BusinessMagazin

Tag: supermarketuri

  • Atenţie, îţi poate fi rău de la grătar! Cei mai buni şi cei mai proşti mici din hypermarketuri

    Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 25 tipuri de mititei, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia în ceea ce priveşte conţinutul acestor produse şi potenţialele efecte asupra sănătăţii consumatorilor.

    Au fost analizate sortimente de mici fabricate/distribuite de: Auchan, Integra, Suraki, Cora, Galli Gallo, Agro Ardeal, Doly Com Distributie, Carrefour, Valmar, Angst, Mega Image, Pedra Meat Expres, Smithfield, Westfleisch, Lidl, Penny si Kaufland.

    Vezi ai care sunt cei mai buni mici de pe piaţă şi la ce trebuie să fii atent atunci când cumperi o caserolă de mititei!

     

  • Supermarketurile cu profit de peste 3 milioane de euro pe an, impozitate suplimentar – proiect

     Contribuabilii care desfăşoară activităţi economice de natura supermarketurilor sunt obligaţi, pe lângă plata impozitului de 16%, şi la plata unei cote de impozit suplimentar în funcţie de valoarea venitului anual, astfel: 0,5% pentru suma ce depăşeşte 3 milioane de euro pe an, 1,2% pentru suma ce depăşeşte 50 de milioane de euro pe an, se arată în textul iniţiativei.

    Aceasta este semnată de mai mulţi deputaţi independenţi, la care se adaugă 3 social-democraţi, 2 liberali, 2 deputaţi PC şi unul din UDMR.

    ”În timp ce o mulţime de comercianţi mici au pus lacătul pe uşă din cauza scăderii dramatice a vânzărilor, afacerile lanţurilor de retail din România merg ca pe roţi. După înghesuiala de la casele de marcat se vede că au succes. Românii munces din greu în străinătate, trimit bani în ţară, iar patronii acestor mega magazine din afară îşi vând mărfurile în România şi îşi duc profitul în ţările lor, plătind taxe şi impozite la fel ca micii comercianţi din ţara noastră. Suplimentar, ei percep de la furnizorii autohtoni o serie de taxe şi comisioane pentru a primi, depozita şi desface marfa”, argumentează parlamentarii.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Producător local: Tiruri întregi cu marfă expirată în alte ţări sunt aduse în România

    Producătorii locali spun că nu este o surpriză să audă de la ministrul Agriculturii că în România sunt aduse produse expirate sau aproape de termen pentru a fi distribuite pe piaţă, însă reprezentanţii supermarketurilor spun că nimeni nu şi-ar asuma aşa ceva fiindcă şi-ar pierde clienţii.

    Producătorii locali spun că nu sunt surprinşi de afirmaţiile ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, dintr-un interviu acordat Ziarului Financiar în care spune despre România că este „o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate”. Însă, reprezentanţii marilor supermarketuri spun că nimeni nu şi-ar asuma să pună pe rafturi astfel de produse fiindcă şi-ar pierde imediat credibilitatea şi clienţii.

    „În primul rând trebuie să spun că sunt surprins că un ministru al Agriculturii are astfel de date şi nu vedem deja şi arestări. Cum să aduci alimente expirate şi cum să falsifici produse alimentare făcând chestii din astea? Nu ştiu de unde are aceste date, şi eu am informaţii că se întâmplă astfel de lucruri, tiruri întregi cu marfă expirată în alte ţări sunt aduse în România şi aici se practică astfel de lucruri, dar nu am cum să probez aceste informaţii. Cred că autoritatea statului ar trebui să verifice şi să depisteze atsfel de cazuri. Aici, cu toate că nu sunt de acord cu ministrul Agriculturii pe foarte multe subiecte, aici pot spune că da, într-adevăr, am şi eu astfel de informaţii, iar noi, ca stat, trebuie să luăm cele mai severe măsuri să stopăm aceste lucruri”, a declarat pentru MEDIAFAX Costel Caraş, fermierul care în 2013 a aruncat în câmp 8.000 de litri de lapte în semn de protest pentru că nu mai are cui să îl vândă de la izbucnirea scandalului laptelului contaminat cu aflatoxină.

    El a mai spus că peste 60% din piaţa României nu mai este a românilor şi că toată piaţa serioasă este stăpânită de firme multinaţionale care deţin marile lanţuri. „Foarte curând, noi o să fim în genunchi, toată ţara va fi terminată şi nu vom putea face altceva decât să aducem mâncare din import pentru că dacă distrugem agricultorul român, el nu se va mai apuca de agricultură în vecii vecilor”, a atras atenţia Costel Caraş.

    La rândul său, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, spune că trebuie doar să vedem ce se întâmplă pe piaţă pentru a ajunge la o concluzie.

    „Cum credeţi că pot veni produsele mai ieftin de afară, ştiind prea bine care sunt costurile reale. Cum credeţi că ne-au invadat cu carne de porc piaţa? Noi asigurăm în momentul de faţă 30% din piaţa cărnii de porc, dar firmele sunt aproape de faliment. Am putea acoperi aproape 100%, dar ne-au omorât piaţa cu carnea de porc venită din afară care se vinde la nişte preţuri derizorii. Cum vă explicaţi? Vinde producătorul acela în pierdere? Sunt convins că ministrul are datele. (…) Dacă te duci afară, uitaţi-vă la ce preţuri e carnea de porc, în Belgia e între 8-10 euro. Aceeaşi carne, la noi o găseşti între 3-4 euro, carne importată din străinătate. Cum vă explicaţi? Şi carnea asta e produsă acolo, la noi se adaugă şi costul de transport”, a spus Laurenţiu Baciu pentru MEDIAFAX.

    Reprezentanţii supermarketurilor spun că afirmaţiile ministrului Agriculturii nu au nicio bază.

    „Ce pot să comentez când un ministru al Agriculturii face astfel de declaraţii? Vă daţi seama că nimeni nu ar putea să-şi permită luxul să-şi piardă clienţii, nimeni nu-şi poate permite să pună astfel de produse pe piaţă. Efectiv sunt fără grai. Nu ştiu nimic despre ceea ce spune ministrul. ANSVSA-ul şi ANPC-ul vin şi fac controale, noi suntem consiliaţi unde se greşeşte. Controlul e un lucru bun, îţi arată unde greşeşti şi cum poţi remedia. Nimeni nu lasă zone din acestea sensibilie necontrolate. La nivel de reţele comerciale, numărul producătorilor români este în creştere şi a crescut an de an şi asta pentru că piaţa cere”, a declarat Florin Căpăţână, vicepreşedinte Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRC).

    Însă, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România Laurenţiu Baciu spune că supermarketurile nu şi-ar pierde clienţii fiindcă aceştia nu pot constata calitatea cărnii. „Trebuie un examen de specialitate, câţi din ţara asta am putea constata? Ţi-ar trebui laborator, cunoştiinţele necesare de a afla dacă marfa e bună sau nu. Pe asta mizează. Cine-i controlează? Dacă vorbim de organele de control din România, aici mă abţin”, a mai spus Baciu.

    Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat miercuri într-un interviu acordat ZF că „România este o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate. Aici este o piaţă în care importatorii se orientează şi aduc produse la sfârşit de termen de valabilitate sau chiar depăşit. În România sunt cazuri în care salamul se spală cu oţet; se schimbă saramura la brânză, iar brânza se bagă din nou la vânzare. Statul nu-şi face datoria, ANPC-ul nu şi-o face. Alţii controlează ce intră din România, noi de ce să nu controlăm ce primim de la alţii?“, a mai spus ministrul.

  • O nouă ţară a introdus legea care obligă supermarket-urile să doneze produsele nevândute

    În contrast cu legea din Franţa, care acordă amenzi de până la 75.000 de euro supermarket-urilor care nu donează produsele alimentare nevândute, Italia a adoptat o strategie de încurajare a actului de donaţie.

    Până în prezent, companiile care doreau să doneze astfel de produse trebuiau să completeze zeci de formulare, transformând practic procesul într-un coşmar birocratic. Noua lege stipulează că aceste companii vor completa doar o declaraţie lunară în care specifică cantitatea donată.

    Începând cu luna februarie, supermarketurile din Franţa au fost obligate prin lege să doneze alimentele nevândute. Pentru a descuraja oamenii să caute prin gunoaie, unele supermarketuri obişnuiau să toarne înălbitor pe alimentele aruncate sau să le pună în depozite încuiate, însă noua lege, adoptată în Franţa, interzice acest lucru.

    Noile prevederi se aplică oricărui supermarket de 400 de metri pătraţi sau mai mult. În cazul în care companiile nu respectă legea, acestea pot primi amenzi de până la 3750 de euro.

    Jacques Bailey de la Banques Alimentaires, o reţea de bănci de alimente, a declarat pentru The Guardian: “Cel mai important lucru, pentru că supermarketurile vor fi obligate să semneze un acord de donaţie cu organizaţiile de caritate, este că vom putea să îmbunătăţim calitatea şi diversitatea alimentelor pe care le primim şi le distribuim”.

  • Restaurantul unde meniul se schimbă zilnic, iar clientul plăteşte cât vrea

    În acest restaurant meniul se schimbă în fiecare zi, iar clienţii plătesc cât consideră că este corect pentru o porţie. În plus, Common Wealth Cafe din Bolton, Manchester utilizează alimente care erau altfel destinate pentru coşul de gunoi, scrie Daily Mail.

    Mâncărurile sunt sănătoase şi sunt realizate cu alimente colectate de voluntari de la supermarketuri, măcelări sau patiserii, alimente care altfel ar fi fost aruncate la gunoi.

    De obicei, mesele sunt compuse fie din fasole, orez, piure  sau legume. Se prepară plăcintă de pui, salată de varsă, mazăre, supă de ciuperici sau cartofi copţi.
    Localul funcţionează cu ajutorul Bolton Salvation Army şi a fost primit foarte bine de afacerile şi supermarketurile locale care donează mâncare ce este colectată de cei 20 de voluntari.

    “Folosim alimente care altfel ar fi fost la gunoi, iar faptul că nu avem preţuri fixe elimină bariera de acces. Este mâncare bună, sănătoasă”, a spus Alan Brown, unul dintre oamenii care a pus proiectul pe picioare.

    “Cineva mi-a spus că aici pot bea o cafea şi mânca o mâncare bună. Sunt oameni foarte drăguţi aici, este un loc frumos. Localuri ca acestea sunt foarte importante. Mai ales în perioada Crăciunului”, apreciază David Neild, om al străzi.

    Localul face parte din reţeaua iniţiată de chef-ul Adam Smith “The Real Junk Food Project Global Network”, care vrea să revoluţioneze modul cum folosim mâncarea al cărei termen se apropie de expirare. 

  • Lanţul de supermarket-uri care a devenit cea mai mare ameninţare pentru McDonald’s

    Lanţul de supermarket-uri Kroger ce oferă şi produse fast-food câştigă teren pe piaţa produselor alimentare gata preparate, potrivit lui Jonathan Maze, reporter al publicaţiei Restaurant News, relatează Business Insider.

    Compania de consultanţă, Technomic, a realizat un sondaj în care respondenţii au fost întrebaţi unde preferă să mănânce. Unu din patru au optat pentru Kroger în dauna unei mese la restaurant. Iar dintre cei care au ales să mănânce la restaurant, doar 23% s-ar duce la McDonald’s, 11% la Wendy’s şi doar 6% si 5% la Burger King, respectiv KFC.

    Kroger câştigă la capitolul comoditate în dauna McDonalds. Clienţii nemai fiind nevoiţi să facă o oprire în plus pentru cină, ei pot cumpăra mâncarea gata gătită în timp ce-şi fac cumpărăturile la supermarket.
    Strategia funcţionează, veniturile Kroger fiind în creştere în timp ce vânzările globale ale McDonalds sunt în scădere cu 0,7%.

    De asemenea, Kroger, care are peste 2.000 de magazine în Statele Unite, mizează pe vânzarea de produse organice. Vânzarea de produse organice va atrage clienţii cu venituri mari, astfel crescând veniturile companiei, conform băncii JPMorgan.

  • ​Panică în Grecia: Grecii au început să se simtă ca sub asediu şi iau cu asalt benzinăriile şi supermarketurile

    Coşmarul Greciei a început: pensionari panicaţi fac cozi la bancomate, benzinăriile sunt forţate să se închidă pentru că grecii au cumpărat într-o jumătate de zi benzina care în mod normal s-ar fi vândut în două zile, iar supermarketurile sunt luate cu asalt de oameni îngroziţi de gândul că nu vor mai avea de unde să cumpere mâncare.

    În Franţa, Germania şi Marea Britanie guvernele au cerut reuniuni de urgenţă pentru a discuta criza grecească. Iar guvernul s-ar putea să fi făcut deja primul pas spre plăţile fără moneda euro.

    În dimineaţa primei zile de limitare a retragerilor din bancomatele băncilor greceşti a devenit clar că grecii au senzaţia că sunt sub asediu. În Creta, jumătate din benzinăriile din regiunea Chania s-au închis ieri pentru că au rămas fără combustibil, scrie The Guardian. Vangelis Kotsos, preşedintele asociaţiei benzinarilor din Chania, a descris scene de haos în care şoferi nervoşi şi probabil şi turişti s-au înghesuit să facă plinul maşinilor lor.

    Coşmarul Greciei

     

  • Povestea omului care a distrus toţi chioşcarii din România

    Sub conducerea lui Xavier Piesvaux, reţeaua de supermarketuri Mega Image şi-a crescut numărul de magazine de peste zece ori, ajungând la 420 de spaţii, iar cifra de afaceri de aproape cinci ori, ajungând anul trecut la 632 de milioane de euro. În acelaşi ritm însă, din peisaj au dispărut şi comercianţii independenţi, sufocaţi de presiunea pusă de reţeaua de supermarketuri. Cu ce provocări se confruntă Vassilis Stavrou, care preia funcţia de director general al mega image?

    Pentru grecul Vassilis Stavrou urmează o perioadă în care va trebui să confirme că este un demn urmaş al lui Xavier Piesvaux. Treabă cu atât mai grea cu cât sub conducerea francezului reţeaua de magazine a explodat, cunoscând cea mai spectaculoasă evoluţie de pe piaţa românească de retail. Piesvaux a preluat şefia lanţului deţinut de Delhaize în toamna lui 2008, când l-a înlocuit pe John Kyritsis, iar de atunci numărul de magazine a crescut de la mai puţin de 40 la 420.

    Cifra de afaceri, pe de altă parte, a avansat de circa cinci ori, ajungând în 2014 la 632 de milioane de euro. În acest context, mandatul lui Stavrou începe într-o perioadă în care reţeaua Mega Image acoperă Capitala şi se află în expansiune accelerată la nivelul ţării, bugetul anual de investiţii plasându-se la circa 40 de milioane de euro (peste 180 de milioane de lei). Stavrou, care nu cunoaşte în detaliu piaţa de retail din România trebuie, în acest context, să menţină în echilibru costurile de expansiune şi profitabilitatea afacerii, care în 2013 a înregistrat, conform informaţiilor de la Ministerul Finaţelor, un profit de 55 de milioane de lei.

    Stavrou şi-a început cariera în cadrul Delhaize în 1994, deţinând responsabilităţi în cadrul reţelei greceşti Alfa Beta, în departamente ca logistică, siguranţă alimentară şi resurse umane. Înainte de a prelua conducerea operaţiunilor de pe piaţa românească, a fost vicepreşedinte senior pentru dezvoltarea afacerii pentru sud-estul Europei şi Indonezia.

    Xavier Piesvaux, una dintre cele mai discrete figuri de pe piaţa românească de retail – a acordat un singur interviu şi doar o singură declaraţie pe parcursul mandatului său –, a deţinut, înainte de a prelua conducerea afacerii din România, funcţia de director financiar al reţelei, vreme de circa trei ani. El este cel care a convins grupul Delhaize să susţină investiţiile de pe piaţa locală, după ce ani de zile reţeaua se plasa în rândul retailerilor de dimensiune medie.

    Mega Image a intrat în portofoliul belgienilor de la Delhaize în 1995, dar primele magazine au fost deschise în 1992, în Bucureşti, de investitori greci. De altfel, pe parcursul ultimilor zece ani, peisajul pieţei de retail din Bucureşti, dar nu numai, s-a schimbat radical, dispărând nume ca La Fourmi (preluat de belgieni), Ethos (intrat în faliment), G’Market, Interex, Univers’All, Albinuţa (preluat de Profi), Spar (cunoscut mai cu seamă în vestul României, intrat în faliment), Mic.ro (reţeaua cu cea mai scurtă istorie de pe piaţa locală). Aşadar, de-a lungul anilor numărul competitorilor s-a redus, afacerile s-au consolidat, iar Mega Image este, cel puţin în Bucureşti, marele câştigător al acestei schimbări.

    De-a lungul ultimilor ani, numărul retailerilor independenţi, care operau unul-două chioşcuri, s-a redus dramatic, mai cu seamă în Bucureşti, pe fondul concurenţei reţelelor de comerţ modern. În primă fază au fost afectaţi de deschiderea hipermarketurilor, apoi de dezvoltarea agresivă a supermarketurilor, iar în ultimii 2-3 ani Mega Image i-a bătut pe terenul proximităţii, ultimul capitol la care deţineau un avantaj în faţa super şi hipermarketurilor. Reţeaua are acum în zonele cu vad comercial cel puţin un magazin la o distanţă de numai câteva minute de mers pe jos, fie în formatul spaţiilor de tip franciză (Shop & Go), fie supermarketuri, adică suprafeţe de vânzare mai mari. 

    Pentru Mega Image, sub bagheta conducerii lui Xavier Piesvaux, România s-a dovedit şi o ţară de test, pe plan local fiind dezvoltate concepte de magazine specializate, cum sunt cel de alimente congelate (AB Cool Food), un spaţiu specializat în alimente tradiţionale (Gusturi Româneşti) sau cel cu produse premium, din piaţa Domenii (Bucureşti).

    Poate părea surprinzătoare, în aceste condiţii, decizia sa de a părăsi compania, mai cu seamă că predecesorul său, fără să fi marcat pe piaţa românească o evoluţie la fel de spectaculoasă a afacerii, a fost promovat în momentul în care francezul a preluat conducerea afacerii. Înainte de a începe activitatea în cadrul Mega Image, pe piaţa românească, Xavier Piesvaux a lucrat pentru divizia de supermarketuri a grupului francez Carrefour în China, ocupând de-a lungul timpului mai multe poziţii, de la cea de trezorier până la director general.

    „România este încă o piaţă emergentă, cu potenţial ridicat, ce face eforturi pentru a se adapta la standardele europene, dar în acelaşi timp este o piaţă dominată de incertitudine economică, legislativă şi politică“, declara anterior, pentru Business Magazin, Xavier Piesvaux. „Din punctul de vedere al managementului, te obligă să provoci permanent oportunităţile existente, create de potenţialul de dezvoltare versus capacitatea de a a avea o viziune pe termen mediu, nu numai pe termen scurt“, spune Piesvaux. El se referă la capacitatea de a executa planurile într-un mod dinamic şi profesionist, precum şi la capacitatea de a stimula echipa „către productivitate, analiză şi conducerea afacerii“.

    Xavier Piesvaux face parte din promoţia Celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiat în cadrul Galei Business Magazin.În condiţiile în care Xavier Piesvaux declara recent pentru Ziarul Financiar că politica de expansiune va continua, rămâne de văzut dacă mandatului lui Vassilis Stavrou va continua pe aceeaşi linie în care este acum înscrisă afacerea sau, dimpotrivă, dacă grecul vrea să-şi pună, la rândul său, amprenta pe evoluţia Mega Image.
     

  • În interiorul unor supermarketuri din România au început să apară „răzvănării”: iată-l pe tânărul clujean din spatele lor

    „Ştiam oamenii, îi ştiam potenţialul, ştiam ce vor şi am zis: facem aici o Răzvănărie. La început aveam doar un singur angajat (…), iar acum suntem cinci şi cu un intern vara aceasta vom fi în total şase”, se prezintă tânărul clujean Răzvan Rusu.
     
    Răzvan are 25 de ani şi este originar din Cluj-Napoca. Tânărul din Cluj şi-a făcut o afacere specială, nu atât prin ideea pe care a pus-o în practică, cât mai ales prin manieră de a-şi promova produsele. Pasionat, dar mai ales hotărât să reuşească, astăzi se poate lăuda că proiectul lui se regăseşte în multe magazine Mega Image.   
     

  • Iată ce se întâmplă cu mâncarea de la supermarketurile româneşti când intră în termenul de expirare. Capcanele promoţiilor „XXL” sau „3 la preţ de 1”

    Anual, peste 2,2 milioane de tone de mâncare sunt aruncate la coş doar în România, ţara noastră clasându-se astfel pe locul nouă la nivel european. Risipa de alimente a ajuns un motiv real de îngrijorare în UE încă de anul trecut, când un studiu comandat de Comisia Europeană a arătat că, în medie, un cetăţean european aruncă 179 de kilograme de mâncare în fiecare an, risipa dublându-se în perioada 2006-2012.

    Pentru a contracara acest fenomen, în Franţa, spre exemplu, Parlamentul a votat la începutul acestei săptămâni o lege prin care marii retaileri sunt obligaţi să doneze produsele ce urmează să expire unor organizaţii caritabile.

    Iată ce se întâmplă cu mâncarea care intră în „termenul de expirare” în supermarketurile din România