Conform spuselor acestuia piata de console de jocuri nu a ajuns la maturitate, ele reprezentand un mod de divertisment din ce in ce mai cautat de catre romani. In 2008, vanzarile de console de jocuri s-au ridicat la peste 41.000 de unitati vandute in Romania. In cadrul Altex Romania vanzarile acestora au crescut cu 117% fata de 2007, iar in 2009 au inregistrat o crestere importanta fata de aceeasi perioada a anului trecut, cele mai vandute fiind consolele Play Station de la Sony.
Tag: Sony
-
Piata de console de jocuri nu este afectata de criza
-
Adevaratul rival al Blu-ray
Razboiul sistemelor DVD de inalta definitie de la Hollywood are in sfarsit un castigator, in formatul Blu-ray. Dar cum de nu se aud mai multe aplauze?
In anii ’80, triumful standardului VHS asupra Betamax a ajutat la dezvoltarea unei profitabile piete de home entertainment. DVD-urile, introduse in anii ’90, s-au dovedit o mina de aur si mai mare, aducand cam 60% din profiturile inregistrate de studiouri in ultimii ani, potrivit analistilor. Gigantii din industria de divertisment au gandit DVD-urile de inalta definitie ca pe un alt business de succes.
Dar victoria discului Blu-ray al Sony, consfintita de renuntarea de catre Toshiba la productia formatului concurent HD DVD, pune pentru o clipa in umbra problema spinoasa a caderii treptate a pietei DVD-urilor din SUA. Asa ca, in loc sa sarbatoreasca Blu-ray – care ramane o afacere inca in fasa – studiourile se zbat sa introduca mai multe initiative care sa sprijine piata in ansamblu. Unele eforturi, precum adaugarea unor noi componente interactive si schimbari in ce priveste ambalarea si promovarea DVD-urilor, sunt menite sa preintampine continuarea erodarii pietei, in acelasi timp cu netezirea terenului pentru Blu-ray. Dar companiile de media introduc si tehnologii care spera ca vor rezolva chestiunile mai dificile – generarea cresterii si amanarea unei demodari a DVD-urilor in ansamblu. Vanzarile de DVD-uri scad din mai multe motive – piata supraaglomerata, competitia pentru zona de timp liber. Dar internetul este probabil principalul inamic. Companiile de tehnologie au ravasit piata de DVD-uri prin impulsul agresiv pe care l-au dat descarcarilor de continut prin intermediul internetului. Magazinul iTunes al celor de la Apple ofera acum posibilitatea de a descarca 500 de filme, iar in ianuarie a inceput sa inchirieze titluri precum „Omul Paianjen 3“. Intre timp, furnizorii de telecomunicatii isi promoveaza canalele broadband pentru capacitatea lor de a furniza descarcari rapide de fisiere.
Studiourile de filme riposteaza invatand lectii de la internet. In centrul regenerarii pietei se afla ceea ce 20th Century Fox numeste „copia digitala“. DVD-urile de la studiourile Fox vin acum cu un disc suplimentar care contine un fisier digital al filmului respectiv. Clientii pot descarca fisierul pe un calculator in cam cinci minute – mult mai rapid decat de pe internet – si apoi sa vada filmul acolo sau sa si-l transfere pe iPod. „Aceasta asaza DVD-ul in mijlocul revolutiei digitale si repune business-ul pe o traiectorie de crestere“, considera Mike Dunn, presedinte al 20th Century Fox Home Entertainment. Sony Pictures Entertainment, Universal Studios, Walt Disney si Warner Bros. testeaza si ele propriile versiuni ale acestui concept.
Mai multi consultanti din tehnologie, desi nu atat de optimisti cu privire la viitorului DVD-urilor ca Dunn, privesc cu entuziasm eforturile studiourilor. Tom Adams, fondatorul Adams Media Research, spune ca promovarea la pachet a fisierelor digitale cu DVD-urile standard „are potentialul real de a o lua inaintea furnizarii de filme pe internet“. Dar John Freeman, un analist al industriei, priveste astfel de demersuri doar ca pe o tactica de a castiga timp. Desi copiile digitale sunt „un pas inainte“, spune el, aceasta este aproape la fel cu recunoasterea de catre Hollywood a faptului ca vanzarea de produse de divertisment incepe sa se perimeze. Azi, fisiere digitale pe discuri, maine, descarcari in masa de pe internet.
Necazurile mari si mici au inceput sa rascoleasca industria DVD-urilor in 2005. Mai intai, vanzarile de discuri cu inregistrari ale programelor TV au inceput sa scada, pe masura ce produsele nou-lansate si-au pierdut din prospetime si consumatorii si-au dat seama ca alocau o mare parte din spatiul din living pentru niste cutii burdusite cu discuri la care nu se uitau niciodata.
Apoi, preturile au inceput sa scada, pe masura ce cererea a scazut in ansamblu. „Wal-Mart a semnalat ca a inceput sa se plictiseasca de titlurile mai vechi“, spune Stephen Prough, cofondatorul Salem Partners, o mica banca de investitii care se ocupa de cataloagele de filme. „Atunci cand cererea e aproape de zero pentru un disc de sase dolari, ai o problema.“
Si batalia permanenta intre diversi participanti la marketing-ul DVD-urilor – producatorii de echipamente, studiourile si marile magazine – cu privire la care dintre cele doua tehnologii de inalta definitie ar trebui sa inlocuiasca DVD-urile clasice i-a zapacit pe consumatori. Blu-ray al celor de la Sony a castigat pana la urma batalia dupa ce Toshiba a renuntat la HD DVD.
-
Marile esecuri ale marilor branduri
“De ce are succes cartea? N-am nici cea mai mica idee. Ba nu, nu-i chiar asa, am o idee: din cauza esecurilor. Oamenilor le place sa afle despre esecuri – nimic mai simplu. In special le place sa afle despre esecurile din lumea afacerilor.”
Desi fenomenul (pe care a incercat si intelepciunea populara sa-l configureze in proverbul cu capra vecinului) este greu cuantificabil, nu putem sa nu-i dam dreptate lui Haig.
Cand nu doar bacanul de la colt, ci si Colgate, Dell, Exxon, Ford, Harley Davidson, Heinz, IBM, Intel, Kellog’s, Kodak, Levi’s, McDonald’s, Procter & Gamble, Polaroid, Sony, Unilever, Coca-Cola sau Pepsi pot cunoaste gustul amar al insuccesului, lumea ciuleste urechile si vrea sa afle mai mult.
Matt Haig s-a hotarat sa faca o trecere in revista a evenimentelor care au loc atunci cand mari grupuri internationale lanseaza branduri care esueaza spectaculos si cu pierderi financiare greu de recuperat.
Inceputul este o istorie a procesului de branding (pe care il defineste drept “masura de protectie impotriva insuccesului”, un mod de a “pre-vinde” produsul sau serviciul), o inseriere a pacatelor de moarte ale brandingului (amnezia, vanitatea, megalomania, oboseala, paranoia si, in fine, irelevanta) si o enumerare a ideilor preconcepute in domeniu, cum ar fi “daca un produs este bun, el va avea succes”, “companiile mari vor avea mereu succes de brand” sau “brandurile puternice sunt cladite pe publicitate” (publicitatea sustine brandurile, dar nu le poate ridica de la zero).
Urmeaza apoi povestea propriu-zisa, care beneficiaza de o abordare amuzanta, desi realitatea din spatele ei nu e deloc vesela. Descrierea pericolelor potentiale care ar trebui sa ne puna in alerta cand e vorba despre brandul nostru personal se citesc fara incrancenare si cu sentimentul ca niciodata nu e totul pierdut.
Matt Haig, "Mari esecuri ale unor branduri renumite", Editura Meteor Press, Bucuresti, 2008
-
Cel mai subtire laptop din lume
In cel mai gros punct al sau – 19.4 de milimetri -, MacBook Air e chiar mai subtire decat cel mai apropiat competitor din acest punct de vedere, seria Vaio TZ de la Sony. Lucru pe care Steve Jobs, CEO al Apple, nu s-a sfiit sa-l puncteze direct la MacWorld, cel mai mare eveniment anual al companiei. In aplauzele fanilor Apple care au stat la coada chiar si cu o zi inainte pentru a prinde un loc la prezentare, Jobs a scos cel mai nou model de laptop dintr-un plic A4 obisnuit, de birou. Acesta e si mesajul primei reclame a produsului, un spot care foloseste drept coloana sonora melodia "New Soul" a artistei franceze Yael Naim.
Preturile pentru cele doua modele ale seriei vor fi de 1799 si 3098 de dolari in Statele Unite, iar magazinele afiliate Apple au inceput deja sa inregistreze precomenzi desi modelul va fi disponibil doar in viitorul apropiat.
Analistii de la Piper Jaffray au declarat presei internationale ca se asteapta ca seria Air a MacBook sa devina cel mai bine vandut portabil al Apple anul acesta, rezultand direct intr-o crestere de 10% a numarului de calculatoare vandute de companie. In acelasi timp, oficialii producatorului iPod au declarat asteapta ca versiunile mai ieftine, de 1100 de dolari, sa ramana in continuare vedetele vanzarilor diviziei de calculatoare portabile.
Pentru a obtine design-ul subtire, inginerii Apple au facut si cateva compromisuri. MacBook Air are un singur port USB, bateria nu se poate inlocui, e lipsit de unitate optica CD sau DVD. Totusi analistii sunt de parere ca aceste minusuri nu vor impiedica clientii sa cumpere produsul.
-
Sony: In 2008 incetinim ritmul de crestere
"Anul acesta, vanzarile au crescut simtitor pentru ca a existat un fenomen artificial, respectiv aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, care nu se va repeta. Vanzarile din perioada noiembrie-decembrie 2006 au fost mult mai redus decit nivelul normal, consumatorii asteptau eliminarea taxelor vamale", a declarat Cristian Moanta, directorul reprezentantei Sony Overseas din Romania.
El a precizat ca, 30% din vanzarile primului trimestru al anului curent ar fi trebuit, in mod normal, realizate in al patrulea trimestru al anului 2006. Pe piata echipamentelor audio-video, produsele companiei japoneze acopera circa 20-22% din total, in acest an."Pe segmentul camerelor foto digitale, care anul acesta se va ridica la 250.000-300.000 de unitati, cota noastra de piata este de peste 25%", a spus Mircea Stoicescu, product manager pe segmentul video-foto al Sony Overseas Romania. Pe segmentul camerelor video, cota de piata este depaseste 50%.
Marti, Sony Overseas a lansat in Romania camera foto digitala alpha 700 destinata utilizatorilor avansati si semiprofesionistilor (DSLR). "Segmentul D-SLR este cel care are cel mai mare potential de crestere pe piata camerelor foto digitale, tendinta care va incepe sa se faca simtita si in Romania", a declarat Cristian Moanta, seful Sony Overseas, adaugand ca piata anuala este acum de aproximativ 5000 de bucati.
In acest an si-au deschis reprezentante in Romania doi dintre producatorii importanti de camere foto D-SLR, Nikon si Olympus, care se adauga celei a Canon, deschisa acum mai multi ani. Sony Overseas si-a deschis reprezentanta in Romania in 1996. -
Depozit Sony in Slovacia
Pretul platit companiei Nitra Invest, ce detine aproape intreaga suprafata din parcul industrial din Nitra, a fost de 17,6 euro/metrul patrat. Pe langa fabrica de televizoare LCD, unde vor lucra 3.000 de persoane, Sony a decis sa investeasca 26 de milioane de euro intr-un centru logistic ce se va intinde pe o suprafata de 9,2 hectare. Aici vor fi depozitate componente si televizoare ce vor fi distribuite in intreaga Europa de Est. Centrul va deservi 150 de camioane pe zi, aici urmand sa lucreze 360 de persoane. In plus, Ministerul slovac al Economiei a fost de acord sa aloce suma de 1,45 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii pe terenul respectiv. Suma va fi folosita pentru constructia unui drum care sa inconjoare noua fabrica, in care Sony va investi 314 milioane de euro.
-
Sub umbrela Sony
Cand Kumiko Ishioka (38 de ani), proprietara unui butic de haine dintr-o suburbie a Tokio, s-a decis sa-si asigure masina anul trecut, ea a ales compania de asigurari care avea cea mai buna oferta. Insa la decizia ei a contribuit si faptul ca asiguratorul masinii purta acelasi nume cu compania unde ea avea si o polita de asigurare de viata, dar totodata si producatorul lotiunii ei favorite de corp si al televizorului din living. Adica Sony. “Sony este un brand in care poti avea incredere, indiferent de natura produselor sau serviciilor oferite clientilor pe piata”, a spus Kumiko Ishioka. “Ce-i drept, compania nu mai este de mult doar un simplu producator de electronice”, a adaugat aceasta. In tara de origine a Sony, utilizatorii privesc compania ca pe un conglomerat care comercializeaza aproape orice, de la echipamente electronice si baterii pentru acestea la produse cosmetice si chiar si pateu de ficat, un colos care ofera servicii extrem de variate, in care sunt incluse cele de asigurari si cele bancare, scrie The New York Times.Perceptia utilizatorilor americani despre Sony nu este tocmai aceeasi. In SUA, compania este in principal un gigant in domeniul echipamentelor electronice, care s-a extins si in industria muzicii, detinand propria casa de inregistrari – Sony BMG, dar si in lumea filmelor de la Hollywood si a jocurilor video prin gama de console de jocuri – PlayStation Portable, PlayStation 2 (PS2) si viitoarea PlayStation 3 (PS3).Camere foto in magazine automateIar de curand, Sony a venit cu o noua linie de servicii pe piata din SUA, care consta in trei “magazine automate”, care in loc de bauturi racoritoare si batoane de ciocolata le ofera clientilor camere foto digitale sau alte echipamente electronice de mici dimensiuni produse de companie – memorii flash, playere de melodii digitale, CD-uri si DVD-uri cu melodii si filme, dar si baterii, mai scrie The New York Times.Automatele, numite de oficialii Sony “magazine robotice” sau “retail automatizat”, au fost lansate in centre comerciale din Atlanta, Colorado si California. Acestea au 1,2 sau 2,4 metri latime si vin dotate cu un ecran sensibil la atingere (touchscreen) pe care pot fi afisate informatii despre un anumit produs ales de utilizatori, specificatii tehnice, dar si un scurt filmulet de prezentare.Pentru a achizitiona echipamentul dorit, utilizatorii pot plati numai cu carduri bancare, automatele nefiind “invatate” sa accepte si bani lichizi. Insa, pana la sfarsitul anului, compania are in plan sa suplimenteze numarul de astfel de magazine de retail automatizat cu inca sapte, luand astfel in calcul si posibilitatea achitarii produselor cu bani lichizi.”Decizia de a instala astfel de magazine robotice in marile centre comerciale din SUA a fost inspirata de gradul ridicat de adoptare a metodelor de achizitionare automatizata de produse”, a explicat Joseph Stinziano, vicepresedinte in cadrul Sony. Pe de alta parte insa, in Romania Sony si-a pastrat imaginea initiala, fiind vazut doar ca un producator de echipamente electronice. Magazinele locale sunt “impanzite” de televizoare si proiectoare, sisteme home cinema, laptopuri, camere video si foto, playere de melodii digitale si diferite accesorii pentru acestea, toate semnate Sony. Insa pe piata autohtona, serviciile de asigurari sau cele bancare de la Sony, precum si casa de inregistrari a companiei sau cosmeticele sau pateul de ficat lipsesc. Care este adevarata identitate?Problema gigantului Sony este ca, cel putin pe piata japoneza dar si in alte piete internationale, s-a extins in atatea domenii de business incat si-a pierdut adevarata identitate de inovator in domeniul electronicelor, scrie Financial Times.Astfel, intrebarea care s-a ridicat este daca Sony poate ramane o companie profitabila, pe masura ce se indeparteaza treptat de la afacerea de baza, cu echipamente electronice, concentrandu-si atentia pe foarte multe alte produse si servicii. Imaginea pe care si-a creat-o, de conglomerat prezent in foarte multe domenii, afecteaza cert divizia cea mai profitabila a Sony, avand in vedere faptul ca echipamentele electronice pe care le comercializeaza aduc companiei 64% din cifra de afaceri.Pentru anul fiscal 2005, incheiat la 31 martie, Sony a raportat afaceri cu echipamente electronice in valoare de 44,8 miliarde de dolari, in crestere cu 1,7% comparativ cu anul precedent, cand cifra de afaceri a companiei pe acest segment a fost de 44,1 miliarde de dolari, conform oficialilor Sony. Insa divizia de echipamente electronice a inregistrat pierderi operationale de 268,8 milioane de dolari in anul fiscal trecut, mai reduse comparativ cu cele 298,4 milioane de dolari in anul fiscal 2004.Codul lui Howard Stringer”Vrem sa ne concentram pe afacerile cu echipamente electronice, aceasta fiind cea mai mare provocare pentru Sony”, a declarat Howard Stringer, directorul executiv al gigantului japonez. Acesta a venit in conducerea Sony acum un an si are in plan sa redefineasca imaginea companiei, pentru a impiedica raspandirea problemelor aparute in Japonia si in alte colturi ale lumii unde compania desfasoara activitati. Cu toate acestea Sony este in continuare unul dintre cele mai cunoscute branduri la nivel mondial, indiferent de problemele inregistrate pe partea de echipamente electronice. Compania a inregistrat o crestere de 68% a profitului operational total in anul fiscal 2005, la 1,66 miliarde de dolari, comparativ cu anul precedent, scrie CNN News. Dar asta nu inseamna ca utilizatorii din SUA nu vor asocia Sony si cu filmul “The Da Vinci Code”, pe care compania l-a promovat inainte de lansare impreuna cu cel mai mare motor de cautare din lume, Google, printr-o campanie de marketing agresiva, si nu doar cu playerele de muzica, sustin unii analisti in domeniu. Sony a inventat segmentul playerelor de melodii acum mai bine de 27 de ani, in 1979, lansand renumitele playere cu caseta, insa acum piata este dominata de playerele digitale iPod ale producatorului american de echipamente electronice si IT Apple.”Ce este pana la urma Sony?”, s-a intrebat Hitoshi Kuriyama, analist in cadrul companiei de consultanta in domeniul financiar Merrill Lynch. “Nu mai stie nimeni exact. Pana acum, utilizatorii cumparau produse semnate Sony pentru ca brandul era unul bine definit, dar in prezent exista o oarecare confuzie”, a adaugat acesta.Sony Family Club si restaurantele parizieneDin acest motiv, compania a pierdut teren, mai ales in Japonia, insa tendinta a inceput sa se resimta si in SUA, pe masura ce incasarile companiei cresc in proportii tot mai mici. Incetinirea cresterilor a fost insa explicata de oficialii companiei prin faptul ca trebuie sa vanda anumite produse la acelasi pret cu cele ale rivalilor, pentru a continua sa aiba aceleasi vanzari. Spre exemplu, televizoarele HD (High-Definition – de inalta definitie – n.r.) ale Sony se vand in SUA la preturi similare cu televizoarele Sharp, Panasonic sau Samsung. Astfel, gigantul japonez si-a propus sa se concentreze tot mai mult pe afacerea cu echipamente electronice, avand in plan sa lanseze diferite produse cu care sa intre pe piata inaintea competitorilor, asa cum a facut cu playerele de melodii care i-au dat un renume in anii ’80.La inceputul acestui an, Sony a anuntat ca va vinde cateva dintre afacerile din Japonia, printre care se numara producatorul de cosmetice, compania de cumparaturi livrate prin posta la domiciliul clientilor, numita Sony Family Club, si lantul de restaurante pariziene.”Am parcurs totusi cale lunga, iar asta se vede in rezultatele financiare ale companiei, dar trebuie sa refacem in totalitate perceptia utilizatorilor din toata lumea asupra brandului Sony”, a explicat Howard Stringer, directorul executiv al gigantului japonez.Una dintre masurile luate de companie in acest sens a fost sa isi plaseze produsele la vedere in vitrinele magazinelor de electronice, alaturi de cele ale rivalilor. “A fost o miscare favorabila, avand in vedere ca piata televizoarelor high-end este din ce in ce mai aglomerata”, este de parere Hiroshi Takada, analist in cadrul companiei de consultanta financiara J. P. Morgan.Spre exemplu, noua linie de televizoare cu cristale lichide a Sony, Bravia, este plasata in mod agresiv in vitrine sau la intrarea in magazine, in urma unor contracte semnate cu marii distribuitori. “Aceasta a fost initiativa directorului executiv al diviziei de electronice, Ryoji Chubbachi”, a spus Stringer. Un avantaj il reprezinta si faptul ca televizoarele Bravia au un pret destul de redus, comparabil cu cele practicate de rivali, in urma strategiei adoptate la sfarsitul anului trecut de Sony de a reduce preturile de vanzare al televizoarelor.O umbrela incapatoareInitiativa a fost primita bine si de unii clienti. “Era o vreme cand achizitionarea unui televizor Sony era cam acelasi lucru cu achizitionarea unei masini Mercedes Benz”, a spus Yoshihiro Ueda (42 de ani), un angajat in cadrul unei banci, care isi cauta un televizor. “Numai ca degeaba era Sony un brand recunoscut, daca produsele erau plasate tocmai in partea opusa a magazinului fata de intrare”, a adaugat acesta.La nivel mondial, compania are aproximativ 1.000 de companii subsidiare, dintre care numai aproximativ o treime desfasoara afaceri care nu au nici o legatura cu echipamentele electronice, scrie The New York Times. In timp ce multe dintre ele isi au sediul in Japonia, printre acestea se numara Sony Metreon, un centru comercial din San Francisco.Cu toate acestea, cea mai profitabila linie de business a Sony anul trecut nu a fost cea cu electronice, ci cea a serviciilor financiare. Compania detine trei subsidiare cu activitati financiare in Japonia: Sony Life Insurance pentru asigurari de viata, Sony Assurance, unde clientii pot asigura orice fel de bunuri, si Sony Bank, care ofera imprumuturi si credite online. Aceste divizii au adus Sony venituri totale de 1,7 miliarde de dolari in anul fiscal 2005, scrie presa internationala. Aceasta parte a afacerilor Sony ar putea insa fi scoasa la vanzare pana anul viitor, sunt de parere unii analisti in domeniu, dar si mai multi angajati ai gigantului japonez. Compania ar putea sa listeze cele trei subsidiare la bursa, castigand astfel milioane de dolari din vanzarea unui pachet majoritar de actiuni. Iar in acest fel, ar putea in continuare ramane actionar.Adio Aibo!Sony a intrat pentru prima oara in domeniul serviciilor financiare in 1979, prin deschiderea companiei de asigurari de viata. Celelalte doua companii de asigurari, precum si banca Sony au fost deschise in 1999, respectiv 2001, sub conducerea directorului executiv la vremea aceea, Nobuyuki Idei.Lantul de restaurante frantuzesti Sony a fost inaugurat ceva mai devreme, in 1966, sub numele de “Maxim’s de Paris”. Iar in industria divertismentului, compania a pasit dupa ce a achizitionat casa de inregistrari si productie Columbia Pictures in 1989. Aceasta achizitie a costat compania miliarde de dolari, cu toate ca la inceput era considerata un pas inainte in dezvoltarea economica a gigantului japonez. Astfel, Sony a incercat sa renunte la 600 din cele peste 3.000 de modele de produse, printre care se numara si catelul-robot numit Aibo.”Sony a devenit o companie mult prea diversificata”, este de parere Iwao Nakatani, decan in cadrul universitatii Tama din Tokio, care pana anul trecut a fost membru al consiliului de administratie al Sony. “Acum, Howard Stringer incearca sa duca la bun sfarsit ceea ce au inceput si nu au reusit sa faca predecesorii sai”, a mai spus acesta. Este oare vanzarea diviziilor cu afaceri variate cea mai buna alegere pentru Sony? Multi utilizatori raman cu o parere de rau, chiar daca directorul executiv al companiei considera ca in acest fel va creste profitabilitatea gigantului Sony.”Nu as vrea ca linia de cosmetice produsa de laboratoarele Sony – B&C Laboratories – sa se schimbe dupa vanzare”, a spus Kumiko Ishioka, proprietara buticului de haine. “Si femei din casa regala a Japoniei le folosesc. Cand am aflat ca printesa Masako le foloseste, mi-am spus ca trebuie sa le incerc si eu”, a adaugat ea. De altfel, nu este singura care viziteaza frecvent saloanele de infrumusetare Sony Esthe, numarul clientelor fiind destul de mare. “Tin la fel de mult atat la sedintele de la Sony Esthe, cat si la televizorul Sony pe care-l am in living”, a spus Kumiko Ishioka.