Tag: tendinte

  • Care sunt tendinţele globale în comerţul online cu software în 2017: importanţa securităţii creşte, iar companiile migrează către subscripţii

    Raportul subliniază că soluţiile software pe bază de subscripţie (abonament) se menţin pe o pantă ascendentă în totalul vânzărilor globale. În acelaşi timp, raportul arată că în topul preferinţelor clienţilor se regăsesc produsele software de securitate, aplicaţiile pentru design şi pentru proiecte multimedia.

    Având un an 2017 marcat de breşe de securitate – WannaCry, Goldeneye, Equifax – nu este deloc surprinzător că produsele de securitate şi protecţie a datelor personale conduc în comerţul global cu produse software online, reprezentând peste 30% din vânzările totale. Soluţiile software pentru design şi multimedia (inclusiv softuri pentru prelucrări audio-vizuale) urmează în clasamentul vânzărilor globale, cu un procent de 23%. Pe poziţia a treia în clasament se situează, cu o pondere de 20%, serviciile online. Printre celelalte categorii menţionate în raport se numără soluţiile software utilitare, cele dedicate marketingului sau dezvoltării de proiecte web, software-ul de tip office şi aplicaţiile folosite în programare.

    În România, apetitul pentru produse de securitate şi protecţie a datelor personale a crescut considerabil, aceste categorii de produse însumând 76% din vânzările online, urmate de soluţii pentru marketing (4%) şi soft utilitar (4%).

    Migrarea consecventă către subscripţii (software sau SaaS pe baza de abonament) este mai evidentă atunci când comparăm datele înregistrate în platforma Avangate în ultimii ani. Dacă în 2012, doar aproximativ jumătate (49%) din vânzările de software erau pe bază de abonament la nivel mondial, între timp, în 2017, ponderea lor a ajuns deja la 75%.

    Valoarea medie a comenzii pentru achiziţia de software, SaaS şi servicii online, la nivel global, în 2017, este de 47 USD, în uşoară scădere de la 48 USD în 2016, ca o consecinţă a creşterii ponderii subscripţiilor în vânzările totale. Dinamica preferinţelor cumpărătorilor sugerează tendinţa spre achiziţii mai multe, de valori mai mici, pentru diferite tipuri de produse. Valoarea medie a tranzacţiei în ţara noastră rămâne mai scăzută faţă de media globală, la un nivel de 37 USD.

    Visa şi MasterCard continuă să domine în domeniul plăţilor online, având o pondere de 68% din vânzările de software şi servicii online, urmate de PayPal cu 20% şi American Express cu 7%.  Distribuţia aceasta este valabilă si pe piaţa din Statele Unite.

    În alte ţări, consumatorii au preferinţe pentru metode de plată locale cum ar fi Alipay în China (54%), iDEAL în Olanda (44%), carduri locale în Brazilia (23%) şi Turcia (17%), Carte Bancaire în Franţa (12%) şi JCB sau Konbini în Japonia (cu 15%, respectiv 5% din tranzacţii).

    În România, situaţia este similară cu cea din 2016, 90% din cumpărăturile online pentru software şi SaaS fiind achitate cu carduri Visa şi MasterCard (faţă de 88% anul trecut), 4,7% prin PayPal (6% în 2016) şi 3,6% prin transfer bancar (4% în 2016).  

    Statele Unite îşi păstrează poziţia de lider, fiind cea mai mare piaţă de desfacere pentru soluţii software şi servicii comercializate online, reprezentând aproape jumătate din piaţa globală. La distanţă de Statele Unite urmează Marea Britanie. Germania urcă pe locul al treilea în clasament, comparând cu 2016, împingând Canada de pe poziţia a treia pe cea de-a cincea, după Franţa.

    Împreună, Germania, Franţa şi Japonia reprezintă mai mult de o treime din vânzările totale de software şi servicii online în ţări nevorbitoare de limbă engleză, urmate îndeaproape de Italia, Olanda şi Spania.

    România este pe locul al 18-lea în topul vânzărilor prin platforma Avangate, în creştere cu 4 poziţii faţă de 2016.

  • Business Magazin, în anul al 14-lea. Cel mai uşor este să scrii. Până începi să scrii

    Pentru toată lumea, cel mai uşor este să scrii. Până începi să scrii.

    Ţin minte că acum câţiva ani am avut o discuţie cu Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, despre un text, o opinie scrisă pentru Ziarul Financiar. El mi-a spus că s-a chinuit vreo trei zile să scrie o pagină A4 şi atunci a înţeles cât de greu este să scrii.
    Nu este nici cel mai greu, dar nici cel mai uşor lucru să poţi să transpui în cuvinte, propoziţii ceea ce ţi se învârte în cap şi ar putea să constituie subiectul unui articol.

    Când ai o discuţie cu un antreprenor şi încerci să scrii povestea lui, cel mai greu lucru este să găseşti fraza de început şi fraza de final. Pentru că în povestea lui sunt multe fraze de început şi nu ştii care este cea mai importantă. De aceea, poveştile încep cu contradicţii, cu vise care nu s-au realizat sau s-au realizat, cu cuvinte pompoase şi cifre mari.

    Un ziarist de la Business Magazin poate a surprins sau nu povestea unui antreprenor într-un articol. Nu întotdeauna cred/credem că am reuşit să facem cel mai bun articol, să scriem cea mai bună opinie, să descoperim cel mai nou trend sau să urmărim cel mai bine creşterea şi căderea unui antreprenor.

