medicii de familie sau medicii pediatri, pentru a fi corect informaţi şi pentru a înţelege că vaccinarea este cea mai bună metodă de protejare a nou-născuţilor împotriva bolilor care pot fi fatale”, a declarat Dr. Valeria Herdea, Preşedinte Asociaţia Română pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie.
În prezent, la nivel mondial, sunt disponibile vaccinuri pentru 28 de afecţiuni şi alte 180 de vaccinuri sunt în proces de cercetare şi dezvoltare.
Vast Resources a demarat primele teste în ceea ce priveşte procesarea de metale preţioase, aur şi argint, la mina din Mănăila. Compania preconizează că va putea să extragă lunar aproximativ 30 de tone concentrat de aur şi argint începând cu luna mai 2017. Astfel, britanicii adaugă un nou tip de concentrat procesat la mina suceveană, ajungând la un total de 3 produse: cupru, zinc, aur şi argint.
Modalitatea de procesare a noului tip de concentrat este prietenoasă cu mediul înconjurător, având în vedere că ea nu presupune folosirea unei substanţe chimice, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Metalele preţioase „native” sunt prezente în reziduurile rezultate în urma procesului de prelucrare a minereului extras şi sunt separate de restul materialelor printr-un proces ce implică zdrobirea şi centrifugarea.
Producţia de concentrat de aur şi argint reprezintă un pas important în evoluţia minei din Mănăila, fiind cel de al doilea tip de concentrat pentru care compania a găsit soluţii de procesare, în ultimul an.
„La mina din Mănăila am avut anul trecut experţi care au găsit soluţiile necesare pentru separarea concentratului de zinc şi cupru, dar au văzut şi potenţialul de separare a celui de aur şi argint. Astfel, vom putea avea din acest an o producţie importantă de concentrat de aur şi argint în fiecare lună.” a declarat Andrew Prelea, director executiv şi preşedinte Vast Resources România.
Pe lângă procesarea noului tip de concentrat, compania are aşteptări mari şi în ceea ce priveşte cantităţile de concentrat de cupru şi zinc extrase lunar, pentru care se preconizează creşteri importante.
Compania Vast Resources a fost fondată la sfârşitul anului 2005, având ca obiect de activitate explorarea zăcămintelor minerale din Zimbabwe şi Africa de Sud. În completarea activităţii din Africa, în mai 2013, Vast Resources şi-a îndreptat atenţia către România, în vederea dezvoltării strategiei de business.
Compania utilizează tehnologii de explorare noi, cum ar fi software-ul de gestionare a datelor spaţiale, vizualizare 3D, noile tehnici de modelare geofizice, geochimie şi elemente de managementul riscului, care au scopul de a susţine proiectele în procesul de dezvoltare pe termen lung. Astfel, Vast Resources a făcut cu uşurinţă tranziţia de la o simplă companie de explorare la o companie minieră, cu un portofoliu de active de înaltă calitate.
Modalitatea de procesare a noului tip de concentrat este prietenoasă cu mediul înconjurător, având în vedere că ea nu presupune folosirea unei substanţe chimice, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Metalele preţioase „native” sunt prezente în reziduurile rezultate în urma procesului de prelucrare a minereului extras şi sunt separate de restul materialelor printr-un proces ce implică zdrobirea şi centrifugarea.
Producţia de concentrat de aur şi argint reprezintă un pas important în evoluţia minei din Mănăila, fiind cel de al doilea tip de concentrat pentru care compania a găsit soluţii de procesare, în ultimul an.
„La mina din Mănăila am avut anul trecut experţi care au găsit soluţiile necesare pentru separarea concentratului de zinc şi cupru, dar au văzut şi potenţialul de separare a celui de aur şi argint. Astfel, vom putea avea din acest an o producţie importantă de concentrat de aur şi argint în fiecare lună.” a declarat Andrew Prelea, director executiv şi preşedinte Vast Resources România.
Pe lângă procesarea noului tip de concentrat, compania are aşteptări mari şi în ceea ce priveşte cantităţile de concentrat de cupru şi zinc extrase lunar, pentru care se preconizează creşteri importante.
Compania Vast Resources a fost fondată la sfârşitul anului 2005, având ca obiect de activitate explorarea zăcămintelor minerale din Zimbabwe şi Africa de Sud. În completarea activităţii din Africa, în mai 2013, Vast Resources şi-a îndreptat atenţia către România, în vederea dezvoltării strategiei de business.
Compania utilizează tehnologii de explorare noi, cum ar fi software-ul de gestionare a datelor spaţiale, vizualizare 3D, noile tehnici de modelare geofizice, geochimie şi elemente de managementul riscului, care au scopul de a susţine proiectele în procesul de dezvoltare pe termen lung. Astfel, Vast Resources a făcut cu uşurinţă tranziţia de la o simplă companie de explorare la o companie minieră, cu un portofoliu de active de înaltă calitate.
Registrului Auto Român urmează să oblige efectuare ITP-ului pentru autoturismele mai vechi de 12 ani, de la doi ani cât este în prezent la un an. Pe lângă asta, directorul general al RAR anunţă şi o întărire a controalelor în trafic.
„Registrul Auto Român intenţionează să propună, ca măsură de majorare a siguranţei rutiere, în actualul context al evoluţiei parcului auto naţional, creşterea frecvenţei de efectuare a ITP pentru autoturismele mai vechi de 12 ani, de la doi ani cât este în prezent la un an”, a anunţat George Dincă, pentru Digi24.ro, directorul general al Registrului Auto Român (RAR).
Conform acestuia, după eliminarea timbrului de mediu, „reacţia pieţei auto a fost cea preconizată, anume de creştere importantă a numărului de autovehicule uzate, pentru care deţinătorii acestora au solicitat eliberarea de către RAR a documentelor necesare înmatriculării în România”.
George Dincă susţine că „este interesant de remarcat în primul rând că o anumită parte dintre aceste vehicule deja circulă pe drumurile publice din România, fiind înmatriculate în alte state (de exemplu, Bulgaria).
Cel mai probabil ele nu au fost înmatriculate în ţara noastră deoarece vârsta lor, corelată direct cu o normă de poluare inferioară, a făcut ca pentru ele să se calculeze o valoare a timbrului de mediu considerată prea mare”.
Registrului Auto Român urmează să oblige efectuare ITP-ului pentru autoturismele mai vechi de 12 ani, de la doi ani cât este în prezent la un an. Pe lângă asta, directorul general al RAR anunţă şi o întărire a controalelor în trafic.
„Registrul Auto Român intenţionează să propună, ca măsură de majorare a siguranţei rutiere, în actualul context al evoluţiei parcului auto naţional, creşterea frecvenţei de efectuare a ITP pentru autoturismele mai vechi de 12 ani, de la doi ani cât este în prezent la un an”, a anunţat George Dincă, pentru Digi24.ro, directorul general al Registrului Auto Român (RAR).
Conform acestuia, după eliminarea timbrului de mediu, „reacţia pieţei auto a fost cea preconizată, anume de creştere importantă a numărului de autovehicule uzate, pentru care deţinătorii acestora au solicitat eliberarea de către RAR a documentelor necesare înmatriculării în România”.
George Dincă susţine că „este interesant de remarcat în primul rând că o anumită parte dintre aceste vehicule deja circulă pe drumurile publice din România, fiind înmatriculate în alte state (de exemplu, Bulgaria).
Cel mai probabil ele nu au fost înmatriculate în ţara noastră deoarece vârsta lor, corelată direct cu o normă de poluare inferioară, a făcut ca pentru ele să se calculeze o valoare a timbrului de mediu considerată prea mare”.
Holmes a fondat în 2013 Theranos, o companie ce promitea să revoluţioneze modul în care sunt diagnosticate bolile, prin testarea sângelui. Testarea prin sânge este dificilă, scumpă şi nu s-a schimbat din 1960 încoace. Se face în spitale şi în birourile medicilor. Flacoane cu sânge sunt trimise şi testate, iar acest lucru durează săptămâni întregi, procedurile fiind supuse deseori erorilor umane. Desigur, un ac înfipt în braţul persoanelor testate sperie de asemenea persoanele care evită uneori analizele medicale din cauza acestei proceduri.
În locul acestui procedeu, Elizabeth Holmes ne propunea să mergem la o farmacie să luam dispozitivul creat de compania ei care ar putea extrage o picătură de sânge fără durere.
Aşadar estimarea iniţială s-a bazat pe faptul că deţine 50% din acţiunile Theranos. Acţiuni care nu se tranzacţionează pe bursă şi o parte au fost achiziţionate de către investitori privaţi la o evaluare a companiei de 9 miliarde de dolari. Între timp, compania a fost acuzată că testele nu sunt precise şi Theranos este investigată de mai multe agenţii federale. În plus, veniturile anuale ale Theranos nu au depăşit 100 milioane de dolari, ceea ce a făcut ca Forbes să-şi reevalueze estimarea.
Astfel evaluarea adevărată a companiei este de 800 milioane de dolari, nu 9 miliarde. Dintre care 734 milioane au fost strânşi din diferite finanţări, potrivit experiţilor. La o evaluare atât de mică, averea lui Holmes este aproape de zero, mai ales că ea are acţiuni ordinare, faţă de cele preferenţiale pe care le deţin anumiţi investitori, ceea ce înseamnă că ea primeşte banii abia după acei investitori.
Theranos nu a vrut să dea un răspuns oficial la acestă veste.
Anul trecut, Forbes îi estima averea lui Elizabeth Holmes la 4.5 miliarde de dolari, făcând-o astfel cea mai bogată femeie din lume care şi-a construit averea singură. Acum averea ei este estimată de aceeaşi publicaţie la nimic, la zero.
Holmes a fondat în 2013 Theranos, o companie ce promitea să revoluţioneze modul în care sunt diagnosticate bolile, prin testarea sângelui. Testarea prin sânge este dificilă, scumpă şi nu s-a schimbat din 1960 încoace. Se face în spitale şi în birourile medicilor. Flacoane cu sânge sunt trimise şi testate, iar acest lucru durează săptămâni întregi, procedurile fiind supuse deseori erorilor umane. Desigur, un ac înfipt în braţul persoanelor testate sperie de asemenea persoanele care evită uneori analizele medicale din cauza acestei proceduri.
În locul acestui procedeu, Elizabeth Holmes ne propunea să mergem la o farmacie să luam dispozitivul creat de compania ei care ar putea extrage o picătură de sânge fără durere.
Aşadar estimarea iniţială s-a bazat pe faptul că deţine 50% din acţiunile Theranos. Acţiuni care nu se tranzacţionează pe bursă şi o parte au fost achiziţionate de către investitori privaţi la o evaluare a companiei de 9 miliarde de dolari. Între timp, compania a fost acuzată că testele nu sunt precise şi Theranos este investigată de mai multe agenţii federale. În plus, veniturile anuale ale Theranos nu au depăşit 100 milioane de dolari, ceea ce a făcut ca Forbes să-şi reevalueze estimarea.
Astfel evaluarea adevărată a companiei este de 800 milioane de dolari, nu 9 miliarde. Dintre care 734 milioane au fost strânşi din diferite finanţări, potrivit experiţilor. La o evaluare atât de mică, averea lui Holmes este aproape de zero, mai ales că ea are acţiuni ordinare, faţă de cele preferenţiale pe care le deţin anumiţi investitori, ceea ce înseamnă că ea primeşte banii abia după acei investitori.
Theranos nu a vrut să dea un răspuns oficial la acestă veste.