Tag: stiri

  • ANAF loveşte crunt! A blocat conturile unei bătrâne de 83 de ani care vinde pătrunjel

    Cei care ne arată că suntem pe drumul prost, nu cel pe care circulăm zilnic şi pe care ne rupem maşina, ci chiar cel care ar trebui să ne ducă spre un viitor mai bun, mai prosper, mai normal, ni-l arată chiar instituţiile statului. Acele instituţii care pun popriri pe „averea” bătrânilor vânzători de frunze de pătrunjel, dar nu sunt în stare să recupereze banii de la marii evazionişti, de la rromii care îşi fac palate sau de la lăutari. Da, despre ANAF vorbim aici…

    Iar prin acest articol nu cerem ca cineva să fie în asentimentul nostru, ci credem că noi trebuie să fim, cu toţii, în asentiment cu Adrian P., ginerele unei bătrânici de 83 de ani, din Arad, care riscă să îşi piardă averea pentru că a sădit, a crescut, a recoltat şi apoi a vândut câteva frunze de pătrunjel.

    Mai jos puteţi vedea scrisoarea senzaţională scrisă de Adrian P. pe Facebook, scrisoare adresată celor de la ANAF:

    Adrian P.: „Cea mai tare isprava a ANAF!!! (Am încercat să postez şi scanarea dar nu mi-a reuşit). Soacră-mea are 83 de ani şi vinde sporadic frunze de pătrunjel la piaţă. Azi i-a venit înştiintare de la ANAF, ca i s-au poprit conturile din banca, titluri mobile, disponibilitatile banesti prezente si viitoare, bunurile mobile necorporale, etc, pentru … ia ghiciti! Impozit pe frunzele de patrunjel! Faptul ca o impoziteaza nu e anormal, dar poate in tara asta a inchizitorilor pentru batrani si pentru neputinciosi, era mai normal sa ii trimiteti intai o instiintare de plata si abia apoi sa-i puneti poprire pe conturi. Pe de alta parte, din cate stiu eu, in activitatile economice, in Romania se datoreaza impozit pe profit. Pai cine a calculat cheltuiala cu samanta, cu apa, cu curentul electric, cu munca remunerata a sapatorului gradinii si cine a calculat si in ce baza, valoarea unei legaturi de patrunjel, vested, la sfarsitul unei lungi zile de stat in soare? Ca in balanta de venituri si cheltuieli, din venitul realizat se scad cheltuielile amintite si se impoziteaza profitul.


     


    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO:

    LEGENDA CASCADEI BIGĂR, UNA DIN CELE MAI FRUMOASE DIN LUME – GALERIE FOTO

    CUM ARATĂ CELE MAI FRUMOASE SATE DIN LUME – GALERIE FOTO

    LOCUL DIN ROMÂNIA DE CARE STATUL ROMÂN ŞI-A BĂTUT JOC. ZECI DE MII DE STRĂINI ÎL VIZITAU ANUAL – GALERIE FOTO

    AROGANŢĂ DUSĂ LA EXTREM: A CHELTUIT 500.000 DE DOLARI PE O PETRECERE LA CARE A VENIT ÎNSOŢIT DE FEMEI ŢINUTE ÎN LESĂ – GALERIE FOTO

    CÂND FOTOGRAFIILE FAC 1000 DE CUVINTE – GALERIE FOTO

    REPORTAJ DIN ŢARA DOPURILOR DE PLUTĂ – GALERIE FOTO

    CUM ARATĂ PISCINA CARE A COSTAT 2 MILIARDE DE DOLARI ŞI SE ÎNTINDE PE 8 HECTARE – GALERIE FOTO

    CUM ARATĂ CEL MAI BUN HOTEL DIN ROMÂNIA – GALERIE FOTO
     

    Cititi mai multe pe www.specialarad.ro

  • Pericolul din umbră care pândeşte Europa. Deja e prea târziu să mai facem ceva

    Ţările aflate în curs de dezvoltare se confruntă cu genul de dezechilibru la nivelul populaţiei înregistrat de Japonia, unde vânzările de scutece pentru adulţi le depăşesc pe cele de scutece pentru bebeluşi, avertizează agenţia de rating S&P. Costul scăderii ratei fertilităţii ameninţă să apese greu asupra economiilor cu cel mai alert ritm de creştere din lume, scrie Financial Times.
     