    De foarte multe ori, personajele noastre sau PR-ul lor (coşmarul ziariştilor) cred că articolul ar fi putut să fie scris mai bine, că autorul articolului nu a surprins în profunzime ideile interlocutorului, ci doar pe cele superficiale, care aveau cuvinte mai bombastice, că ziaristul trimis la interviu nu a înţeles nimic etc.

    Pentru mine, unele dintre cele mai interesante articole sunt legate de obituary, adică necrologuri. Poveştile scrise despre cei care au murit de către The Economist pe ultima pagină, de Financial Times sau de The Wall Street Journal mi se par fabuloase.

    O „moarte” şi un „război” sunt întotdeauna printre cele mai citite articole. Nu dai greş.

    În Financial Times de weekend, ediţia din 30 septembrie, am citit un necrolog extraordinar despre Lillian Ross, un jurnalist american de la The New Yorker, celebra revistă. Până atunci nu am auzit niciodată de Lillian Ross, care a murit la 99 de ani.

    Am citit cu cea mai mare plăcere sfaturile pe care ea le-a dat jurnaliştilor cu care a lucrat: să fii interesat de subiectul pe care îl scrii, nu de tine, adică să nu te autopromovezi; ascultă cu propriile tale urechi şi nu-ţi încredinţa profesia unui reportofon ca să înregistreze pentru tine interviul; fii responsabil, onest şi cât mai precis; nu-ţi exploata poziţia de reporter pentru a-ţi promova amărăciunea, resentimentele, gelozia şi prejudecăţile; să nu fii răutăcios în articole şi nici cu interlocutorii; nu te implica (emoţional) în poveştile celor cu care discuţi şi despre care scrii.

    În cei 13 ani, şi acum al 14-lea an, Business Magazin a încercat să găsească poveşti interesante, oameni noi despre care să scrie şi tendinţe înainte ca ele să apară la suprafaţă.

    Tot timpul şi cel puţin de două ori pe an ne întrebăm sau ne întreabă Adrian Sârbu, antreprenorul din spatele revistei, care este viitorul revistei Business Magazin şi ce trebuie să scriem în ea astfel încât cei care ne citesc să ne citească în continuare.

    Încă din 2003, proprietarul ne-a „împins“ să facem acest proiect.

    Cum poţi să-i surprinzi astfel încât să citească un articol până la capăt, să-l găsească interesant ca subiect, extraordinar ca scris şi util din perspectiva informaţiilor pentru o conversaţie cu altcineva sau la job, de unde poate să extragă date care să-i susţină activitatea profesională?

    Nu este cel mai uşor lucru să te baţi cu cotidianul ştirilor, mai ales când acestea îţi apar 24 h/24 h pe smartphone. Facebook-ul a mâncat o bună parte din felia noastră, iar smartphone-ul este întotdeauna la îndemână. Cine mai ţine în mână o revistă, cine o mai răsfoieşte? Cum cine? Voi şi noi! Cel mai interesant, cel mai inteligent film din ultimele două decenii este Las Fierbinţi, de la Pro TV. Nu râdeţi! Este un serial extraordinar în primul rând prin inteligenţă, apoi prin umor şi prin actualitatea subiectelor.

    Dacă aş putea, aş face un Las Fierbinţi pentru lumea corporatiştilor, pentru lumea din cadrul multinaţionalelor, pentru lumea urbană care încearcă să fie deasupra vremurilor.

    Întotdeauna Business Magazin a încercat să surprindă această lume urbană care creşte în fiecare zi – fie a antreprenorilor, fie a corporatiştilor, fie a tendinţelor.

    Mi-aş dori să surprindem cât mai bine cu analize economice, cu cifre, cu personaje, cu umor lumea multinaţionalelor, lumea corporatiştilor, adică lumea multora dintre voi.

    Şi pentru că suntem generoşi, mi-aş dori ca voi, cei care vreţi să scrieţi şi puteţi să faceţi acest lucru, să vă scrieţi propria poveste, pe care noi să o publicăm.

    La mulţi ani, Business Magazin! Să ai parte de cititori buni!

  • Cătălin Suliman, PeliFilip – Cum influenţează tendinţele europene în materie de concurenţă mediul de business din România

    Observăm două mari tendinţe ce pot prezenţa relevanţă şi asupra modului în care Consiliul Concurenţei îşi va exercită puterile şi implicit vor genera efecte asupra mediului de business din România:
    a) Schimbări cu privire la modul în care se vor realiza politicile de conformare 
    b) Tranziţie spre analiză efectelor produse de faptele pretins anticoncurenţiale  
     
    1. Dezvoltarea IT şi digitalizarea activităţilor pe piaţă – provocările politicilor de conformare. 
     
    La nivel european există o cultură a programelor de conformare şi a actualizării permanente a acestora. Gradul de sofisticare al acestor programe creşte permanent şi urmăreşte să ţină cont de dezvoltările tehnologice şi de infrastructură ce afectează modul de acţiune pe piaţă al agenţilor economici.  Nevoia de cunoaştere a regulilor de concurenţă devine din ce în ce mai mare şi în România ţinând cont de riscurile foarte mari la care se expun societăţile care nu respectă normele de concurenţă. În prezent, sunt foarte puţine sectoare ale economiei care nu au fost sau nu sunt sub analiză autorităţii de concurenţă. 
    În ultimii ani interesul societăţilor comerciale pentru zona de conformare a crescut constant, acestea investind în programe de pregătire pentru angajaţii cheie sau ghiduri complexe de conduită în materie de concurenţă. 
     
