BusinessMagazin

Tag: tablouri

  • Vă plac tablourile? Dar să vedeţi ramele! (FOTO)

    Deşi în general rama era considerată un accesoriu al unui tablou, au existat şi unii artişti care i-au acordat mai multă atenţie, decorând-o. Mai nou însă, artiştii mai tineri, tocmai cei care de obicei preferă rame extrem de simple, fără vreun model anume, ca nu cumva să tablourile lor să pară încadrate de ceva demodat, au ajuns să o considere ca pe o modalitate de a-şi scoate în evidenţă creativitatea, scrie The Wall Street Journal.

    Artistul Kehinde Wiley, cunoscut pentru portretele sale de bărbaţi tineri care pozează aşa cum pozau modelele din tablourile vechilor maeştri, are un studiou la Beijing ai cărui angajaţi se ocupă de sculptarea ramelor cu motive specifice culturii de unde provine personajul din tablou, scrie Wall Street Journal. Un exemplu ar fi lucrarea “Alios Itzhak III”, un portret al unui evreu etiopian, pe a cărui ramă au fost sculptaţi nişte lei şi cele zece porunci.

    Un alt artist, Duke Riley, a creat o serie de lucrări inspirate din bătăliile duse de romani, una dintre acestea având o margine asemenea unei rame, acoperite de topoare, cranii şi săgeţi; nu e singurul exemplu.

    Un alt artist, Rashaad Newsome, a apelat la un atelier care oferă servicii celor ce vor să-şi înfrumuseţeze maşina, cerându-i să cromeze rama din lemn vechi din secolul al XVII-lea a tabloului său “Rapture”. Lucrarea a atras atenţia unui colecţionar care a achiziţionat-o pentru suma de 95.000 de dolari.

    La rândul său, pictorul Ashley Bickerton a ales pentru tabloul său “ANWWLB 1” o ramă albă garnisită cu monede şi sidef.

  • Suspecţii români în furtul de tablouri de la Rotterdam vor să fie judecaţi în Olanda

     Procuratura olandeză a anunţat anterior că a decis să nu declanşeze procedurile în vederea extrădării celor trei, anunţând că aceştia urmează să fie judecaţi în România. Unii experţi juridici au aprecat că acesta este un “pas obişnuit”, potrivit site-ului.

    Însă avocatul celor trei, Bogdan Cimbru, a declarat pentru ziarul Telegraaf că, dacă nu sunt judecaţi în Olanda, “picturile nu vor fi recuperate niciodată”. “Au spus acest lucru foarte clar”, a subliniat el pentru publicaţia olandeză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce fac bogaţii cu colecţiile lor de artă

    Spre exemplu, un om de afaceri din Los Angeles, Richard Hollander, şi soţia sa Jackie au achiziţionat peste 500 de fotografii realizate de pictorul şi fotograful american Edward Steichen. Colecţia, considerată cea mai mare din lume de felul ei, conţine imagini diverse, de la peisaje la fotografii de modă sau reclame, iar ceea ce o face deosebit de valoroasă este faptul că fiecare piesă a fost transpusă pe hârtie fotografică de către Steichen însuşi.

    Dorind să le arate şi altora ce le place lor, soţii Hollander s-au hotărât să împărtă fotografiile Steichen pe la mai multe instituţii, scrie New York Times. Trei muzee americane vor primi peste patruzeci de imagini fiecare, printre care se numără portrete ale lui Franklin D. Roosevelt, J. Edgar Hoover, Charlie Chaplin, Mae West sau Constantin Brâncuşi, iar darnicii colecţionari se gândesc ca pe viitor să ofere nişte fotografii ale lui Edward Steichen şi unor muzee din Europa sau Asia.

    Un alt colecţionar, de data aceasta din Marea Britanie, Sir Denis Mahon, filantrop şi ardent susţinător al accesului gratuit al publicului la muzeele de stat, a dorit ca după moartea sa oamenii să-i poată admira colecţia de picturi italiene din perioada barocă, scrie The Independent.

    Ca atare, tablouri din colecţia sa în valoare de 100 de milioane de lire sterline, printre care capodopere semnate Guercino, Guido Reni, Domenichino şi Ludovico Carracci vor intra în colecţia a şase muzee şi galerii de artă britanice. Singura condiţie pusă de Mahon a fost ca muzeele să nu vândă lucrările si să nu perceapă taxă publicului pentru vizitarea lor.

  • Patru arme care ar aparţine suspecţilor furtului de tablouri din Olanda, găsite de anchetatori

     Potrivit surselor citate, la acest moment, specialiştii în balistică verifică starea armelor, precum şi permisele de deţinere a acestora.