    Potrivit analizelor S&P, populaţiile în curs de îmbătrânire din ţările emergente obligă guvernele să crească accesul la servicii medicale în timp ce acestea se bazează pe o forţă de muncă în scădere pentru a plăti pentru programele sociale, ceea ce duce la deteriorarea finanţelor publice şi la creşterea îndatorării la nivel de guvern.
     
  • Nu cumva culegem ce am semănat?

    Cele mai multe reacţii sunt, pe plan local, de genul „nu este cazul să căutăm vinovaţi, echipa şi antrenorii au făcut tot ce au putut“ şi pot fi de acord numai în parte cu un astfel de îndemn. Nu am nicio îndoială că echipa şi antrenorii au făcut tot ce au putut, dar asta nu spală din vinile care nu pot fi trecute cu vederea.

    Gimnastica ne-a scos în lume şi altfel decât ca ţară a nebuniei lui Ceauşescu şi eram şi atunci şi suntem şi acum datori să căutăm să reparăm ce se poate repara. Nu, nu este eşecul echipei, dar eşte eşecul diriguitorilor care trebuia să prevadă şi să acţioneze şi nu să aştepte, cu fatalitate mioritică, să se întâmple. Ministrul de resort nu trebuie să vină şi să îmi spună care este situaţia şi că avem de-a face cu un dezastru, ci trebuia să analizeze din timp datele şi avertismentele şi să acţioneze, să ceară soluţii şi să impună măsuri.

    Nu cred că este musai problema doamnei Lipă, venită la minister de puţine luni, dar a tuturor miniştrilor care s-au ocupat de sport până acum este, cu siguranţă. Şi dacă tot am vorbit de miniştri, să-i pomenim pe toţi cei care, din 1992 încoace, s-au ocupat de sportul românesc: Gheorghe Angelescu, Alexandru Mironov, Mihai-Sorin Stănescu, Crin Antonescu, Georgiu Gingăraş, Monica Iacob-Ridzi, Luminiţa Plăcintă, Cătălin Baba, Ioan Mang, Liviu Pop, Ecaterina Andronescu, Nicolae Bănicioiu, Gabriela Szabo. Să remarcăm că guvernele Tăriceanu, în perioada 2004 – 2008 şi Boc 2 (2008 – 2009) nu au avut un minister de resort.

    Şi să mai remarcăm unele prezenţe îndârjite, cum este a domnului Antonescu, aflat de trei ori la conducerea ministerului. Sau a doamnei Plăcintă, de două ori ministru. Şi apariţia primului om din sport, a Gabrielei Szabo, abia în 2014. Ar fi exagerat să spun că politicul este de vină pentru actuala stare a sportului? Nu mi se pare. Şi dacă la reuşite şi-or fi luat partea de lauri, atunci să se încarce şi cu eşecurile. Şi nu sunt singurii; ce au păzit direcţiile judeţene, prefecturile, primarii de localităţi în care sunt cluburi şi şcoli de gimnastică?

    Dacă gimnastica ar fi fost un caz izolat, poate că discuţia nu şi-ar fi avut rostul. Dar ne putem uita la ruinele din fotbal, la lipsa de săli, de patinoare, de competiţii de elită, de săli de antrenament pentru orice disciplină veţi putea numi. Şi sclipiri precum Halep sau handbalul sau rugbyul, sau poate reuşitele unui pictor sau ale unui alpinist nu fac decât să întărească sentimentul general de delăsare.

    Reuşitele sportive ţin de cea mai grozavă chimie socială, pentru că izbutesc să coalizeze sentimente naţionale, de mândrie şi de entuziasm ca nimic şi nimeni altcineva.

    Principala hemoragie a României de astăzi este cea de competenţă. Competenţă care să genereze bunăstare, care să semene acum şi să-i lase pe cei de peste un deceniu să culeagă roadele. Pierdem talente nu numai din migraţie, ci şi din nepăsare şi indolenţă: înainte de a începe să scriu acest text, am citit o ştire care spune, simplu, că 7 din 10 angajatori afirmă că este greu sau foarte greu să găsească angajatul potrivit, pentru o poziţie entry level care necesită studii superioare, dar şi că 42% dintre copiii de 15 ani din România sunt analfabeţi funcţional, adică au urmat o formă de educaţie, pot reproduce un text, dar nu înţeleg conţinutul de idei.

    Câte talente se pierd astfel, câţi potenţial oameni buni?

    Ilustrez cu un tablou al maestrului Ştefan Cîlţia.

  • Scenariu: Coreea de Nord a declarat război Coreei de Sud. Cine câştigă?

    Cele mai recente cotropiri de teroritorii nu au fost, deci, mânate de dorinţa de anexare a teritoriilor şi nici nu par să mai existe astfel de planuri pe viitor, anexarea unui stat fiind o operaţiune extrem de costisitoare. Cu toate acestea, multe alte butoaie cu pulbere sunt pe punctul de a exploda în lume din diverse motive economice şi militare: India vs Pakistan, Arabia Saudită vs Iran sau China vs toate ţările din jurul său. Cel mai periculos dintre ele pare să fie, însă, cel din Peninsula Coreană.     

    După aproximativ 70 de ani de tensiuni, starea de conflict a rămas constantă, între Coreea de Sud şi Coreea de Nord neexistând oficial niciun sfârşit de război, ci doar un armistiţiu încheiat între ele, din care nord-coreenii s-au retras în 2013. Războiul Corean din 1950-1953 a provocat dezastre pentru ambele părţi, iar această amintire pare să fie şi motivul pentru care niciunul din cele două state nu dă naştere acum unui alt atac de amploare.

  • Scenariu: Coreea de Nord a declarat război Coreei de Sud. Cine câştigă?

    Cele mai recente cotropiri de teroritorii nu au fost, deci, mânate de dorinţa de anexare a teritoriilor şi nici nu par să mai existe astfel de planuri pe viitor, anexarea unui stat fiind o operaţiune extrem de costisitoare. Cu toate acestea, multe alte butoaie cu pulbere sunt pe punctul de a exploda în lume din diverse motive economice şi militare: India vs Pakistan, Arabia Saudită vs Iran sau China vs toate ţările din jurul său. Cel mai periculos dintre ele pare să fie, însă, cel din Peninsula Coreană.     

    După aproximativ 70 de ani de tensiuni, starea de conflict a rămas constantă, între Coreea de Sud şi Coreea de Nord neexistând oficial niciun sfârşit de război, ci doar un armistiţiu încheiat între ele, din care nord-coreenii s-au retras în 2013. Războiul Corean din 1950-1953 a provocat dezastre pentru ambele părţi, iar această amintire pare să fie şi motivul pentru care niciunul din cele două state nu dă naştere acum unui alt atac de amploare.

  • Povestea maramureşeanului Ştefan Berci, jurnalist şi PR în Regatul Unit

    Maramureşeanul Ştefan Berci (28 ani) este unul dintre tinerii români care şi-au construit o carieră de succes în capitala Marii Britanii. Zilnic, acesta îmbină cu entuziasm munca a două meserii complementare: producător la Associated Press – una dintre cele mai mari agenţii de ştiri din lume – şi director de imagine la o agenţie guvernamentală deţinută de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit. Din postura de jurnalist, abordează cu uşurinţă subiecte din domeniile politic, social ori economic, iar ca om de PR se îngrijeşte de ample campanii de promovare a sectorului feroviar. În sincron cu activitatea profesională, tînărul – originar din localitatea maramureşeană Călineşti – s-a integrat perfect în comunitatea britanică, fascinată, de altfel, de originile sale transilvănene.


    • “Totul trebuie să fie prelucrat rapid şi la standardul cel mai înalt posibil”

    Reporter: Cum arată o zi de lucru din viaţa unui „news producer” la Associated Press?
    Ştefan BERCI: O zi de lucru din viaţa unui producător de ştiri la Associated Press este una foarte agitată şi mereu pe muchie de cuţit. Noi aflăm în decurs de cîteva minute tot ce se întîmplă în lume. Imaginile celor mai importante evenimente (foto şi video) ne sînt furnizate de echipele din teren în timp foarte scurt, iar noi, la Londra, trebuie să le oferim clienţilor noştri – toate marile televiziuni de ştiri din lume, incluzînd CNN, BBC, TVR şi Digi 24 – un pachet media, în timp record. Totul trebuie să fie prelucrat rapid şi la standardul cel mai înalt posibil.
    R.: Ce fel de subiecte abordezi pentru una dintre cele mai mari agenţii de ştiri din lume?
    Ş.B.: Abordez cu uşurinţă subiecte pe domeniile politic şi social, mai ales din America Latină, Europa Centrală şi de Est sau Asia. Însă nu mă dau la o parte nici de la subiectele economice sau cele din Orientul Mijlociu care, în ultima vreme, deschid mai toate buletinele de ştiri din întreaga lume.

    Cititi mai multe pe www.graiul.ro