    Recent, Consiliul Concurenţei a emis unele recomandări cu privire la programele de conformare, în dorinţa de a oferi informaţii şi jucătorilor mai mici de pe piaţă. 
     
    Pot fi identificate două tendinţe importante în materie de conformare:
    În primul rând, întreprinderile importante investesc resurse în verificarea proiectelor strategice cu scopul anticipării oricăror posibile zone sensibile din punct de vedere al respectării regulilor de concureta, precum şi pentru a anticipa eventuale poziţionări ale pieţei la inovaţie. Specialiştii de concurenţă sunt implicaţi încă din faze incipiente ale proiectelor pentru a asigura respectarea regulilor specifice de concurenţă. 
     
    În al doilea rând, conformarea ajunge la nivelul următor prin luarea în considerare a evoluţiilor tehnologice. Astfel, platformele online, inovaţiile IT, mijloacele de optimizare marketing, accesul şi utilizarea inteligenţei artificiale ajung să fie analizate şi din perspectiva regulilor de concurenţă, fiind foarte importante aspectele ce ţin de reglementarea regulilor de acces, licenţiere, acţiuni în comun sau exclusivităţi. 
     
     
    Ce ne rezervă viitorul? 
     
    Provocările vor veni din dezvoltarea IT şi digitalizarea activităţilor pe piaţă. Aceste provocări vor veni cu o nevoie nouă de analiză concurenţială (mult mai axată pe tehnologie şi inovaţie). Conformarea şi conduită prudenţă vor obligă agenţii economici să planifice proiectele noi şi să includă în echipele de proiect şi pe specialiştii lor în probleme de concurenţă. Astfel, conformarea trebuie să facă pasul de la era analogică la cea digitală (atât prin raportare la tehnologie cât şi prin raportare la modul de analiză).
     
    2. Analiză efectelor tot mai importantă în materie de concurenţă
     
    În ultimii ani există tot mai multe dezbateri cu privire la necesitatea unei analize economice în privinţa încălcărilor de concurenţă. Această presupune trecerea de la sistemul generalizat al încălcărilor per se (prin obiect) la o analiză mai profundă a efectelor reale ale practicii asupra pieţei relevante. 
     
    Consiliul Concurenţei are un departament specializat de experţi economici care pot pregăti analize complexe economice ale efectelor unei anumite practici. În plus, chiar dacă numărul cazurilor prin obiect nu a scazul semnificativ, se pot observă încercări de a include şi o analiză economică în astfel de cazuri.
     
    Aceste tendinţe sunt confirmate de decizia recentă a CEJ în cazul Intel (C-413/14 P), când instanţa supremă a decis că în materie de politică şi strategie comercială (cea care cuprinde discounturile comerciale acordate) este necesară o analiză a efectelor acestora pe piaţă.  
     
    Decizia CEJ confirmă faptul că atunci când discounturile sunt analizate din perspectiva unei posibile restricţionări a regulilor de concurenţă, autoritatea de concurenţă trebuie să examineze toate circumstanţele cauzei, inclusiv: a) existenţa unei poziţii dominante, b) acoperirea discounturilor prin raportare la piaţă relevanţă, c) durata, condiţiile şi valoarea discounturilor acordate, şi d) măsură în care ele pot fi încadrate într-o strategie de eliminare a concurenţilor eficienţi. 
     
    Decizia CEJ în cazul Intel prezintă relevanţă şi pentru România deoarece este de aşteptat că autoritatea naţională de concurenţă să finalizeze anumite cazuri care privesc analize ale unor politici comerciale şi a modului de acordare a discounturilor în piaţă, aceste decizii fiind relevante pentru modul de structurare al oricăror astfel de politici. Mai ales întreprinderile dominante vor putea să îşi regândească anumite strategii comerciale şi modul de acţiune în piaţă. 
     
    În plan secundar, decizia Intel este relevanţă pentru societăţile care doresc să păstreze o libertate comercială în momentul acordării reducerilor comerciale în scopul eficientizării rezultatelor oricăror acţiuni în piaţă şi al atragerii de clienţi. Astfel, pe anumite perioade scurte, pot fi gândite anumite discounturi care să aducă eficientele comerciale urmărite fără a încalcă regulile de concurenţă.
  • Echitaţia, între pasiune şi business – VIDEO

    Dincolo de pasiunea pentru cai, mai mulţi antreprenori au decis să dezvolte businessuri pe baza acestei tendinţe, înfruntând parcă starea în care se află hergheliile din România.

  • Ce e mai important decât maşina de lux

    În ultimii ani, în domeniul echitaţiei s-a petrecut o veritabilă explozie, acest sport devenind tot mai popular în rândul românilor. Dincolo de pasiunea pentru cai, mai mulţi antreprenori au decis să dezvolte businessuri pe baza acestei tendinţe, înfruntând parcă starea în care se află hergheliile din România. Centrele de agrement din domeniu s-au înmulţit în ultimii ani, dar costurile pentru practicarea echitaţiei nu sunt mici, nici pentru întreţinerea cailor, iar pentru performanţe în concursuri sumele necesare sunt ameţitoare. Cât de profitabile sunt centrele de echitaţie sau afacerile de turism ecvestru?