    Aceleaşi surse au spus armele erau folosite de cei trei suspecţi arestaţi în cazul furtului de tablouri din Olanda.

    Întrebate dacă în acest caz procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au pus sub învinuire şi un al patrulea suspect, respectiv o persoană care ar fi coordonat activitatea infracţională a celor trei suspecţi, sursele citate au precizat că nu pot oferi lămuriri în acest moment şi au infirmat totodată găsirea vreunui tablou dintre cele furate din Olanda şi căutate de autorităţile române.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV: Olanda cere României extrădarea celor trei suspecţi din cazul furtului de tablouri

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au primit de la autorităţile olandeze o solicitare de extrădare a celor trei suspecţi arestaţi preventiv în cazul furtului celor şapte tablouri din muzeul Kunsthal din Rotterdam, au declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, surse judicare.

    Potrivit surselor citate, autorităţile olandeze vor să-i cerceteze şi să-i judece pe Mihai Alexandru Bitu, Eugen Darie şi Radu Dogaru după legislaţia aflată în vigoare în Olanda.

    Sursele citate au precizat că procurorii DIICOT suspectează că cei trei suspecţi sunt doar complici şi că autorul real al planului furtului nu a fost identificat încă. Autorităţile olandeze nu ar fi de acord cu această presupunere a anchetatorilor români, acesta fiind şi posibilul motiv al cererii de extrădare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DIICOT: Autorii furtului din Rotterdam voiau să dea foc tablourilor din cauza situaţiei generate

    În faţa judecătorilor Tribunalului Bucureşti, procurorul DIICOT a arătat Radu Dogaru a afirmat într-o interceptare a sa: “Mai bine nu le mai luam. Ar trebui să le ardem”.

    Procurorul a afirmat că Dogaru nu a putut justifica, în declaraţia sa, care erau obiectele despre care se discuta în acea convorbire, totodată arătând că acesta a adus două tablouri, de Henri Matisse, Paul Gaugain, la expertul Mariana Dragu.

    La începutul şedinţei, procurorul a solicitat ca audierile să fie secrete, însă instanţa de judecată a respins cererea acuzării, iar cei trei arestaţi – pentru furtul a şapte tablouri din Muzeul Kunsthal din Rotterdam, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012 – s-au prevalat de dreptul la tăcere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patriciu şi-a gajat tablouri din colecţia personală cumpărate cu peste 2 milioane de euro

    Începând din toamna anului trecut, Patriciu a ales să constituie gaj în favoarea DP Holding (Elveţia), Veridesco Limited (Cipru) şi Melanie Anne Chen, pentru circa 80 de tablouri din colecţia personală. Melanie Chen este membru în boardul director al DP Holding şi preşedinte executiv al Marine Resources Exploration International BV, firme deţinute de Patriciu.

    Majoritatea lucrărilor au fost cumpărate de la casa de licitaţii Artmark, unele dintre acestea chiar după încheierea licitaţilor, dacă nu au existat cumpărători care să ofere preţul minim din evaluare.

    Şase tablouri l-au costat pe omul de afaceri mai mult de 100.000 de euro fiecare: Nicolae Tonitza – Afize (160.000 de euro), Nicolae Grigorescu – Panseluţe (115.000 de euro), Ştefan Luchian – Flori de primavară (155.000 de euro), Ştefan Luchian – Garoafe (140.000 de euro), Ştefan Luchian – Maci (132.000 de euro), Ion Ţuculescu – Mare fermecătoare (105.000 de euro).

    Patriciu deţine în colecţie şi una dintre lucrările lui Tonitza “Nud în Iatac”, două dintre acestea, denumite studii, fiind vândute cu până în 100.000 de euro, în timp ce versiunea finală a fost achiziţionată la o licitaţie organizată de Artmark pentru aproape 300.000 de euro.

    Peste o treime din tablouri au fost cumpărate de omul de afaceri la preţuri de câteva zeci de mii de euro, cea mai scumpă lucrare fiind semnată Ion Ţuculescu – După războaie (Renaştere) (72.500 de euro).

