BusinessMagazin

Tag: stare

  • Doctorul care poate fi mereu la dispoziţia ta prin atingerea unui buton

    Totul prin Facebook Messenger. Bun venit în epoca îngrijirii medicale digitale, unde proprietarii de telefoane inteligente au acces la medicii şi la terapeuţi prin simpla atingere a unui buton!”, spune un jurnalist BBC, care prezintă cea mai nouă aplicaţie medicală. 

    Joy a fost fondată de Danny Freed după ce unul dintre cei mai buni prieteni s-a sinucis. „M-am gândit că trebuie să existe o modalitate prin care tehnologia poate ajuta oamenii ce se luptă cu sănătatea lor mintală”, a declarat acesta.

    Tânărul ţine să precizeze că Joy încurajează oamenii să „se deschidă” în ceea ce priveşte sentimentele şi problemele lor psihice, sentimentale etc. şi oferă în schimb sfaturi, tehnici şi exerciţii relevante. Dar cum ştim dacă funcţionează? În acest sens Freed nu îi aduce prea multe laude. „Joy nu este un instrument de diagnostic, ci mai mult un prieten sau un psiholog”, spune acesta. Însă, recent, Freed a recrutat un doctorand specialist în psihologia consilierii, „un expert în tulburările de dispoziţie, cu o pregătire clinică în furnizarea de terapii cu adolescenţii şi adulţii tineri”. 

    Facebook a deschis platforma Messenger pentru dezvoltatori în 2016, iar de atunci au fost construite peste 100.000 de bots (programe care efectuează o activitate automată) pe platformă, multe concentrate pe sănătate şi bunăstare mentală. Woebot, de exemplu, ajută utilizatorii să-şi urmărească starea de spirit şi, în cele din urmă, să atenueze şi să elimine primele etape ale depresiei.Creat de Alison Darcy, psiholog clinic la Universitatea Stanford, Woebot foloseşte tehnici comportamentale cognitive.

    Pe măsură ce aflaţi mai multe despre dvs., puteţi observa comportamentele repetitive şi vă sugerează modalităţi de a vă atenua starea de spirit proastă sau gândirea negativă. În timp ce Joy este gratuit, Woebot costă 39 dolari pe lună, după 14 sesiuni gratuite. Având în vedere că sesiunile de consiliere sau psihoterapie cu un psiholog real pot costa în mod obişnuit între 30 şi 200 de lire sterline pe oră, este uşor de înţeles succesul unor astfel de ajutoare digitale.

    Dr. Ali Parsa, fondatorul şi directorul executiv al aplicaţiei digitale de sănătate Babylon, consideră că această tendinţă de digitalizare a medicinei reprezintă un lucru bun, cu o forţă incontestabilă. „Este timpul să facem cu serviciile de asistenţă medicală ceea ce Google a făcut cu informaţia – să folosim puterea tehnologiei pentru a oferi accesul tuturor şi fiecare individ, indiferent de naţie sau venit, să aibă propriul medic personal „în buzunar”. 

  • Interviu cu Elena Ovreiu, organizator al Şcolii de Vară pentru Imagistică Medicală Computaţională (SSIMA)

  • Consiliul IMM: Calitatea managementului în România s-a îmbunătăţit uşor, dar se menţine sub media UE

    Peste 37% dintre respondenţi apreciază că „managementul din România este la fel sau chiar superior managementului practicat în economia ţărilor din Europa Centrală”, procent uşor superior aprecierilor din 2015 (34,5%). De asemenea, „capacitatea managementului naţional autohton de a face faţă crizei, în perioada 2009-2016, este sensibil amplificată”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şefu’, am ţinut bine bilele? Pot să mă-ntorc la guvern?

    Ca să fiu sincer, nu mă dau în vând nici după ăştia de la PNL, PMP, USR, ALDE sau UDMR.

    Dar dincolo de ce îmi place mie sau nu, cred că slugărnicia nu prea place nimănui. Şi n-ai cum să-i zici altfel când vezi oameni în toată firea că-şi ridică bilele la vedere ca să le vadă şefii.

    Ce e aia, domnule, vot cu bile la vedere? Păi votul cu bile e secret, că altfel ar fi cu ridicare de mână; la ce-aţi mai pus urnele alea sus, dacă tot îi verificaţi cum votează? Bine că nu v-aţi mai trezit cu aspirine prin urmă, aşa cum se întâmpla acum 10 ani; sau cum făcea un deputat, care lua urnele în braţe când dădea cu bilele.