    Îmi aduc bine aminte de prima mea experienţă pe şaua unui cal: să fi avut vreo 7 sau 8 ani, iar părinţii s-au gândit să ne ducă, pe mine şi pe sora mea, la un centru de echitaţie. La vremea respectivă era ceva destul de rar, ţin minte că am stat o bună perioadă de timp pe bancheta din spate a maşinii până să ajungem acolo; odată ajuns, însă, am fost fascinat de frumuseţea şi nobleţea cailor. Nu mi-am închipuit că o să ajung, mulţi ani mai târziu, să scriu despre popularitatea tot mai mare a acestui sport.

    Deşi nu am mai mers de multe ori la un centru de echitaţie, fascinaţia mea pentru cai a rămas aceeaşi. Pare, de altfel, că tot mai mulţi români încep să împartă sentimente de acelaşi tip. Dincolo de pasiune, însă, calul poate fi şi un business – mai profitabil sau mai puţin profitabil.

    Cele mai recente date ale Ministerului Agriculturii, din luna iunie a acestui an, arată că în România există puţin peste 511.000 de cai; dintre aceştia, doar 2.500 aparţin unor companii sau asociaţii private. Acesta ar trebui să fie, în teorie, numărul cailor folosiţi pentru echitaţie sau alte activităţi în cadrul centrelor de agrement. Numărul este însă mai mare, pentru că în România există un număr ridicat de pensiuni sau alte unităţi de agroturism ce oferă clienţilor posibilitatea de a se plimba pe cal, fără a declara aceste lucruri autorităţilor. La nivelul întregii ţări sunt în jur de 150 de centre de echitaţie şi tot mai mulţi români sunt interesaţi de acest sport. Astfel, creşte şi numărul celor care deţin cai pentru agrement, fie ca afacere, fie pentru uzul personal, în condiţiile în care doar cazarea unui cal costă în jur de 350 de euro pe lună. La care se adaugă însă tot felul de alte costuri – de pildă cele cu medicamente, cu antrenamentul sau cu participarea la concursuri.

    „Nici în visele mele cele mai optimiste nu am crezut că în ultimii trei ani va fi aşa un boom în dezvoltarea echitaţiei româneşti”, povesteşte Sorin Săveja, secretarul general al Federaţiei Ecvestre Române. „E ceva de necrezut, o veritabilă explozie, mai ales în zona Bucureştiului: cererea depăşeşte oferta cu mult, nu găseşti un loc unde să laşi un cal în pensiune”, argumentează Sorin Săveja.

    În afară de cluburile oficiale afiliate federaţiei, spune el, sunt numeroase cluburi private deţinute sau administrate de cascadori sau de persoane private. Între avantajele cluburilor care se afiliază la Federaţia Ecvestră Română, explică Săveja, în primul rând se numără faptul că astfel beneficiază de avantajele legii sportului şi nu sunt plătitoare de TVA. „Apoi, beneficiază de posibilitatea de a fi sponsorizate în limita legii, cu 6% – sigur, legea e foartă proastă, de asta călăria e în proporţie de 99,9% privată în România. Noi ne jucăm cu jucăriile altora; printr-un sistem educaţional pe care noi, ca federaţie, îl impunem, încercăm să ridicăm gradul de pregătire inclusiv în centrele de echitaţie. Persoanele pe care le vedeţi la televizor că prestează prin pensiuni nu au dreptul de practică decât dacă dau un examen şi au minimum un carnet de monitor, ca să nu mai zic instructor. Mai mult, la doi ani de zile trebuie să urmezi un curs scurt de verificare, altfel îţi pierzi dreptul de practică. Când organizăm un curs sunt cozi cât casa, pentru că ei răspund juridic; în călărie se poate întâmpla orice, de la a rupe un deget până la a omorî un om”, spune reprezentantul Federaţiei.

    Tot el povesteşte că în 2013, în Statele Unite s-a calculat numărul accidentelor în ramurile sportive; faţă de motociclism, călăria are un grad de risc de 27 de ori mai mare. „Sigur, era vorba de cazuri spitalizate: în călărie 40% din accidente sunt pe jos, nu călare; calul te loveşte, te muşcă, te împinge sau te calcă.”

  • Gadget Review: Probabil cel mai frumos telefon creat vreodată – VIDEOREVIEW

    + Display impresionant

    + Frumos

    + Autonomie bună

    – Cameră foto mediocră

    – Dificil de manevrat/alunecos

    Nebunia sistemelor de fotografiat cu doi senzori amplasaţi pe spate a fost adusă în prim-plan de Huawei prin P9, apoi au urmat şi alţi producători, precum Samsung sau Apple, care au copiat modelul. însă noi credem că un impact mai mare asupra smartphone-urilor l-a avut micşorarea marginilor telefoanelor.

    Primul telefon care a impresionat publicul întinzând displayul pe aproape întreaga suprafaţă a fost Xiaomi Mi Mix, prezentat pentru prima dată pe 4 noiembrie 2016. La nouă luni distanţă, pe piaţă există mai multe telefoane care au împins displayul spre margini: Samsung S8, Samsung Note 8, Essential Phone şi cel mai probabil aşa va fi şi iPhone 8.

    Xiaomi Mi Mix, oferit pentru testare de către eMAG, este o phabletă de 6,4 inchi, are un display IPS cu o rezoluţie 1.080 x 2.040 pixeli, rulează Android 6.0 şi vine echipat cu un procesor quad-core Snapdragon 821, procesor grafic Adreno 530 şi 6 GB RAM alături de un spaţiu de stocare de 256 GB. Camera principală are un senzor de 16 MP, iar cea frontală are doar 5 MP. De asemenea, vine cu o baterie uriaşă de 4.400 mAh, iar asta se simte în greutatea telefonului (209 grame). M-am minunat de fiecare dată când am deschis Mi Mix şi am văzut imaginea până în marginile telefonului de 6,4 inchi.

    Displayul este impresionant şi este o plăcere să-l priveşti, iar atunci când m-am întors la telefonul meu am suferit o decepţie. Este o plăcere să urmăreşti filme şi să te joci. Totuşi, la partea de gaming trebuie să menţionez că jocurile încercate de mine nu au fost optimizate pentru acest ecran cu o proporţie (aspect ratio) de 17:9, ceea ce înseamnă că ecranul nu se întinde pe întreaga lungime a ecranului Mi Mix. Pe lângă S8, Mi Mix a fost printre singurele telefoane care au atras atenţia de fiecare dată când l-am scos din buzunar. Nu doar ecranul arată bine, ci tot telefonul este cu adevărat frumos.

    Totuşi, producătorul chinez nu a transformat smartphone-ul într-o bucată de sticlă, o margine cam de un deget rămânând în partea de jos a telefonului, unde sunt plasate camera frontală, boxele etc. Din această cauză, Xiaomi a eliminat difuzorul clasic, aflat de obicei în partea de sus, şi l-a înlocuit cu unul piezoelectric, sunetul fiind redat prin vibraţii ale structurii metalice din interior. Asta înseamnă o experienţă ciudată de conversaţie la telefon. Vocea nu mai vine din difuzor, ci din tot telefonul, ceea ce se traduce într-o calitate audio îndoielnică, iar în unele cazuri şi de o lipsă a intimităţii (cel de lângă tine aude ce ţi se spune în telefon). Inovaţia nu vine fără compromisuri, nu?

    Unul dintre beneficiile unui telefon cu ecran până în margini (pe lângă faptul că sunt mai aspectuoase) este că le permite producătorilor să facă telefoane mai mici, dar cu ecrane mai mari. Dacă machetele sunt corecte, iPhone 8 ar putea fi primul telefon lansat de Apple care este mai mic decât precedentul, dar care are un ecran mai mare (UPDATE – S-a dovedit că telefonul cu pricina să nu fie iPhone 8, ci iPhone X (10). Astfel, cei care vor ecrane mai mari nu vor mai fi nevoiţi să utilizeze ”lopeţi„ de 6-7 inchi.

    Totuşi, Xiaomi Mi Mix are o diagonală de 6,4 inchi, ceea ce-l face dificil de manevrat chiar şi pentru cei cu palmele mai mari. Mai mult, telefonul are o carcasă din ceramică, ceea ce face să fie alunecoasă şi astfel creşte dificultatea de utilizare. Problema se poate rezolva prin acoperirea telefonului cu o carcasă, dar îi ştirbeşti din frumuseţe şi e păcat.

    La interior lucrurile stau foarte bine, iar cei 6 GB de RAM fac ca sistemul să nu încetinească niciodată şi totul se întâmplă foarte rapid. Multitaskingul este excelent, poţi avea zeci de aplicaţii deschise şi nu se simte o încetinire a sistemului. Cu toate acestea, Mi Mix nu este cel mai puternic telefon, nici pe departe (undeva în top 30 al smartphone-urilor, potrivit AnTuTu), însă în utilizarea normală am observat doar mici poticniri în anumite jocuri cu o grafică video avansată. în schimb, am rămas dezamăgit de calitatea fotografiilor surprinse de cele două camere ale telefonului Xiaomi.

    Camera frontală are un amplasament ciudat (partea de jos) şi captează imagini fără detalii şi chiar pixelate. Oarecum de aşteptat de la un senzor de doar 5 MP. Totuşi, lucrurile nu stau mult mai bine nici când vine vorba de camera principală (16 MP, f/2.0). Fotografiile realizate în timpul zilei sunt decente, destul de clare şi contrastante, iar culorile sunt bune. Totuşi, atunci când se întunecă sau la interior, camera dă rateuri şi de multe ori imaginile sunt înceţoşate, chiar şi în modul de noapte. Xiaomi Mi Mix vine la pachet cu câteva moduri de fotografiere haioase precum mirror (dublarea personajului), fisheye, creionat etc. care ar putea să te distreze o perioadă.

    La capitolul autonomie, telefonul se dovedeşte a fi o adevărată bestie şi rezistă cu succes timp de două zile fără să fie nevoie să fie încărcat. Este primul telefon pe care-l testez care nu-mi dă un sentiment de panică când văd că mai am doar 20% la baterie. Cei 20% sunt îndeajuns pentru câteva ore bune. Pe de altă parte, bateria fiind atât de mare (4.400 mAh) necesită un timp destul de îndelungat (cam 2 ore şi 30 de minute) pentru a se încărca de la 0 până la 100%. Xiaomi, prin Mi Mix, a demonstrat că se poate face ceva incitant în domeniul smartphone-urilor (unde lucrurile au rămas cam plictisitoare în ultimii ani) şi a stârnit un val pe care şi alţi producători l-au adoptat, iar noi, consumatorii, nu putem decât să ne bucurăm.
     