    Colecţia lui Patriciu mai cuprinde în această cotegorie de preţ lucrări precum Ion Ţuculescu – La malul mării (Mangalia veche) (52.500 de euro), Ion Ţuculescu – Mare fermecătoare (105.000 de euro), Ion Ţuculescu – Compoziţie (44.000 de euro), Ion Ţuculescu – Costineşti (44.000 de euro), Theodor Pallady – Natură statică cu matişori (65.000 de euro), Theodor Pallady – Natură statică cu narghilea (60.000 de euro), Theodor Pallady – Fumătoarea de opiu (50.000 de euro), Theodor Pallady – Natură moartă cu narghilea (57.500 de euro) , Theodor Pallady – Nud în fotoliu (21.000 de euro), Gheorghe Petraşcu- Trandafiri (30.000 de euro), Gheorghe Petraşcu- Peisaj la Roscoff (38.000 de euro), Gheorghe Petraşcu- Natură moartă cu cărţi şi pere (28.000 de euro), Gheorghe Petraşcu – Case (27.000 euro), Gheorghe Petraşcu – Case la Vitre (18.000 euro), Ştefan Popescu – Caliacra (16.500 de euro), Camil Ressu – Pe malul Siretului (10.500 de euro), Camil Ressu – Maternitate (15.000 de euro), Rudolf Schweitzer Cumpăna – Alegoria toamnei (17.000 de euro).

    Câteva zeci de mii de euro a plătit Dinu Patriciu şi pentru Nicolae Dărăscu – Vedere asupra Balcicului (20.000 de euro), Nicolae Dărăscu – Vedere către port (30.000 de euro), Nicolae Dărăscu – Han în Dobrogea (21.000 de euro), Nicolae Dărăscu – Chioggia (57.500 de euro), Nicolae Dărăscu – Natură statică cu dovleac (20.000 de euro), Dumitru Ghiaţă – Case la Balcic (14.500 de euro), Francisc Sirato – Lila în galben (50.000 de euro), Jean Alexandru Steriadi – Peisaj de iarnă (20.000 de euro), Jean Alexandru Steriadi – Stradă la Balcic (12.000 de euro), Eustaţiu Stoenescu – Natură statică cu farfurie olandeză (32.000 de euro), Ion Theodorescu-Sion – Palermo (26.000 de euro), Nicolae Toniza – Natură statică cu fructe (55.000 de euro).

    Colecţia gajată de omul de afaceri este completată cu tablouri de mai mică valoare, aparţinând în general unor artişti consacraţi, dar şi pictori mai recenţi: Horia Bernea- Poiana Mărului (2.600 euro), Horia Damian – Portretul pictorului Doru Bucur (4.500 euro), Ştefan Dumitrescu – O cruce pe deal, Adam Bălţatu – La sat (2.000 euro), Ştefan Dumitrescu – Sfat (8.500 euro) , Constantin Pacea – Golf (2.000 euro), Ion Pacea – Natură Statică cu flori şi mere (1.900 euro) , Gheorghe Saru – Peisaj cu cal, Rudolf Schweitzer Cumpăna – Bărci la Hydra (8.500 euro) , Nicolae Tonitza – Bust de fată blondă, Gheorghe Vânătoru – Natură statică cu vase şi mere (5.500 euro), Constantin Artachino – Bordei tătărăsc (4.000 de euro), Constantin Artachino – Han tătărăsc (7.000 de euro), Adam Bălţatu – Case pe valea Siretului (5.500 de euro), Adam Bălţatu – Case la Huşi (4.000 de euro), Adam Bălţatu – După ploaie (4.000 de euro), Adam Bălţatu – Cană cu muşcate (6.500 de euro), Adam Bălţatu – Natură moartă cu vânat (5.000 de euro estimativ), Adam Bălţatu – Case la periferia Iaşului (4.750 de euro), Horia Bernea – Tâmpla (8.000 de euro), Traian Boldea – Grandpa (450 de euro), Traian Boldea – Hello (450 de euro), Marius Bunescu – Drum pe malul lacului în Mangalia (4.500 de euro), Ştefan Dimitrescu – Ai vrea tu! (circa 2.000 de euro), Dumitru Ghiaţă – Pe valea Bistriţei (4.250 de euro), Iosif Iser – Odaliscă (3.000 de euro), Viorel Mărginean – Pasărea Phoenix (8.000 de euro), Samuel Mutzner – Figaro (aproximativ 4.000 de euro), Ion Pacea – Golf auriu (5.000 de euro), Ion Pacea – Marină (1.400 de euro), Constantin Pacea – Patio de Sevilla (1.500 de euro), Constantin Piliuţă – Citadină (4.500 de euro), Constantin Piliuţă – Primăvară (4.250 de euro), Lucian Grigorescu – Case din Via Ripetta (7.000 de euro), Lucian Grigorescu – Uliţa dobrogeană (9.500 euro), Gheorghe Petraşcu- Răsărit la Balcic (7.000 de euro), Nicolae Vermont – Sat de pescari în Bretania (3.250 de euro), Nicolae Vermont – Visare (7.500 de euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cadouri scumpe de Mărţişor: obiecte de artă scoase la licitaţie (FOTO)

    Licitaţia din 21 februarie scoate la vânzare o selecţie de 172 de opere de dimensiuni mici, între care două picturi semnate de Nicolae Grigorescu: “Flori de măr” (ulei pe lemn, 23,5 x 14 cm, preţ estimat 30.000 – 50.000 euro) şi “Casă la Câmpina” (ulei pe pânză, 14,5 x 23,5 cm, preţ estimat 15.000 – 25.000 euro).

    Cea de-a doua licitaţie, din 22 februarie, prezintă o selecţie de podoabe şi decoraţiuni, realizate din materiale preţioase în ateliere de artă decorativă faimoase în Europa. Aproape jumătate dintre cele 161 de loturi pornesc de la preţuri aflate sub 100 de euro.

    Printre piesele scumpe scoase la licitaţie se remarcă Tabachera Fabergé din argint şi aur, purtând monograma princiară Trubeţkoi-Călinescu (180 gr, 2x 6 x 9,5 cm, preţ estimat 3.000 – 6.000 euro), realizată în atelierul de orfevrărie artistică, furnizor al Casei imperiale ruse.

    Artmark şi asigurătorul său oficial, BCR Asigurări, oferă gratuit tuturor cumpărătorilor de opere de artă prin licitaţie “Asigurarea pentru protecţia investiţiei în artă”. Prin intermediul acestui program, clienţii Artmark beneficiază de şase luni de protecţie a operelor achiziţionate împotriva riscurilor de pierdere sau distrugere. Asigurarea acoperă riscurile de transport, precum şi cele specifice pentru reşedinţa proprietarului.

  • Te inspiră un tablou? Scrie o poveste despre el şi trimite-o la concurs

    Aceştia au fost rugaţi să compună câte o poveste despre personajele necunoscute din tablouri, poveştile lor împreună fiind adunate într-o carte, care conţine şi imaginile ce i-au inspirat şi poate fi cumpărată de la Galerie sau online.

    Despre portretele cuprinse în carte s-a crezut multă vreme că prezintă personaje importante, cum ar fi Regina Maria a Scoţiei, primul duce de Buckingham ori Regina Elisabeta I, dar cercetările au arătat că lucrurile nu stau cum se credea. Tablourile necunoscuţilor fac în prezent obiectul unei expoziţii la Galeria Naţională de Portrete din Londra, unde vizitatorilor li se prezintă şi informaţii despre cercetările întreprinse de masteranzii Universităţii din Bristol cu privire la ele.

    Muzeul organizează, de asemenea, un concurs pentru publicul care se simte inspirat de personajele din picturile expuse, cei interesaţi fiind rugaţi să-şi trimită propriile lor poveşti. În fiecare lună, cele mai interesante poveşti trimise vor fi selectate de organizatori, reproduse pe site-ul muzeului şi pe panourile expoziţiei, care va fi deschisă până la 22 iulie.

  • Ce le trebuie colecţionarilor de artă ca să ajungă bogaţi

    Mai exact, o serie de tablouri atribuite unor pictori s-au dovedit în ultima vreme a aparţine altora, mai bine cotaţi, ceea ce le-a crescut valoarea. Responsabili de această reatribuire au fost specialiştii în restaurarea tablourilor care au reuşit să le identifice corect.

    Astfel, o lucrare considerată ca aparţinând unui artist puţin cunoscut din perioada victoriană, Matthew Stephenson, a fost încredinţată unui expert care a reuşit să determine că era, de fapt, o lucrare din secolul al XVII-lea, realizată de Velazquez, ale cărui picturi apar rar la vânzare. Tabloul a fost cumpărat la o licitaţie a casei britanice Bonhams de un comerciant cu opere de artă din New York pentru suma de 2,9 milioane de lire sterline. Anterior acestei întâmplări se dovedise că alte câteva opere fuseseră greşit catalogate şi că ele le aparţineau în realitate lui Rafael, Rembrandt sau Leonardo da Vinci.

    Importanţa unui bun specialist în restaurarea de tablouri s-a dovedit şi în cazul unei lucrări vândute recent, ce fusese cumpărată în 1978. La vremea respectivă, cumpărătorul plătise suma de 5.500 de lire sterline pentru un portret de băiat, pus în vânzare de casa de licitaţii Christie’s şi atribuit “cuiva din cercul lui Frans Hals”. Tabloul a ajuns la începutul acestui an în mâinile unui specialist olandez în restaurare, care l-a curăţat temeinic de straturile de culoare suprapuse imaginii originare şi a reuşit să descopere că de fapt lucrarea îi aparţinea chiar lui Frans Hals, pictor olandez important din secolul al XVII-lea. Proprietarul a reuşit să vândă tabloul la licitaţie cu peste 240.000 de lire sterline.