    Înţeleg că există ierarhie în partid, dar nu ştiam că ea se bate cap în cap cu gândirea. Nu zic să gândeşti de capul tău, aia e deja utopie, dar chiar să nu fii în stare să potriveşti alb cu alb şi negru cu negru? Chiar trebuie să-ţi confirme şefu’ că nu eşti chior? Glumesc, sigur, ştiu şi eu că nu v-a acuzat nimeni de prostie, ci doar de rea intenţie. Că altfel nu-mi explic de ce-aţi umblat cu bilele la vedere.

    E bine totuşi c-a ieşit bine şi puteţi acum să vă întoarceţi la guvern. Care guvern? Ăla din care aţi plecat săptămâna trecută, cum care? Staţi liniştiţi, că nu e nevoie de explicaţii; şi eu îmi dau demisia de fiecare dată când mă enervează şefu’, e ceva firesc. Că nu vor ăştia să vă lase e o prostie, ei n-au priceput mesajul pe care aţi vrut să-l transmiteţi. Apropos, care-i ăla?

  • Şefu’, am ţinut bine bilele? Pot să mă-ntorc la guvern?

    Ca să fiu sincer, nu mă dau în vând nici după ăştia de la PNL, PMP, USR, ALDE sau UDMR.

    Dar dincolo de ce îmi place mie sau nu, cred că slugărnicia nu prea place nimănui. Şi n-ai cum să-i zici altfel când vezi oameni în toată firea că-şi ridică bilele la vedere ca să le vadă şefii.

    Ce e aia, domnule, vot cu bile la vedere? Păi votul cu bile e secret, că altfel ar fi cu ridicare de mână; la ce-aţi mai pus urnele alea sus, dacă tot îi verificaţi cum votează? Bine că nu v-aţi mai trezit cu aspirine prin urmă, aşa cum se întâmpla acum 10 ani; sau cum făcea un deputat, care lua urnele în braţe când dădea cu bilele.

    Înţeleg că există ierarhie în partid, dar nu ştiam că ea se bate cap în cap cu gândirea. Nu zic să gândeşti de capul tău, aia e deja utopie, dar chiar să nu fii în stare să potriveşti alb cu alb şi negru cu negru? Chiar trebuie să-ţi confirme şefu’ că nu eşti chior? Glumesc, sigur, ştiu şi eu că nu v-a acuzat nimeni de prostie, ci doar de rea intenţie. Că altfel nu-mi explic de ce-aţi umblat cu bilele la vedere.

    E bine totuşi c-a ieşit bine şi puteţi acum să vă întoarceţi la guvern. Care guvern? Ăla din care aţi plecat săptămâna trecută, cum care? Staţi liniştiţi, că nu e nevoie de explicaţii; şi eu îmi dau demisia de fiecare dată când mă enervează şefu’, e ceva firesc. Că nu vor ăştia să vă lase e o prostie, ei n-au priceput mesajul pe care aţi vrut să-l transmiteţi. Apropos, care-i ăla?

  • Şefu’, am ţinut bine bilele? Pot să mă-ntorc la guvern?

    Ca să fiu sincer, nu mă dau în vând nici după ăştia de la PNL, PMP, USR, ALDE sau UDMR.

    Dar dincolo de ce îmi place mie sau nu, cred că slugărnicia nu prea place nimănui. Şi n-ai cum să-i zici altfel când vezi oameni în toată firea că-şi ridică bilele la vedere ca să le vadă şefii.

    Ce e aia, domnule, vot cu bile la vedere? Păi votul cu bile e secret, că altfel ar fi cu ridicare de mână; la ce-aţi mai pus urnele alea sus, dacă tot îi verificaţi cum votează? Bine că nu v-aţi mai trezit cu aspirine prin urmă, aşa cum se întâmpla acum 10 ani; sau cum făcea un deputat, care lua urnele în braţe când dădea cu bilele.

    Înţeleg că există ierarhie în partid, dar nu ştiam că ea se bate cap în cap cu gândirea. Nu zic să gândeşti de capul tău, aia e deja utopie, dar chiar să nu fii în stare să potriveşti alb cu alb şi negru cu negru? Chiar trebuie să-ţi confirme şefu’ că nu eşti chior? Glumesc, sigur, ştiu şi eu că nu v-a acuzat nimeni de prostie, ci doar de rea intenţie. Că altfel nu-mi explic de ce-aţi umblat cu bilele la vedere.

    E bine totuşi c-a ieşit bine şi puteţi acum să vă întoarceţi la guvern. Care guvern? Ăla din care aţi plecat săptămâna trecută, cum care? Staţi liniştiţi, că nu e nevoie de explicaţii; şi eu îmi dau demisia de fiecare dată când mă enervează şefu’, e ceva firesc. Că nu vor ăştia să vă lase e o prostie, ei n-au priceput mesajul pe care aţi vrut să-l transmiteţi. Apropos, care-i ăla?

  • Care este starea mediului de business din România şi ce ar trebui să facă antreprenorii înainte de a porni o afacere

    „Când vine vorba de influenţele fiscale şi problemele legate de resursa umană, de cele mai multe ori, companiile mici şi medii resimt mult mai profund efectele, însă tot ele pot dovedi şi o capacitate mai mare de adaptare şi flexibilitate. Numărul angajaţilor care trec de la multinaţionale spre companii locale este în creştere tocmai datorită oportunităţilor mult mai bune de a avansa ierarhic şi orientarea mult mai eficientă spre nevoile angajatului“, consideră Mirabela Miron, preşedinte AVISSO, grup de firme specializate în servicii de consultanţă dedicate companiilor mici şi mijlocii pentru optimizarea costurilor şi dezvoltarea afacerilor.

    În opinia experţilor AVISSO, organizaţiile de tip IMM sunt obligate să acorde o atenţie deosebită managementului financiar, cel care poate face adeseori diferenţa între profit şi faliment. Un cashflow cu probleme duce la crize, iar atenţia este distrasă de la activitatea de bază. În acest context, soluţia la îndemână pentru afacerile care nu îşi permit propriul departament de contabilitate constă în externalizarea acestor activităţi, obţinând astfel o plasă de protecţie într-un ecosistem fiscal lipsit de predictibilitate, cu multe schimbări care se produc în legislaţie uneori, de la o lună la alta.

    Indiferent de dimensiunile acesteia, o companie ar mai trebui să ţintă cont de procedurile scrise şi bine implementate, de ierarhia bine stabilită, fişe ale postului riguros întocmite, evaluări serioase şi periodice ale personalului, precum şi de încurajarea feedback-ului din partea angajaţilor.

    Un absolvent de facultate este bine să parcurgă o perioadă de cel puţin 3-5 ani în domeniul său de activitate, timp în care să-şi însuşească necesarul minim de cunoştinţe în zona financiară şi economică. În egală măsură, un antreprenor care investeşte în servicii de consultanţă este mult mai responsabil cu proiectul său şi alege sursa de finanţare cea mai potrivită.

    În cazul accesării de fonduri nerambursabile, în absenţa unei consilieri de specialitate, companiile se pot expune riscului de a nu înţelege pe deplin dificultatea implementării unor astfel de proiecte. Nerespectarea indicatorilor asumaţi prin cererea de finanţare şi a planului de afaceri în termen de 3-5 ani de la finalizarea implementării, atrag automat rambursarea totală sau parţială a sumei primite. „Deşi ghidul de finanţare precizează o cotă de finanţare nerambursabilă de 70% şi o contribuţie a beneficiarului de doar 30%, de cele mai multe ori, costurile colaterale, care pot fi dobânzi la credite bancare contractate pentru derularea activităţilor din proiect până la obţinerea finanţării nerambursabile sau alte comisioane adiacente, pot scădea procentul real de finanţare nerambursabilă cu până la 50%“, spune preşedintele AVISSO.

    Totul trebuie să înceapă de la planul de afaceri bine pus la punct. Acesta indică antreprenorului în ce moment al dezvoltării afacerii sale se află, îl ajută să monitorizeze progresul acesteia şi în egală măsură are scopul de a atrage surse de capital pentru investiţii sau de a obţine credite bancare.

    „Un posibil finanţator este întotdeauna interesat de momentul când va putea să facă exit şi de rata de sustenabilitate a investiţiei sale. De aceea, se va uita cu atenţie la rezumatul executiv al planului, la management, marketing şi la aspectele financiare ale business-ului. Ca partener de afaceri, acesta este interesat de potenţialul de creştere şi de oportunităţile pe care le oferă firma, se va uita atent la suma care trebuie investită, expunerea economică pe care o implică, cine conduce firma şi dacă există resursele necesare.

    De cealaltă parte, instituţiile bancare sunt mai degrabă interesate de situaţia de garanţii, documente contabile, structura firmei, stabilitatea şi posibilele probleme legale. O bancă va analiza întotdeauna viitorul firmei, noile produse, ameninţările şi oportunităţile, dar şi proiecţiile financiare”, explică Mirabela Miron.

    În prezent, doar 44.000 din cele 450.000 de firme existente în România sunt eligibile pentru a primi finanţare din partea băncilor şi că instituţiile bancare sunt interesate să vadă în proiecţiile financiare capacitatea unui business de a economisi.

    „Economisirea face dovada unor sume disponibile după ce-ţi achiţi toate cheltuielile curente. Adeseori, acea sumă reprezintă valoarea ratei lunare pe care banca va considera că firma ta şi-o poate permite“, încheie Mirabela Miron.


     

  • Care este starea mediului de business din România şi ce ar trebui să facă antreprenorii înainte de a porni o afacere

    „Când vine vorba de influenţele fiscale şi problemele legate de resursa umană, de cele mai multe ori, companiile mici şi medii resimt mult mai profund efectele, însă tot ele pot dovedi şi o capacitate mai mare de adaptare şi flexibilitate. Numărul angajaţilor care trec de la multinaţionale spre companii locale este în creştere tocmai datorită oportunităţilor mult mai bune de a avansa ierarhic şi orientarea mult mai eficientă spre nevoile angajatului“, consideră Mirabela Miron, preşedinte AVISSO, grup de firme specializate în servicii de consultanţă dedicate companiilor mici şi mijlocii pentru optimizarea costurilor şi dezvoltarea afacerilor.

    În opinia experţilor AVISSO, organizaţiile de tip IMM sunt obligate să acorde o atenţie deosebită managementului financiar, cel care poate face adeseori diferenţa între profit şi faliment. Un cashflow cu probleme duce la crize, iar atenţia este distrasă de la activitatea de bază. În acest context, soluţia la îndemână pentru afacerile care nu îşi permit propriul departament de contabilitate constă în externalizarea acestor activităţi, obţinând astfel o plasă de protecţie într-un ecosistem fiscal lipsit de predictibilitate, cu multe schimbări care se produc în legislaţie uneori, de la o lună la alta.

    Indiferent de dimensiunile acesteia, o companie ar mai trebui să ţintă cont de procedurile scrise şi bine implementate, de ierarhia bine stabilită, fişe ale postului riguros întocmite, evaluări serioase şi periodice ale personalului, precum şi de încurajarea feedback-ului din partea angajaţilor.

    Un absolvent de facultate este bine să parcurgă o perioadă de cel puţin 3-5 ani în domeniul său de activitate, timp în care să-şi însuşească necesarul minim de cunoştinţe în zona financiară şi economică. În egală măsură, un antreprenor care investeşte în servicii de consultanţă este mult mai responsabil cu proiectul său şi alege sursa de finanţare cea mai potrivită.

    În cazul accesării de fonduri nerambursabile, în absenţa unei consilieri de specialitate, companiile se pot expune riscului de a nu înţelege pe deplin dificultatea implementării unor astfel de proiecte. Nerespectarea indicatorilor asumaţi prin cererea de finanţare şi a planului de afaceri în termen de 3-5 ani de la finalizarea implementării, atrag automat rambursarea totală sau parţială a sumei primite. „Deşi ghidul de finanţare precizează o cotă de finanţare nerambursabilă de 70% şi o contribuţie a beneficiarului de doar 30%, de cele mai multe ori, costurile colaterale, care pot fi dobânzi la credite bancare contractate pentru derularea activităţilor din proiect până la obţinerea finanţării nerambursabile sau alte comisioane adiacente, pot scădea procentul real de finanţare nerambursabilă cu până la 50%“, spune preşedintele AVISSO.

    Totul trebuie să înceapă de la planul de afaceri bine pus la punct. Acesta indică antreprenorului în ce moment al dezvoltării afacerii sale se află, îl ajută să monitorizeze progresul acesteia şi în egală măsură are scopul de a atrage surse de capital pentru investiţii sau de a obţine credite bancare.

    „Un posibil finanţator este întotdeauna interesat de momentul când va putea să facă exit şi de rata de sustenabilitate a investiţiei sale. De aceea, se va uita cu atenţie la rezumatul executiv al planului, la management, marketing şi la aspectele financiare ale business-ului. Ca partener de afaceri, acesta este interesat de potenţialul de creştere şi de oportunităţile pe care le oferă firma, se va uita atent la suma care trebuie investită, expunerea economică pe care o implică, cine conduce firma şi dacă există resursele necesare.

    De cealaltă parte, instituţiile bancare sunt mai degrabă interesate de situaţia de garanţii, documente contabile, structura firmei, stabilitatea şi posibilele probleme legale. O bancă va analiza întotdeauna viitorul firmei, noile produse, ameninţările şi oportunităţile, dar şi proiecţiile financiare”, explică Mirabela Miron.

    În prezent, doar 44.000 din cele 450.000 de firme existente în România sunt eligibile pentru a primi finanţare din partea băncilor şi că instituţiile bancare sunt interesate să vadă în proiecţiile financiare capacitatea unui business de a economisi.

    „Economisirea face dovada unor sume disponibile după ce-ţi achiţi toate cheltuielile curente. Adeseori, acea sumă reprezintă valoarea ratei lunare pe care banca va considera că firma ta şi-o poate permite“, încheie Mirabela Miron.


     

  • Internet of Things devine realitate

    Cum ar fi să-ţi creşti profitul net al companiei cu 3-4%, să economiseşti sute de milioane de dolari sau cum să previi opriri neprogramate ale lanţului de producţie, astfel scutindu-te de pierderi de milioane de dolari? Răspunsul pe scurt: minunat! Răspunsul lui Maciej Kranz ar fi mai lung şi complicat. Maciej Kranz a documentat mai multe implementări de succes, dar şi eşuate ale tehnologiei IoT în diferite industrii şi companii. Kranz urmăreşte dezvoltarea conceptului de Internet of Things încă din anii 2000 şi este de părere că în prezent se poate vorbi de existenţa conceptului în viaţa de zi cu zi.

    Internet of Things este un concept care defineşte o lume în care toate obiectele (maşini, electrocasnice, sisteme de iluminat, dispozitive mobile, portabile etc.) sunt conectate între ele cu ajutorul internetului. ”Primul scop al IoT este generarea de date, apoi utilizarea acelor date pentru a crea soluţii care să ajute afacerile“, spune vicepreşedintele Cisco Systems.

    Acest concept a devenit popular mai ales din perspectiva implementării lui în mediile consumatorilor obişnuiţi, fie în casă, fie la birou. Aşadar, am văzut la târgurile de tehnologie frigidere, cuptoare de gătit, becuri sau prize inteligente, conectate; însă aplicaţiile IoT cu cel mai mare potenţial sunt în domeniul afacerilor. ”Realitatea este că, deşi există beneficii ale obiectelor conectate din casă, IoT se întâmplă în mediul business to business.“

    Maciej Kranz spune că acum există zeci de mii de companii din lume care implementează IoT pentru a-şi eficientiza procesele şi pentru a creşte afacerea. ”Celor care implementează IoT nu le pasă de tehnologie, le pasă de rezultate, calitate, productivitate, eficienţă“, spune el. Precizează că toţi cei care implementează astăzi sisteme IoT nu sunt persoane la costum, ci poartă ghete de muncitor, ”managerii de pe liniile de asamblare, managerii de rafinării, cei care sunt responsabili pentru sistemele logistice“.

    Cele patru mari direcţii aplicate ale IoT întrevăzute de Kranz sunt: connected operations (operaţiuni conectate), predictive analytics (analize predictive), remote operations (operaţiuni de la distanţă) şi preventive maintenance (mentenanţă preventivă). Pentru fiecare dintre aceste ramuri, polonezul de la Cisco a dat exemple de reuşite şi a explicat modul în care tehnologia a schimbat afacerea respectivă.

    Celebrul producător Harley-Davidson, cunoscut în întreaga lume pentru motocicletele emblematice, oferă şi servicii de personalizare, dar de la momentul plasării comenzii până la livrarea motocicletei un client trebuia să aştepte 18 luni. După implementarea tehnologiei IoT, timpul de aşteptare a scăzut la două săptămâni. Lucru posibil datorită conectării tuturor proceselor, de la producţie la asamblare şi livrare; astfel au fost eliminaţi timpii morţi.

    Un alt exemplu dat de polonez  pentru ramura de remote operations este implementarea IoT la Maersk, cea mai mare companie de logistică şi transport din lume. ”Pierdeau cam 1 miliard de dolari pe an deoarece transportau containere goale“, explică Kranz. Compania a instalat două tipuri de senzori în container, primul care să le spună dacă era plin sau gol, iar altul să indice temperatura – acesta era folositor pentru transportul anumitor produse, de exemplu vin sau alimente. ”|n doar câteva luni de la implementare au reuşit să economisească 100 de milioane de dolari şi au redus livrarea de containere goale la zero“, spune el.

    Totuşi această tehnologie nu este disponibilă doar companiilor mari cu bugete uriaşe; conceptul IoT poate fi implementat şi de companiile mai mici, deşi exemplul dat de polonez nu este chiar o companie mică, comparativ cu nivelul României. Este vorba de un lanţ de 150 de magazine de îngheţată din India Centrală. |n India au loc frecvent pene de curent, care pot afecta o afacere cu îngheţată, care se poate topi; pe de o parte astfel pot fi înregistrate pagube mari, dar pe de altă parte se poate genera un pericol de sănătate. Pentru a rezolva problema, compania a instalat generatoare în fiecare magazin, dar vânzătorii nu le porneau. ”Au luat legătura cu un start-up care produceau senzori de temperatură. Au legat senzorii la reţea şi când temperatura scădea sau creştea, managerul magazinului primea alerte şi verifica situaţia. Dacă managerul nu răspundea şi nu făcea ceva în legătură cu asta, alertele treceau la următorul nivel de conducere şi puteau ajunge chiar la nivelul cel mai înalt, la CEO“, povesteşte Kranz. Soluţia a dat rezultate. |n primul an de la implementare, compania a obţinut o rată de returnare a investiţiei de 500%.

  • Cronică – Alien: Covenant, un film pe care l-am mai văzut de cinci ori

    Primul lucru pe care îl aflăm e că acţiunea se desfăşoară la zece ani distanţă de întâmplările din Prometheus. Nava spaţială Covenant transportă 2.000 de colonişti şi câţiva membri ai echipajului către o nouă planetă. Urmează o defecţiune neaşteptată, reparaţiile de rigoare şi un semnal SOS venit de pe o planetă – cum altfel? – necunoscută.

    Toate filmele din seria Alien urmează acelaşi tipar: undeva în spaţiu, echipajul unei nave se trezeşte din starea de criogenare şi găseşte o creatură pe altă navă. Următorul pas este că mai mulţi membri aduc creatura înapoi pe prima navă – nu că ar avea vreun motiv să o facă –, iar apoi creatura omoară toţi oamenii care îi ies în cale. Pardon, am uitat de cei doi-trei astronauţi care trebuie să ducă creatura până la episodul următor. Sigur, e păcat să nu îl menţionăm şi pe căpitan: există întotdeauna unul care ţine morţiş să ducă nava în cele mai periculoase locuri din univers.

    Filmul încearcă să intre şi într-o zonă filosofică: androizii creaţi de oameni încep să-şi pună întrebări referitoare la propria existenţă. Este normal ca ei să fie servitorii zeilor sau sunt ei, de fapt, fiinţele superioare? Nu spun că n-ar fi o temă interesantă într-un film, dar nu în filmul ăsta. Nu într-un film în care jumătate din personaje mor atunci când extratereştrii le ies din burtă.

    Te-ai fi aşteptat de la Ridley Scott, de altfel un regizor de mare calitate, să schimbe direcţia poveştii după cinci filme aproape la fel. Nu e cazul aici, poate la partea a şaptea.

    Ca să fiu cinstit, trebuie să spun că efectele speciale şi cinematografia sunt destul de bune. Din punct de vedere tehnic, Alien: Covenant nu e un film slab. Problemele apar abia atunci când încerci să urmăreşti firul logic. Cu toate că doar primele trei părţi ar merita urmărite, e important de spus că toate cele cinci filme ale francizei au avut rezultate bune la box-office. Primul Alien, spre exemplu, a generat încasări de peste 200 de milioane de dolari la un buget de doar 11 milioane; vorbim de anul 1979, nu uitaţi. Prometheus, apărut în 2012, a adus 403 milioane de dolari contra unui buget de producţie de 125 de milioane de dolari. Până în prezent, franciza a ”vândut bilete“ de 1,11 miliarde de dolari.

    Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu franciza Alien, această nouă peliculă ar putea fi una interesantă. Pentru noi, cei care am văzut (de prea multe ori) filmele din anii ‘80, Covenant e doar o combinaţie de sequel şi prequel care nu satisface la niciun capitol.

    În concluzie, mă voi rezuma la a spune că Alien: Covenant e prima mare dezamăgire a acestui an.

    Nota: 6/10