    CASETĂ TEHNICĂ

    DISPLAY IPS LCD
    DIAGONALĂ 6,4 INCHI
    REZOLUŢIE 1.080 X 2.040 PIXELI
    (362 PP DENSITATE    PIXELI)
    SISTEM OPERARE ANDROID 6.0
    PROCESOR QUAD-CORE
    SNAPDRAGON 821
    2,35 GHZ
    PROCESOR GRAFIC ADRENO 530
    MEMORIE RAM 6GB
    STOCARE INTERNĂ 256 GB
    CAMERĂ FOTO PRINCIPALĂ 16 MP, F/2.0
    CAMERA FOTO FRONTALĂ 5 MP
    BATERIE 4.400 MAH
    GREUTATE 209 G
    PREŢ RECOMANDAT PESTE 3.000 LEI

  • Se anunţă moartea unuia dintre cele mai îndrăgite produse din istorie?

    Computerele au apărut pentru că oamenii aveau nevoie să facă foarte rapid calcule. Treptat, computerele s-au mutat din peisajul industrial în viaţa companiilor şi apoi în casele oamenilor. Aceste produse au însemnat pentru mult timp sursa noastră de entertainment, de internet, o unealtă a productivităţii. |nsă smartphone-urile au mâncat din gloria PC-ului. Care sunt principalele tendinţe de pe piaţa computerelor personale şi care sunt scenariile de viitor? 

    260 de milioane de PC-uri (fără includerea hibridurilor precum iPad Pro sau Surface Pro) au fost livrate pe glob anul trecut, număr mai mic cu 5,7% faţă de 2015, potrivit firmei de cercetare IDC. 2016 a fost al cincilea an de scădere consecutivă. Această micşorare poate fi atribuită unor factori cheie precum creşterea popularităţii smartphone-urilor şi a tabletelor; stagnarea inovării în domeniul PC-urilor are şi ea un cuvânt greu de spus.

    Laptopurile şi desktopurile nu s-au schimbat foarte mult, motiv pentru care oamenii nu-şi mai schimbă PC-urile foarte des. Totuşi, se pare că scăderea valorică a pieţei ar putea fi de bun augur pentru producătorii de PC‑uri, precum HP sau Dell, deoarece anul trecut şi-au crescut vânzările cu 1,3% şi cu 4,3%, în timp ce liderul, Lenovo, a scăzut livrările cu 3% în 2016, potrivit IDC. Apple a fost marele perdant, vânzările companiei din California scăzând cu 9,8% anul trecut.

    Cum este de aşteptat, piaţa locală de PC-uri nu a făcut notă discordantă faţă de tendinţele la nivel global, ea marcând un minus de aproximativ 10%, potrivit lui Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România; el menţionează că în aceste condiţii compania pe care o conduce şi-a crescut cota de piaţă de pe plan local la 18%.

    În România, Lenovo este lider cu o cotă constantă de 25%, conform estimărilor lui Aurel Neţin, director & country general manager Lenovo România, pe o piaţă ce se învârte în jurul a 700.000 de unităţi vândute anual şi se află acum în scădere faţă de anul trecut. „Consider că este loc de creştere în piaţa de PC-uri din România, în continuare. Dacă mă uit la numărul de oameni şi la gradul de penetrare a PC-ului pe plan local, văd că mai este loc”, este de părere şeful Lenovo, care mai spune că abia în 2016 s-a simţit un declin pe piaţă. „Un fenomen care a început la nivel global, în urmă cu doi-trei ani, dar care nu s-a petrecut până acum aici. Chiar şi anul trecut România era o piaţă constantă, deşi în ţările din regiune vânzările de PC-uri scădeau”, a spus Neţin într-un interviu acordat anterior Business Magazin.

    Românii iubitori de gadgeturi şi, în general, consideraţi „early-adopters” se încadrează în tendinţele manifestate la nivel global, „continuând să cumpere desktopuri şi notebookuri însă, în acelaşi timp, arătând un interes din ce în ce mai mare faţă de produsele din categoria 2 in 1”, este de părere Mugur Pantaia; el adaugă că segmentul de piaţă care a înregistrat o evoluţie  pozitivă în 2016 a fost reprezentat IMM-uri. „De asemenea, pe finalul anului am identificat o evoluţie pozitivă şi în zona corporate şi a sectorului public. Segmentul consumer reprezintă însă în continuare o provocare, în ciuda măsurilor economice favorabile creşterii consumului. Nu putem vorbi de un impact pozitiv în creşterea achiziţiilor IT”, adaugă Pantaia.
    O tendinţă manifestată la nivel global, care prinde tot mai mult contur şi la nivel local în mediul de afaceri, menţionată de şeful HP România, este migrarea de la modelul tranzacţional la cel contractual.

    Modelul de business tranzacţional presupune vânzarea de echipamente, pe când cel contractual presupune închirierea unei soluţii – echipamente, software şi servicii; astfel „clientul plăteşte o sumă fixă în fiecare lună pe perioada de derulare a contractului semnat. HP răspunde acestei tendinţe prin implementarea de programe precum Device as a Service. Unele dintre aceste programe sunt deja disponibile şi în România, altele urmează a fi lansate în viitor”, spune Pantaia. Device as a Service este o nouă metodă a HP prin care vrea să-şi crească afacerile, de data aceasta nu prin vânzarea de echipamente, fie ele PC sau imprimante, ci prin închirierea acestora către clienţi.

