BusinessMagazin

Tag: teritoriu

  • VREMEA va fi uşor mai caldă decât în mod normal. PROGNOZA METEO pentru miercuri şi joi

    În cursul zilei cerul va fi variabil, cu înnorări în sudul, estul şi centrul ţării şi vor fi ploi în Dobrogea, Moldova şi local în Muntenia şi mai ales lapoviţă şi ninsoare în Carpaţii Orientali şi pe arii restrânse în Carpaţii Meridionali. Seara şi noaptea nebulozitatea se va accentua în toate regiunile şi va ploua în vest, centru şi nord şi pe spaţii mai mici în rest, cu menţiunea că în estul Transilvaniei şi în zona deluroasă a Moldovei precipitaţiile vor fi mixte. La munte vor predomina ninsorile şi se va depune strat nou de zăpadă. Punctiform cantităţile de apă vor depăşi 10…15 l/mp. Vântul va sufla slab şi moderat.

    LA BUCUREŞTI:

    Miercuri, vremea va fi uşor mai caldă decât în mod normal pentru această dată. Cerul va fi mai mult noros şi trecător vor fi condiţii de ploaie slabă. Vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 10 grade, iar cea minimă va fi de 2…3 grade.


    ÎN ŢARĂ:

    Joi, în vest, nord şi centru valorile termice diurne vor marca o scădere, astfel că vremea va deveni normală din punct de vedere termic pentru această dată, în timp ce în sud şi sud-est se va menţine uşor mai cald. Cerul va fi mai mult noros şi îndeosebi ziua va ploua în jumătatea de vest a ţării şi pe arii mai restrânse în rest. În estul Transilvaniei şi în zona deluroasă a Moldovei, precipitaţiile vor fi mixte, iar la munte vor predomina ninsorile. Izolat, cantităţile de apă mai pot depăşi 10…15 l/mp. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în nordul, vestul şi extremitatea de sud-vest a teritoriului. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 4 şi 12 grade, iar cele minime se vor încadra între -2 şi 5 grade.

  • Olguţa Vasilescu: Toate propunerile de premier făcute de Ponta sunt bune, acceptate în teritoriu

    “Nu pot să spun care e mai bun, pentru că toţi sunt buni. În felul lui, dar cred că sunt nişte variante foarte bune acceptate de teritoriu fără niciun fel de probleme“, a afirmat Vasilescu, adăugând “nu este niciun fel de discuţie, e normal ca puterea să se împartă, aşa este cel mai bine pentru democraţie”.

    Ea a arătat că a fost nevoie de toate cele trei variante pentru “protejarea” lui Victor Ponta în această perioadă. “Cred că aşa e mai bine şi ca protejarea lui în acestă perioadă, sunt absolut convinsă că va fi foarte atacat”, a mai arătat Vasilescu.

    “Eu mă simt confortabilă cu toate cele trei variante“, a mai spus Lia Olguţa Vasilescu.

    Ea a mai spus Tăriceanu a obţinut un scor foarte bun în Craiova, care va ajuta în turul 2. “Cred că scorul spune cât am reuşit să ne mobilizăm şi noi şi procentul pe care l-a luat Călin Popescu Triceanu, de 10% pe Craoiva, un procent foarte bun, care ne va ajuta. Am şi avut ieri o discuţie cu Călin Popescu Tăriceanu cu care am o relaţie foarte bună şi care mi-a spus că este de acord să-l punem pe panourile din municipiul Craiova, să-l susţină pe Victor Ponta”, a mai spus liderul PSD.

  • Lucruri neştiute despre dolar, simbolul capitalismului

    Imprimeria americană produce 35 de milioane de bancnote zilnic, cu o valoare de circa 635 de milioane de dolari. 95% din bancnotele produse sunt folosite pentru înlocuirea celor aflate deja în circulaţie. 45% din bancnote sunt de un dolar.

    Dolarii sunt imprimaţi pe un material compus din 25% in şi 75% bumbac şi nu pe hârtie, aşa cum s-ar crede. În plus, imprimarea se face prin presare şi nu prin tipărire. Fiecare bancnotă are exact un gram.

    În aprilie 2004 în jur de 700 de miliarde de dolari se aflau în circulaţie. Între jumătate şi două treimi din aceştia, în cea mai mare parte în bancnote de 100 de dolari, nu se aflau pe teritoriul SUA.

    Bancnota de un dolar are o durată de viaţă de 22 de luni, în timp ce 10 dolari trăiesc numai 18 luni. Banconta de 100 de dolari are o durată de viaţă de cinci ani. Monede por circula până la 30 de ani.

    Costurile de producţie a unei bancnote sunt de 5,7 cenţi, indiferent de valoarea acesteia.

    Un teanc de bancnote de un dolar ar cântări exact o tonă şi ar avea înălţimea de 110 metri. În bancnote de 100 de dolari, milionul ar cântări numai 10 kilograme. În monede de un cent, un milion de dolari cântăreşte 246 de tone.

  • Istoria banilor românilor

    În secolul II înainte de Hristos cucerirea romană a făcut din denar moneda oficială, ulterior trecându-se la monedele bizantine, care au susţinut schimburile comerciale până în secolul XIV. După anul 1000 încep să apară şi monede locale – dinari, ducaţi şi taleri de argint şi şilingi de bronz în ţara Românească, groşi, dinari, taleri de argint şi şilingi de bronz în Moldova şi ducaţi de aur, taleri şi dinari de argint şi şalăi de aramă în Transilvania. În ţările române au circulat şi monede străine: dinar de argint, aspru de argint, gros de argint, ducat de aur, ducat-florin de aur, dinar unguresc de argint, altân-zlot turcesc de aur, taler leu olandez de argint, ducat olandez de aur, taleri olandezi de argint, teston de argint, piastru turcesc de argint, mahmudea de aur, icosar de aur, ducat unguresc de aur, ducat austriac de aur.

    Leul devine monedă naţională o dată cu adoptarea, în 1867, a Legii pentru înfiinţarea unui sistem monetar şi pentru fabricarea monedei naţionale, guvernul român din vremea respectivă comandând baterea monedelor, în valoare totală de 4 milioane de lei, la fabricile Watt & Co. şi Heaton din Birmingham. În lege se preciza că unitatea monetară, leul, se compune din cinci grame argint, din care 835 din 1.000 argint fin şi 165 din 1.000 aliaj. Monedele emise până în 1877 au avut valori de 1, 2, 5 şi 10 bani, fabricate din aramă, 50 de bani (argint), 1, 2 lei de argint, 20 de lei de aur. Între anii 1877 şi 1900, statul român a pus în circulaţie monede atât de aramă, argint şi aur, cât şi de nichel.

    La data de 27 februarie 1880, Guvernul IC Brătianu depunea la Cameră proiectul pentru întemeierea Băncii Naţionale a României, după modelul Băncii din Belgia – 1850. Prin legea monetară din 1867 s-au stabilit normele emisiunii şi circulaţiei monedelor naţionale de aur, de argint şi ale monedelor divizionare, iar prin legea biletelor ipotecare din 1877 s-au introdus temporar în circulaţie banii de hârtie.

    La 27 octombrie 1890, sistemul bănesc al ţării s-a axat exclusiv pe aur, urmând tendinţele băncilor străine. Monedele de aur româneşti aveau valoare egală cu cea a monedelor corespunzătoare din Franţa, Italia, Belgia, Elveţia, Grecia. Printre bancnotele emise de BNR s-au numărat cele de 20 de lei şi de 1000 de lei din 1881, bani de cupru, argint, nichel, cupru-nichel, moneda de aur de 100 de lei, bancnote de 20, 100 şi 1 000 de lei, între 1904-1906, 2 lei de argint şi 50 de bani de argint în 1910, 25 şi 50 de bani de hârtie în 1917, bancnote de 1, 2 şi 5 lei (1917). După primul război mondial, în România circulau în paralel mai multe monede, iar în vederea unificării monetare prin înlocuirea acestora cu leii emişi de BNR s-a decis retragerea din circulaţie a coroanelor şi a rublelor.

    În 1935 a fost emisă şi o monedă de 250 de lei de argint, de 50 de lei de nichel în 1937 şi 100 de lei de nichel în 1938. Între anii 1920-1931 au fost puse în circulaţie bancnote între 1 şi 5 000 de lei, iar în perioada 1939-1944, statul român a emis noi monede de argint, de zinc şi fier placat cu nichel. Tot în anul 1935, s-a hotărât reînfiinţarea Monetăriei Naţionale.

    În 1941 au apărut şi bancnotele de 500 şi 2000 de lei, iar între anii 1944-1948, monedele de 500 de lei de argint, 2000 de lei de alamă, 25.000 de lei de argint, 10.000 de lei de alamă, 100.000 de lei de argint, 50 de bani şi 1 leu de alamă, 2 lei tombac şi 5 lei de aluminiu. După preluarea puterii politice de către comunişti, guvernul a trecut la etatizarea băncilor, la data de 11 august 1948 procesul culminând cu dizolvarea şi trecerea în stare de lichidare a băncilor şi instituţiilor de credit, singurele exceptate fiind BNR şi CEC. Între anii 1945-1947 au intrat în circulaţie bancnotele de 100.000, 1.000.000, 5.000.000 şi 100 de lei, iar după reforma monetară din 1947, bancnota de 1.000 de lei (1948), cea de 500 de lei (1949) şi biletul de 20 de lei emis de Ministerul Finanţelor în 1950.

    O altă bancnotă de 1.000 de lei este pusă în circulaţie în 1950 de Banca Naţională a Republicii Populare Române, iar Ministerul Finanţelor va emite bancnotele de la unu până la 100 de lei (1952). În 1966, Banca Naţională a Republicii Socialiste România emitea bancnotele de 1, 3, 5, 10, 25, 50 şi 100 de lei.

  • Băsescu: România şi-a atins toate obiectivele. Vom avea un comandament NATO pe teritoriul ţării. La summit s-au semnat 5 documente publice şi 15 secrete – LIVE TEXT

     Declaraţiile preşedintelui:

    – A fost un summit foarte important, care a prefigurat noile misiune ale Alianţei, de după misiunile din Afganistan.

    – Foarte mulţi au speculat pe disputele între Europa şi SUA, au pus sub semnul întrebării legătura transatlantică şi a fost suspectată chiar unitatea membrilor NATO.

    – Summitul a demonstrat că nu există şefi de stat care să nu fi înţeles misiunea fundamentală a NATO, de a-şi apăra proprii membri.

    – România a avut câteva obiective, aceastea fiind atinse.

    – La summit s-au semnat 20 de documente, din care cinci sunt publice, iar 15 sunt secrete. Acum, structurile militare trebuie să pună în practică politicile.

    – Cele 5 documente sunt: Comunicatul summitului, declaraţia privind relaţia transatlantică, care este foarte importantă, declaraţia comună NATO – Ucrsaina, declaraţia privind Afganistanul şi declaraţia privind forţele armate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • VREMEA până în luna octombrie. Ce temperaturi vor fi şi cât va ploua. HARTA ANM

     Estimările sezoniere sunt realizate de către Centrul European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia şi au un grad de realizare de aproximativ 60%. Este estimată distribuţia temperaturilor medii lunare, precum şi distributia cantităţilor lunare de precipitaţii, iar fenomenele extreme cu o durată scurtă de manifestare nu pot fi prognozate cu ajutorul acestui produs.

    AUGUST

    Regimul termic va avea valori normale în majoritatea regiunilor, exceptând vestul ţării, unde local valorile termice pot fi peste mediile perioadei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele două avioane de vânătoare au fost doborâte cu rachete lansate din Rusia, acuză Kievul

    “Două dintre avioanele noastre au fost doborâte de la altitudinea de 5.200 de metri. Potrivit primelor informaţii, rachetele au fost lansate de pe teritoriul Rusiei”, afirmă Consiliul ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Localităţile israeliene din vecinătatea Fâşiei Gaza, plasate în STARE DE ALERTĂ

     Postul de radio a afirmat că din cauza cenzurii, nu poate oferi detalii. Această procedură de alertă este folosită mai ales în cazurile de tentativă de infiltrare a palestinienilor din Fâşia Gaza în teritoriul israelian.

    În Gaza, Brigăzile Ezzedine al-Qassam, aripa armată a mişcării islamiste Hamas, a afirmat într-un comunicat că a condus o operaţiune “în spatele liniilor inamice”, adică pe teritoriul israelian, la nord de Fâşia Gaza, şi o maşină de teren militară israeliană fiind distrusă.

    Comunicatul a adăugat că luptele continuă. Acesta nu a precizat locul exact al operaţiunii comandoului Hamas, care controlează Fâşia Gaza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traficul aerian redirecţionat spre România a crescut după tragedia din Ucraina

    Ministerul Transporturilor precizează că, în condiţii normale de trafic, luând ca exemplu anul 2013, media aeronavelor pentru care regia asigură servicii de trafic aerian, pe o perioadă de 24 de ore, este de 2.000 – 2.200, pe perioada verii şi 1.600 – 1.800, pe perioada iernii.

    Având în vedere recentele evenimente din Ucraina legate de posibilul pericol în care se pot afla aeronavele civile care survolează spaţiul aerian al Ucrainei, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a recomandat ca până când vor fi luate decizii la nivel internaţional privind utilizarea acestuia, toate aeronavele operate de către operatorii aerieni români să evite folosirea rutelor ce  traversează acest spaţiu aerian.

    În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Externe a recomandat cetăţenilor români să evite deplasările pe teritoriul Ucrainei, dacă acestea nu sunt necesare.

    Ministerul Afacerilor Externe îşi menţine recomandarea adresată cetăţenilor români, inclusiv reprezentanţilor mass-media, să nu se deplaseze pe teritoriul Peninsulei Crimeea.

    Totodată,  având în vedere situaţia din unele regiuni din estul şi sudul Ucrainei (Harkov, Doneţk, Nikolaiev, Lugansk şi Odessa), cetăţenii români sunt sfătuiţi să evite deplasările cu precădere în zonele sus-menţionate, dacă acestea nu sunt strict necesare.

    Cetăţenii români aflaţi în situaţii deosebite se pot adresa Ambasadei României la Kiev la numărul de urgenţă +380 93 6252717, Consulatului General al României la Cernăuţi la numărul de urgenţă +380 93 2709260 şi Consulatului General al României la Odesa la numărul de urgenţă +380 95 5412788.
     

  • VREMEA se va menţine în general instabilă. PROGNOZA METEO pentru vineri

     Izolat cantităţile de apă vor fi însemnate şi vor fi condiţii de grindină. Vântul va avea unele intensificări în Moldova, Dobrogea şi Bărăgan, dar pentru scurtă durată şi în celelalte regiuni, în timpul averselor. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 22…23 de grade în depresiuni şi nordul Moldovei şi 31…32 de grade în Câmpia de Vest, iar cele minime se vor situa între 12 şi 22 de grade.

    LA BUCUREŞTI

    Vremea se va menţine în general instabilă. Cerul va avea înnorări temporar accentuate şi, mai ales pe parcursul zilei, vor cădea averse, însoţite de descărcări electrice şi de intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 26 de grade, iar cea minimă va fi de 17…18 grade.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro