BusinessMagazin

Tag: tablete

  • Ce-şi mai cumpără românii: aparate foto, televizoare, tablete şi smartphone-uri

    Sectorul electronicelor şi cel de telecom au crescut uşor, în timp ce piaţa de IT şi cea de imprimante şi multifuncţionale au fost în scădere. Cele mai mari pierderi s-au înregistrat pe piaţa electrocasnicelor mici şi pe cea a electrocasnicelor mari, cea din urmă înregistrând o rată de scădere de două cifre. Cumulat, valoarea înregistrată de toate sectoarele monitorizate de GfK a fost cu 2,5% sub cea din al doilea trimestru al lui 2011.

    Foto: Vânzările sezonului de vară

    Vânzările de vară au fost foarte bune pentru produsele foto, situaţie reflectată într-o creştere de 19% faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. Vânzările de camere foto digitale şi rame foto digitale au ajuns la valoarea de 12 milioane de euro.
    Cu o rată de creştere de două cifre, camerele cu lentile interschimbabile sunt cel mai de succes segment în acest moment. Valoarea generată de aceste dispozitive în ultimele trei luni a fost de aproximativ 5 milioane de euro. În special modele entry level din cadrul segmentului de D-SLR sunt foarte atractive pentru consumatorul român. Produsele hibrid – camerele mirror less – şi-au dublat vânzările în valoare faţă de anul trecut, însă volumele sunt încă foarte mici. Atunci când vine vorba de camere cu specificaţii mai bune, alegerea consumatorilor se îndreaptă către D-SLR-uri şi compacte high-end.

    Rata de creştere pentru segmentul compactelor a fost una moderată. Vestea cea bună este că, odată cu lansarea de noi modele, eroziunea de preţ nu a mai fost vizibilă.

    Imprimante şi multifuncţionale: Multifuncţionalele laser rămân pe poziţii

    Piaţa de imprimante şi multifuncţionale rămâne stabilă în jurul valorii de 7 milioane de euro în al doilea trimestru al anului 2012, înregistrând o uşoară scădere de 2,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. Această performanţă a fost asigurată de creşterea pieţei de multifuncţionale laser cu precădere în segmentul de consumatori casnici. Piaţa de inkjet pierde tot mai mult teren în faţa echipamentelor ce încorporează technologia laser, însă ponderea sa este încă mare în totalul pieţei echipamentelor de birou.

    Pentru a depăşi stagnarea stabilită în apropierea valorii de 7 milioane de euro pe trimestru, sunt necesare instrumente de impulsionare a consumului în ambele segmente de piaţă, atât în cel casnic cât şi în cel business-to-business.

    Electronice: Televizoarele salvează piaţa

    În cel de-al doilea trimestru din 2012, vânzările de electronice au crescut cu aproximativ 3%, ajungând la 58 milioane de euro. Creşteri semnificative ale vânzărilor s-au înregistrat pentru principalul declanşator al creşterii pe piaţa de electronice – televizoarele cu ecran plat. Ratele de creştere de două cifre întregistrate pe aceasta piaţă au fost susţinute de promoţii, corelate în special cu evenimente specifice, precum Campionatul European de Fotbal.

    Piaţa de televizoare a reuşit să genereze valoare adăugată şi prin trecerea de la LCD la LED. Mai mult de jumătate din totalul vânzărilor din acest an au fost făcute cu modele LED.

  • Sfârşitul PC-urilor pe care le ştiam

    Am încercat să fiu cât se poate de atent cu folosirea ghilimelelor, manevrarea citatelor şi indicarea bibliografiei, deşi acest text nu este academic şi nici n-are pretenţii deosebite de rigoare. Această atenţie sporită are un avantaj care nu este evident la prima vedere: poţi să afli lucruri pe care nu le ştiai. De exemplu, pentru a fi cât mai exact, am verificat în Wikipedia numele unuia dintre comentatorii mei preferaţi şi am aflat că Robert X. Cringely (pe scurt Bob) este de fapt pseudonimul lui Mark Stephens şi că faimoasa lui carte “Imperii accidentale” are un subtitlu: “Cum băieţii din Silicon Valley şi-au câştigat milioanele, au înfrânt concurenţa străină şi încă tot nu pot să aibă o prietenă” (rigoarea mă obligă iar: “and still can’t get a date”). Această carte a apărut în 1992 la editura Addison-Wesley (scuze, nu dau ISBN-ul) şi a fost reeditată în 1996, an în care PBS a realizat pe baza ei un documentar celebru despre începuturile industriei computerelor personale: “Triumph of the Nerds: The Rise of Accidentals Empires”.

    În această carte, pe lângă istoria savuroasă care-i implică pe Steve Jobs, Bill Gates, Larry Ellison şi mulţi alţii, Bob Cringely propune o ipoteză empirică interesantă: orice tehnologie nouă are nevoie cam de o generaţie – în jur de 30 de ani – pentru fi integrată în viaţa de zi cu zi a oamenilor (asta s-ar putea numi “asimilare culturală”). Aşa s-a întâmplat cu cărţile după ce Gutenberg a inventat tiparul, la fel cu telefonul (inventat pe la 1870, dar folosit la modul curent abia în primii ani ai secolului XX), iar cinematograful şi televiziunea au urmat acelaşi tipar.

    Deşi la momentul acela Bob nu avea cum să verifice, computerele personale s-au conformat şi ele: născute în prima parte a anilor ’70, au devenit o prezenţă cotidiană cam la începutul noului mileniu. De altfel, m-am mai referit la această teză într-un articol din 2008 numit “Generaţia Y” (cu referinţa de rigoare, se poate verifica) unde era vorba despre mutaţiile pe care accesul la tehnologiile moderne le produce asupra noii generaţii şi, indirect, asupra sistemului educaţional.

    Însă Cringely mai face o observaţie interesantă şi la fel de empirică: cele mai multe noi tehnologii tind să-şi schimbe scopul şi modul de utilizare. De exemplu, radioul a fost inventat şi dezvoltat în primii ani pe ideea unui mediu bidirecţional, care să înlocuiască telefonul, dar în timp a devenit un mediu preponderent unidirecţional, axat pe broadcasting. Similară este povestea televiziunii, despre care se presupunea că va produce ceea ce astăzi am numi videotelefoane, în vreme ce Graham Bell îşi imagina că telefonul va fi folosit pentru a transmite muzică la distanţă.

    Primele gramofoane puteau nu doar să redea discuri, ci şi să inscripţioneze, ideea fiind să înlocuiască scrisorile. Până şi casetele magnetice au fost inventate pentru dictafoane, pentru ca să se impună în cele din urmă, aproape exclusiv, ca suport pentru muzică. Aici îl voi părăsi pe Bob Cringely pentru a specula pe cont propriu. Şi-a schimbat oare computerul personal scopul şi modul de utilizare? Dacă ne gândim că a fost conceput ca o unealtă menită să crească productivitatea, atunci putem constata că doar în mică măsură mai este folosit în acest scop. Utilizările cele mai frecvente par să fie în zona divertismentului şi, mai ales, a comunicării. De altfel, internetul tinde să schimbe definiţia PC-ului, care devine pe zi ce trece doar un fel de unealtă de conectare la reţea şi totul pare să se mute în “nori”. Tocmai această schimbare de definiţie este cea care ne determină să decretăm sfârşitul epocii computerelor personale aşa cum le ştiam. Dar ele nu pier, doar se transformă: tabletele sunt, de fapt, tot computere personale.

    În fine, telefoanele mobile au devenit computere. Port în buzunar mai multă putere de calcul decât cele mai performante PC-uri din urmă cu nu foarte mulţi ani, dar scriu acest text tot pe un PC clasic. E o chestiune de dimensiuni şi aici e slăbiciunea şi puterea telefoanelor inteligente. Ubuntu a realizat deja o versiune pentru Android şi aici se întrevede viitorul: telefonul va fi computerul personal. În rest nu vor exista decât periferice, mai mari sau mai mici, la care telefonul se va conecta wireless pentru a ne aduce înapoi ecranul de 19 ţoli şi tastatura ergonomică. Chiar şi tableta. Datele vor fi oricum în nori.

    Pentru mai multe comentarii ale lui Mircea Sarbu vizitaţi
    www.bmag.ro/opinii

  • Tabletele şi omul de afaceri modern

    Desigur, nu se poate da un răspuns clar unei astfel de întrebări, deoarece, ca mai toate dispozitivele electronice, tabletele au propriile puncte forte şi dezavantaje.

    Fiind subţiri şi foarte uşoare, tabletele sunt extrem de comod de luat în deplasări. În plus, cu o autonomie medie de circa 8 ore în utilizarea zilnică, modelele de top nu vă vor lăsa baltă în mijlocul zilei de lucru. Pe lângă aceasta, dispozitivele actuale pot fi scoase din geantă şi trezite la viaţă în doar câteva secunde, iar prin intermediul conectivităţii 3G integrate de anumite modele, ele permit accesul la internet de oriunde şi oricând (atât timp cât vă aflaţi într-o zonă acoperită de operatorul de telefonie al cărui abonat sunteţi).
    Astfel, tableta este un ideal partener de drum. Toate aceste lucruri enumerate mai sus pot fi îndeplinite şi de un telefon mobil modern, dar tabletele au de partea lor un atu important: oferă un ecran de dimensiuni ceva mai mari, ce este mult mai uşor de utilizat pentru realizarea task-urilor zilnice. Pentru că până la urmă acesta este aspectul spinos al problemei: sunt tabletele momentului capabile să ofere răspuns problemelor pe care le puteţi întâmpina sau nu? Iar pentru a răspunde acestei întrebări trebuie să avem în vedere câteva aspecte.

    Vorbim într-o primă fază de dotările integrate de respectiva unitate, porturile accesibile (USB sau cititor de carduri pentru conectarea unui stick/card cu anumite date, HDMI pentru redarea conţinutului unei prezentări pe un ecran mai mare) sau modalităţile de introducere a datelor şi comenzilor (ecran ce suportă utilizarea unui stilou digital pentru a realiza schiţe, desene, pentru a semna anumite documente direct de pe tabletă sau o tastatură fizică integrată). Iar în acest moment există pe piaţă modele capabile să bifeze mare parte dintre aceste aspecte.

    În al doilea rând vorbim despre modul în care tableta se comportă în utilizarea zilnică, despre cât de fluent este ea capabilă să realizeze acţiunile utilizatorului. Iar mai apoi vorbim despre aplicaţii şi suport pentru programele pe care un posibil utilizator business este obligat să le folosească în utilizarea zilnică. Iar aici lucrurile sunt puţin mai complicate.

    Tabletele actuale oferă acces la diverse servicii de gestiune a mailurilor şi documentelor, cele construite pe platformă Android oferă un browser destul de versatil, capabil să ruleze conţinut Flash şi scripturi complexe, oferă aplicaţii ce îţi permit să fii oricând la curent cu noutăţile din anumite domenii şi aplicaţii special concepute pentru a putea fi utilizate în anumite medii (precum în spitale sau şcoli). Însă, cum în multe corporaţii se lucrează exclusiv cu anumite softuri ce rulează de multe ori doar pe anumite versiuni de Windows, acestea nu vor putea fi în cea mai mare parte accesate pe o tabletă modernă, ele fiind fie incompatibile, fie doar parţial funcţionale, fie funcţionale, dar foarte greu de utilizat datorită neoptimizării pentru ecranele tactile. Există desigur şi excepţii, precum arhicunoscuta platformă SAP care oferă şi un client de iOS, însă acestea se pot număra în general pe degete.

    În final, ar mai fi de menţionat şi aspectul securităţii datelor, unul atât de important în mediile de afaceri. Mulţi dintre cititori cunosc probabil politicile de securitate ale companiilor mari, care nu permit accesarea anumitor date decât dacă se folosesc active-key-uri sau metode menite să menţină acele date în deplină siguranţă, care în majoritatea cazurilor nu sunt compatibile cu tabletele actuale, oricare ar fi ele.

    Aşadar, trăgând linie, tabletele momentului pot fi în multe cazuri mai mult decât dispozitive utilizate pentru a răsfoi ziarul de dimineaţă sau a urmări filme şi asculta muzică. Există modele ce oferă funcţii şi dotări suplimentare, pe care clienţii din mediile business le vor aprecia şi folosi, sprijinite desigur de o gamă de aplicaţii utile. Iar aici putem menţiona Lenovo-ul ThinkPad Tablet, prima tabletă business lansată pe piaţă acum ceva timp, modelele celor de la Asus din gama Transformer, ce oferă un docking station util, cu un număr impresionant de porturi, o tastatură fizică modernă şi o autonomie de invidiat sau, de ce nu, iPad-urile, care beneficiază de cele mai multe şi cele mai bine puse la punct aplicaţii.

    Aşadar, pentru realizarea îndatoririlor de zi cu zi, tabletele pot în destul de mare măsură înlocui un laptop în ciuda modului puţin mai complicat în care realizează multitaskingul între diverse aplicaţii. Însă aceasta doar dacă există aplicaţii suficient de bine dezvoltate pentru tablete pentru a putea răspunde nevoilor utilizatorului. Atunci când se doreşte utilizarea anumitor aplicaţii dedicate, lucrurile încep să scârţâie, tabletele actuale nefiind în multe cazuri capabile să ruleze cu brio acele softuri, care sunt fie incompatibile cu platformele utilizate de tablete sau pur şi simplu neoptimizate pentru ele.

    Să nu uităm însă că tabletele nu au apărut pe piaţă de foarte mult timp, iar odată cu avansarea conceptului de computer modular şi intrarea puternică pe piaţă a sistemului de operare Windows 8, menit să fie prietenos cu ecranele tactile, mă aştept ca tabletele să fie din ce în ce mai prezente în tot mai multe domenii, printre care şi cele business.

    Citiţi mai multe articole ale lui Andrei Mihai Gîrbea pe http://www.andreigirbea.com/

  • Revoluţie în camera de zi

    Pe la jumătatea anului trecut mă întrebam cum se explică diferenţa enormă dintre zona telefoanelor şi cea a televizoarelor. În vreme ce telefoanele s-au redefinit complet în ultimii ani, iar industria este în plină efervescenţă, televizoarele n-au beneficiat de aceeaşi atenţie. S-au schimbat tehnologiile de afişare, e adevărat, dar nimic revoluţionar nu s-a întâmplat, nimic suficient de atractiv încât să “schimbe jocul”. Şi asta în ciuda faptului că e vorba de o piaţă imensă şi, mai ales, a faptului că mulţi dintre marii fabricanţi de televizoare sunt tocmai marii producători de smartphones: Sony, LG, Samsung, Toshiba etc.

    Lucrurile nu mai puteau rămâne aşa pentru simplul motiv că internetul şi noile gadgeturi (telefoanele inteligente, tabletele, e-book reader-ele) au început încet-încet să erodeze audienţa televiziunilor şi, implicit, să reducă cererea pe o piaţă care părea perenă: cea a receptoarelor TV. Conform unor studii de piaţă de la Accenture, numărul celor care urmăresc programe TV într-o săptămână obişnuită a scăzut de la 71 de procente în 2009 la doar 48% în 2011. Nu doar în Statele Unite, ci şi în ţări care reprezintă pieţe potenţiale imense precum China, Rusia sau Brazilia. Numărul celor care plănuiesc să cumpere un nou aparat TV în următoarele 12 luni a scăzut de la 35% în 2010 la 32% în 2011. Se poate presupune că e o conjunctură oarecum specială, pentru că mulţi şi-au schimbat aparatele cu tub pe ecrane plate în ultimii ani, iar rata de înnoire a aparaturii este mai mică în această zone. Era momentul ca ceva nou să învioreze vânzările: televizoarele inteligente.

    Interesant este că revoluţia poate ar fi întârziat dacă zvonurile privind intenţia Apple de a aborda acest domeniu n-ar fi fost confirmate chiar de Steve Jobs, în biografia semnată de Walter Isaacson. Într-adevăr, Apple intenţiona un parteneriat cu un producător asiatic pentru lansarea unor aparate TV echipate cu sistemul de operare iOS şi conectate la iTunes Store, care ar fi urmat să ofere spre vânzare sau închiriere un stoc imens de filme şi programe de televiziune. După ce au fost luaţi prin surprindere de Apple pe zona telefoanelor şi pe zona tabletelor, concurenţii au hotărât că trebuie acum să acţioneze proactiv, aşa că ediţia de anul acesta a Consumer Electronics Show (CES) a fost dominată de televizoare, care au întrerupt seria ediţiilor dominate de telefoane şi tablete.

    Desigur, pe zona hardware de vârf, afişarea 3D a devenit banală, iar interesul este stârnit doar de tentativele de aparate autostereoscopice (3D fără ochelari speciale), unde Toshiba pare cel mai avansat. Impresionant este şi ecranul OLED de 55 ţoli (140 cm) prezentat de LG. Însă mai importante îmi par aspectele privind funcţionalitatea, pentru că acestea vor fi în cele din urmă cele care vor convinge clienţii că au stringentă nevoie de un smart-TV.

    Ca să fac lucrurile mai simple, “smart” se referă la două lucruri: software (cu acces internet încorporat, “built-in”, dar asta se înţelege de la sine) şi interacţiune. Practic, televizorul din living room se va comporta cam ca o imensă tabletă (fără ecran tactil desigur) care va oferi internet, aplicaţii, jocuri şi, în plus, televiziune tradiţională. Totul HD şi 3D dacă e cazul, plus conectivitate WiFi cu celelalte aparate de prin casă.

    Potul a fost luat aici de Google, care a aşteptat cu răbdare şi în final a reuşit să impună platforma Google TV, bazată (cum altfel?) pe Android. Un concurent puternic ar fi putut fi iOS, dar Apple nu-şi licenţiază sistemul nimănui, aşa că principalul concurentul a fost surprinzător: Ubuntu TV, un sistem Linux derivat din distribuţia cu acelaşi nume, care a impresionat prin eleganţă şi putere. Dar şansele de a se impune în faţa Google sunt destul de mici, pentru că interesele sunt imense: Google vrea să-şi extindă ultraprofitabilul sistem de publicitate şi pe televizoare, aşa că nu-şi permite să rateze. În plus, are avantajul nenumăratelor aplicaţii Android care se pot valorifica deja pe ecrane mari şi probabil va veni şi cu altele noi, anume croite. Colaborarea cu marii furnizori de streaming video şi audio (cum sunt Netflix, Hulu, Pandora şi desigur YouTube) este esenţială în acest nou business, la fel ca şi contractele cu industria de divertisment. În fine, a venit şi momentul de glorie a platformei de jocuri cloud-based OnLive, care are acum mediul ideal.

    În privinţa interacţiunii s-a încercat cam totul, de la voce şi gesturi până la telecomenzi sofisticate, însă mai e de lucru până când vom folosi televizorul ca să postăm pe Facebook. Aici Siri-cel-deştept ar putea fi de ajutor, dar Apple n-a intrat încă în teren.

  • Windows pe tablete

    Privind de la înălţimea statisticilor şi a previziunilor, piaţa computerelor pare scindată. Pe de-o parte vânzările de PC-uri tradiţionale sunt în declin, iar Gartner şi-a revizuit estimările privind rata de creştere pentru 2011 la doar 3,8 procente. Nici chiar perioada cea mai bună a vânzărilor, începutul anului şcolar, nu a înviorat prea mult vânzările, singura evoluţie notabilă fiind faptul că laptop-urile din gama MacBook au fost preferate de circa 60% din clienţi. Pe de altă parte, zona telefoanelor inteligente şi a tabletelor este în creştere exponenţială. Dacă ne limităm doar la tablete, acelaşi Gartner consemnează o creştere de 261 procente a pieţei faţă de 2010, iar previziunile pentru anii următori converg către vânzări de circa 326 milioane de unităţi în 2015.

    Criza şi recesiunea nu explică fără rest această evoluţie, iar o dovadă este faptul că în perioada “back to school” cumpărătorii nu s-au înghesuit către modelele cele mai ieftine (de exemplu, modelele MacBook Pro s-au vândut mult mai bine decât Air, în ciuda preţului). Iar creşterea pieţei tabletelor nu se mai justifică prin modă, ci printr-o nevoie reală de dispozitive mult mai portabile, care devin preferatele elevilor şi studenţilor pentru studiu şi, totodată, sunt mult mai potrivite pentru persoane mai puţin tehnice, intimidate de complexitatea PC-urilor. Printre cele mai vândute zece tablete în perioada premergătoare începerii şcolii în Statele Unite, şapte sunt bazate pe Android, dar în top rămâne iPad (deşi avansul a mai scăzut). Celelalte două excepţii sunt HP TouchPad (bazat pe webOS) şi Asus Eee Slate, care rulează Windows 7. Dar costă o mie de dolari, adică de cel puţin două ori mai mult decât oricare dintre concurenţi.

    Astfel ajungem la întrebarea cheie: cum se face că Microsoft joacă atât de slab pe această piaţă în plină expansiune? Mai putem adăuga acestei mirări faptul că tocmai Bill Gates a fost cel care a încercat să promoveze conceptul de “Tablet PC” încă din 2001. Mai importante îmi par însă rezultatele unor sondaje americane (realizate de Boston Consulting Group) care relevă că 42% dintre utilizatorii de tablete din SUA şi-ar dori o tabletă Windows. Luând în calcul şi pe cei care nu utilizează deja tablete, procentul creşte la 53%. Această diferenţă de 11 procente este notabilă şi se poate interpreta astfel: utilizatorii sunt în cea mai mare parte obişnuiţi cu Windows şi consideră că s-ar simţi mai confortabil pe o tabletă rulând acelaşi sistem de operare. Ceea ce este normal. Dar această dependenţă scade pentru cei care utilizează deja tablete, iar rata de creştere a tabletelor bazate de iOS şi Android spune că scăderea va fi rapidă.

    Concluzia este evidentă: dacă Microsoft nu vine suficient de repede cu propria ofertă, pierde o mare parte din avantajul pe care acomodarea utilizatorilor cu Windows i l-ar putea oferi. Este greu de crezut că executivii de la Redmond nu-şi fac la rândul lor acest calcul. Şi atunci, de ce întârzie? Explicaţia pare să fie o decizie luată nu de Steve Ballmer, ci de Bill Gates. Un jurnalist de la CNET a recompus zilele trecute istoria unui proiect de tabletă dezvoltat de Microsoft sub numele Courier. Proiectul a fost condus de J Allard, unul dintre executivii Microsoft cu experienţă în zona pieţei de consum, un om cheie în singurul succes notabil al companiei pe această piaţă, consola Xbox.

    Courier a fost un proiect curajos atât din perspectivă tehnică (prin faptul că avea două ecrane care reacţionau atât la atingere, cât şi la un creion special), cât şi prin concept: spre deosebire de tabletele actuale, orientate spre consum media, Courier era orientat mai degrabă spre crearea de conţinut (de exemplu, schiţe de mână şi multe altele). Păcatul capital al proiectului a fost că mergea pe o versiune modificată de Windows, ceea ce l-a înfuriat pe Gates când Allard i-a prezentat prototipul la începutul lui 2010 – adică înainte ca Apple să lanseze iPad. Ideea lui Bill Gates (preluată şi de Ballmer) a fost că Windows şi Office sunt produsele care asigură succesul (şi, mai ales, veniturile) companiei, aşa că ele trebuie să stea la baza unei tablete Microsoft. Rezultatul este că inovativul Courier a fost abandonat în aprilie 2010, ratând astfel posibilitatea de a fi lansat la doar câteva luni după iPad.

    Microsoft pariază acum pe Windows 8, care are şi o interfaţă potrivită pentru tablete şi va rula pe procesoare ARM. Însă noul sistem nu are încă stabilită data de lansare, singurul indiciu fiind anul 2012. Cu fiecare lună care trece, şansele de a intra în competiţie cu liderii pieţei scad.

  • Mozilla va lansa un sistem de operare destinat tabletelor si telefoanelor

    Odata terminat, noul sistem va intra in competitie cu Android,
    avand in vedere ca este destinat acelorasi dispozitive pe care
    ruleaza si sistemul de operare al Google, scrie BBC News. Cu
    ajutorul acestui sistem, dezvoltatorii Mozilla vor sa creeze
    aplicatii care sa mearga fara nevoia unui browser, mai exact vor sa
    faca un sistem de operare centrat pe web. Oficialii Mozilla au
    declarat ca proiectul este inca in faza incipienta.

    Daca va avea succes, proiectul va concura cu sistemul de operare
    al Google, Android, cu cel al Apple si cu Windows Phone 7 al
    Microsoft.

  • Microsoft: PC-urile isi vor pastra importanta, in pofida cresterii vanzarilor de tablete

    “Vor aparea noi modele smartphone, iar dezvoltarea va fi foarte
    rapida. Si tabletele se vor dezvolta, dar oamenii ar trebui sa se
    concentreze pe scenariu, nu pe aparat”, a afirmat Ayala la
    televiziunea Bloomberg. El a aratat ca tabletele sunt bune pentru
    utilizarea continutului, nu pentru producerea acestuia. “PC-urile
    sunt bune in prezent pentru producerea continutului. Nu vezi pe
    cineva producand aplicatii mari pe un telefon sau o tableta, care
    sunt realizate pe un PC. Cred ca exista loc pentru toata lumea”, a
    spus Ayala.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sony a lansat doua tablete

    Prima tableta S1 este este dedicata divertismentului iar
    cealalta, S2 pentru “comunicatii si divertisment”. Cele doua
    dispozitive vor fi lansate la nivel mondial din aceasta toamna si
    se pot conecta WiFi [i 3G. S1 are un ecran de 9.4 inci si doua
    camere foto, iar S2 are doua ecrane, fiecare avand cate 5.5 inci.
    Dispozitivele vor avea si un procesor dual-core Nvidia Tegra.

  • Sony a prezentat primele sale tablet PC-uri, bazate pe Android

    Tabletele, denumite S1 si S2, sunt compatibile cu sisteme WiFi
    si 3G/4G. S1 are un display de 9,4 inch, iar S2 un ecran de 5,5
    inch care poate fi pliat. Tabletele vor permite rularea jocurilor
    PlayStation. Aparatele se bazeaza pe sistemul de operare Android
    3.0. Compania de cercetare a pietei Gartner estimeaza ca vanzarile
    de tablete vor creste de patru ori, la 294 milioane de unitati,
    intre 2011 si 2015, iar jumatate din aparate vor avea Android.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piata de tablete va ajunge la 50 de milioane de dolari pana in 2015

    Tabletele sunt disponibile in tot mai multe tari si companii
    precum Samsung, Motorola, HP sau Dell inceraca sa “copieze” iPad-ul
    Apple. “Dispozitivele mobile se muta de la tastaturi catre ecrane
    tactile”, potrivit lui Neil Mawston, analist in cadrul Strategy
    Analytics, citat de BusinessWeek.com. “competitia este in crestere,
    cererea la fel, iar preturile ar trebui sa scada in timp”, a
    completat acesta.