    Se anunţă 2017 ca fiind un an mai bun pentru vânzarea de PC‑uri? Producătorii sigur vor asta, iar rezultatele primului trimestru financiar le dau speranţe. La începutul anului, IDC preconiza că piaţa PC-urilor ar urma să crească în 2017, bazându-se pe faptul că mediul de afaceri îşi va reînnoi dotările cu calculatoare. Acest factor, cumulat cu faptul că inovaţia în domeniul telefoanelor inteligente a cam bătut pasul pe loc, ar motiva oamenii să cumpere PC-uri.

    Vestea bună a venit în aprilie, odată cu anunţarea rezultatelor în primul trimestru financiar. Se pare că piaţa s-a mişcat pe un trend ascendent pentru prima dată în ultimii cinci ani, chiar dacă câştigul a fost mai mic de 1% faţă de anul precedent, bifând un plus de 0,6%. Astfel, în primele trei luni ale lui 2017, livrările de PC-uri au ajuns la 60,3 milioane de unităţi, în comparaţie cu 59,9 milioane în perioada similară anul trecut, potrivit IDC. Primul trimestru pozitiv din 2012 încoace.

    Totuşi, producătorii de PC-uri nu trebuie să se îmbete cu apă rece, deoarece firma de cercetare Gartner a raportat un declin de 2,4% al vânzărilor de PC-uri la nivel global. Ambele companii au declarat că vânzările pe segmentul de business s-au îmbunătăţit, dar nu îndeajuns pentru a compensa cu scăderea din segmentul consumatorilor. „Cred că piaţa de IT din România, incluzând aici atât PC-uri cât şi imprimante, îşi va tempera în general în 2017 scăderea manifestată pe parcursul anului trecut. Acest lucru a fost de altfel deja vizibil încă din ultimul trimestru al anului 2016 şi sperăm ca această recentă tendinţă să fie susţinută în perioada următoare şi prin măsuri concrete din partea mediului politic şi de afaceri, menite să încurajeze şi mai mult achiziţiile de echipamente şi soluţii IT”, spune Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România.

    De asemenea, începutul de an a adus câştiguri în ceea ce priveşte felul în care se împarte piaţa la nivel global: HP a redevenit lider de piaţă cu o cotă de 22% în T1 2017, de la 19% cât avea în 2016, potrivit IDC. Grupul chinez Lenovo a ajuns la 20,4%, iar Dell la 16%; şi Apple a câştigat, ajungând de la 6,7% la 7%. Pe de altă parte, Gartner îl pune pe Lenovo pe primul loc, urmat de HP şi Dell, în timp ce Apple se situează pe locul 5, sub Acer.

    Informaţiile comunicate de cele două firme de cercetare de piaţă diferă, lucru care se explică din prisma modului în care cele două companii numără produsele vândute. Gartner numără desktopurile, notebookurile şi device-urile hibrid precum Surface al lui Microsoft, dar nu şi Chromebookurile. Pe de altă parte, IDC numără Chromebook-urile, dar nu şi Microsoft Surface. Aşadar, diferenţa pare a fi făcută de tot mai popularele Chromebook, laptopuri ieftine bazate pe sistemul de operare al Google, Android. De altfel, şi Lenovo, şi HP şi Dell au modele Chrombook la vânzare. Totuşi, acest tip de laptop este dedicat în principal sectorului educaţional, deoarece sunt foarte ieftine şi uşor de folosit. Aşadar, potrivit IDC, 54% dintre livrările de computere către şcolile din SUA au fost Chromebooke-uri. Cu toate acestea, în 2015 doar 4% din totalul laptopurilor vândute folosesc sistemul de operare la Google, iar în 2016 acest procent ar fi atins 6%.

    Deşi situaţia pare a se îmbunătăţi, 2017 nu le dă prea multe motive să zâmbească producătorilor de PC-uri, mai ales din cauza faptului că sunt nevoiţi să crească preţurile deoarece anumite componente cheie (cipurile de memorie DRAM şi NAND flash) se scumpesc; şi asta din pricina unui deficit de componente din industrie, conform lui Mikako Kitagawa, analist la Gartner. Dacă informaţia se adevereşte, ar putea duce din nou piaţa în jos. „Creşterea preţului va suprima cererea de PC-uri şi mai mult pe segmentul consumer, descurajând clienţii să cumpere, cu excepţia cazului în care este absolut necesar. A afectat deja piaţa în 2017”, a declarat Kitagawa.

    În ton cu viitorul mai puţin luminos al PC-urilor, producătorul de procesoare Intel a anulat Intel Developers Forum, cea mai mare conferinţă a sa, menţionând „dificultatea de a transmite un mesaj unificat în care să aratăm că produsele noastre nu vor fi folosite doar în PC-uri în viitorul apropiat”. IDF era locul unde compania dezvăluia noile procesoare şi unde anunţa la ce lucrează. Reprezentaţii companiei au declarat pentru publicaţia Anandtech că firma nu se mai concentrează doar pe procesoare şi servere, ci îşi mută atenţia şi spre zone noi, precum maşini autonome, inteligenţă artificială sau Internet of Things, „multe lucruri care ar fi fost dificil de îndesat într-un singur eveniment”. Aşadar, compania ar vrea să organizeze mai multe evenimente, mai mici şi concentrate pe anumite aspecte ale noului Intel. Presa din străinătate consideră această decizie ca un semn al faptului că piaţa de PC a mai făcut o victimă.

    Cel mai probabil piaţa locală de PC-uri va urma aceeaşi tendinţă ca şi cea globală, iar şeful HP România este optimist că va reuşi să conducă compania către rezultate pozitive. „Pentru 2017, ne propunem atât o creştere a numărului de angajaţi, cât şi a cifrei de afaceri generate local. În mod cert, evoluţia pieţei IT, indiferent că ne referim strict la piaţa «hardware» sau la piaţa destinată serviciilor IT, este destul de dependentă de evoluţia politico-economică. Mizăm totuşi foarte mult pe dezvoltarea segmentului de piaţă destinat serviciilor IT, sector care are o dinamică pozitivă şi un potenţial de creştere neexploatat încă la adevărata sa valoare”, spune Mugur Pantaia.

    260 MILIOANE este numărul de PC-uri vândute pe glob în 2016, potrivit IDC

    5,7% REPREZINTĂ PROCENTUL cu care piaţa de PC-uri s-a micşorat în 2016 faţă de 2015

    0,6% REPREZINTĂ PROCENTUL de creştere al vânzărilor în T1 2017 comparativ cu T1 2016

     

    700.000 DE UNITĂŢI este volumul pieţei anuale de PC-uri din România, conform estimărilor Lenovo

     

  • Porsche investeşte zeci de milioane de dolari într-un centru de inovare din Israel

    Ca prim pas, Porsche a investit o sumă de ordinul zecilor de milioane în fondurile de capital private Magma and Grove. Pentru viitor, sunt planificate investiţii suplimentare în start-up-uri şi alte fonduri.

    ”Israel este o piaţă-cheie pentru experţii şi inginerii IT. Are mai multe start-up-uri pe cap de locuitor decât orice altă ţară din lume. Acest talent şi know-how în tehnologie, combinate cu experienţa vastă a angajaţilor noştri, pregăteşte terenul pentru viitoarele modele de business”, spune Lutz Meschke, Vicepreşedinte al Consiliului Executiv şi Membru în Consiliul Executiv, Responsabil de Financiar şi IT, în cadrul Porsche. El adaugă că este necesară o strânsă colaborare cu experţii israelieni, astfel încât compania să depisteze şi să analizeze rapid noile tehnologii, să dezvolte relaţii de business de succes şi să pună în practică cele mai adecvate soluţii, prin proiecte pilot.

    Fondul Magma Venture face investiţii din 1999 şi, în prezent, se concentrează pe domenii precum inteligenţa artificială şi industria auto. Cu investiţii în numeroase start-up-uri de succes, precum Waze, Magma Venture este unul dintre cele mai mari fonduri de capital private din Israel, gestionând o sumă de 600 milioane de dolari. Înfiinţat în 2015, Grove Ventures este un fond de investiţii private cu un volum de 100 milioane de dolari. Domeniile sale principale de investiţii sunt Internet of Things (IoT), tehnologiile Cloud şi inteligenţa artificială.

    În ultimul an, Porsche a lansat câteva proiecte majore de promovare a transformării digitale. Acestea includ Porsche Digital GmbH, înfiinţată în iunie 2016. Condusă de Thilo Koslowski, care a lucrat 20 de ani la Gartner, în Silicon Valley, această companie Porsche identifică şi dezvoltă noi experienţe digitale pentru clienţi, precum şi produse, zone de business şi procese digitale. Porsche Digital, Inc., o filială a Dr. Ing. h.c. F. Porsche AG şi companie afiliată a Porsche Digital GmbH, a deschis recent un centru în Santa Clara, California. De asemenea, în septembrie 2016, constructorul auto german a inaugurat Porsche Digital Lab, în Berlin, cu scopul de a identifica şi testa soluţii IT inovatoare.

  • Trump o comite din nou: i-a dezvăluit unui şef de stat că a trimis submarine nucleare în largul Peninsulei Coreea

    “Aş vrea să vă felicit întrucât am auzit că faceţi o treabă incredibilă în problema drogurilor. Multe ţări au această problemă, o avem şi noi, dar dumneavoastră faceţi o treabă extraordinară şi am vrut să vă sun să vă spun acest lucru”, i-a transmis Donald Trump lui Rodrigo Duterte, un lider acuzat de tendinţe autoritariste şi crime, în cursul conversaţiei telefonice din 29 aprilie, potrivit unei stenograme obţinute publicate de ziarele The Washington Post şi The New York Times.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trump o comite din nou: i-a dezvăluit unui şef de stat că a trimis submarine nucleare în largul Peninsulei Coreea

    “Aş vrea să vă felicit întrucât am auzit că faceţi o treabă incredibilă în problema drogurilor. Multe ţări au această problemă, o avem şi noi, dar dumneavoastră faceţi o treabă extraordinară şi am vrut să vă sun să vă spun acest lucru”, i-a transmis Donald Trump lui Rodrigo Duterte, un lider acuzat de tendinţe autoritariste şi crime, în cursul conversaţiei telefonice din 29 aprilie, potrivit unei stenograme obţinute publicate de ziarele The Washington Post şi The New York Times.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro