BusinessMagazin

Tag: soferi

  • Veşti proste pentru toţi şoferii din România. Asigurarea auto obligatorie mai scumpă pentru toată lumea

    Tarife RCA 2021. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a dat publicităţii noile preţuri pentru asigurarea auto obligatorie în acest an. Aproape pentru toate categoriile de şoferi (persoane fizice), tarifele RCA au crescut în 2021! Cele mai scumpe poliţe sunt acum pentru categoriile de vârstă 31-40 de ani şi 41-50 de ani.

    Astfel, potrivit noilor tarife impuse de ASF, cea mai scumpă asigurare RCA va costa 3.032 de lei. Poliţa este pentru şoferii tineri, cu vârsta sub 30 de ani, şi care conduc maşini de peste 2.500 cmc.

    Tarifele ASF nu sunt preţurile din piaţa RCA!
    La polul opus, cea mai mică poliţă RCA este rezervată şoferilor cu vârste cuprinse între 41 şi 50 de ani, care deţin autoturisme sub 1200 de centrimetri cubi.

    Atenţie, însă: tarifele de referinţă ASF pentru persoane fizice nu reprezintă preţurile din piaţă, la care sunt încheiate poliţele RCA! Ele au doar rol de „recomandare” (indicatori) pentru asiguratori şi asiguraţi. În funcţie de „recomandarea” ASF, asiguratorii îşi calculează propriile tarife.
    Tarife RCA 2021 pentru şoferii cu vârsta sub 30 de ani
    Pentru şoferii cu vârsta sub 30 de ani, tarifele ASF la poliţele RCA sunt următoarele:

    1.098 lei pentru maşinile sub 1200 cmc;
    1.112 lei pentru maşinile între 1201-1400 cmc;
    1.308 lei pentru maşinile între 1401-1600 cmc;
    1.449 lei pentru maşinile între 1601-1800 cmc;
    1.605 lei pentru maşinile între 1801-2000 cmc;
    2.236 lei pentru maşinile între 2001-2500 cmc;
    3.032 lei pentru maşinile cu motoare de peste 2500 de centimetri cubi.
    Tarife RCA 2021 pentru şoferii cu vârsta între 31 şi 40 de ani
    Pentru şoferii cu vârsta între 31 şi 40 de ani, tarifele ASF la poliţele RCA sunt următoarele:

    713 lei pentru maşinile sub 1200 cmc;
    703 lei pentru maşinile între 1201-1400 cmc;
    824 lei pentru maşinile între 1401-1600 cmc;
    931 lei pentru maşinile între 1601-1800 cmc;
    1.031 lei pentru maşinile între 1801-2000 cmc;
    1.497 lei pentru maşinile între 2001-2500 cmc;
    1.950 lei pentru maşinile cu motoare de peste 2500 de centimetri cubi.
    Tarife RCA 2021 pentru şoferii cu vârsta între 41 şi 50 de ani
    Pentru şoferii cu vârsta între 41 şi 50 de ani, tarifele ASF la poliţele RCA sunt următoarele:

    693 lei pentru maşinile sub 1200 cmc;
    740 lei pentru maşinile între 1201-1400 cmc;
    863 lei pentru maşinile între 1401-1600 cmc;
    940 lei pentru maşinile între 1601-1800 cmc;
    1.053 lei pentru maşinile între 1801-2000 cmc;
    1.496 lei pentru maşinile între 2001-2500 cmc;
    2.048 lei pentru maşinile cu motoare de peste 2500 de centimetri cubi.
    Tarife RCA 2021 pentru şoferii cu vârsta între 51 şi 60 de ani
    Pentru şoferii cu vârsta între 51 şi 60 de ani, tarifele ASF la poliţele RCA sunt următoarele:

    722 lei pentru maşinile sub 1200 cmc;
    717 lei pentru maşinile între 1201-1400 cmc;
    843 lei pentru maşinile între 1401-1600 cmc;
    948 lei pentru maşinile între 1601-1800 cmc;
    1.067 lei pentru maşinile între 1801-2000 cmc;
    1.520 lei pentru maşinile între 2001-2500 cmc;
    2.110 lei pentru maşinile cu motoare de peste 2500 de centimetri cubi.
    Tarife RCA 2021 pentru şoferii de peste 60 de ani
    Pentru şoferii cu vârsta de peste 60 de ani, tarifele ASF la poliţele RCA sunt următoarele:

    726 de lei pentru maşinile sub 1200 cmc
    730 lei pentru maşinile între 1201-1400 cmc;
    860 lei pentru maşinile între 1401-1600 cmc;
    955 lei pentru maşinile între 1601-1800 cmc;
    1.045 lei pentru maşinile între 1801-2000 cmc;
    1.554 lei pentru maşinile între 2001-2500 cmc;
    2.122 lei pentru maşinile cu motoare de peste 2500 de centimetri cubi.

  • Curăţenie pe stâlpul sufocat de cabluri care a iritat-o pe Clotilde Armand: s-au înjumătăţit colacii de fibră atârnaţi pe “coloana” de la Primăria S1 şi şoferii văd din nou semnul “Acces interzis”, dar stâlpul rămâne încărcat cu joncţiuni de fibră

    Gigantul din cablu Digi – cel mai mare furnizor de internet fix din România – pare să fie singura companie de telecom care a trimis o echipă de tehnicieni care să “toaleteze” stâlpul sufocat de cabluri şi echipamente de fibră optică aflat peste drum de Primăria Sectorului 1, care i-a atras atenţia primarului Clotilde Armand.

    Rezultatul vizitei, în urma căreia (pare că doar) tehnicienii Digi au înlăturat cablurile neutilizate de pe stâlp – probabil şi cele lăsate în urmă de alte companii?
    Numărul de colaci de fibră optică de pe stâlp s-a înjumătăţit, astfel că şoferii pot vedea din nou semnul de circulaţie care le interzice accesul pe strada Teodosie Rudeanu din Bd. Banu Manta. Pe de altă parte numărul de cutii cilindrice în care este realizată joncţiunea traseelor de fibră optică de pe stâlp este aproape identic, iar cabluri rupte sau echipamente care atârnă în aer există în continuare.

    Din ce se vede de jos sunt mai multe tronosoane de fibră ale Vodafone, un echipament al Orange care atârnă peste un alt semn de circulaţie şi alte echipamente de joncţiune pentru fibră al căror proprietar nu se vede (nu există etichete vizibile de la distanţă).

    Primarul Clotilde Armand a publicat pe Facebook o imagine cu tehnicienii Digi care curăţau stâlpul, alături de următorul mesaj: “Iată că se poate. Operatorii de telecomunicaţii au primit mesajul meu de acum câteva zile şi au înţeles că legea trebuie respectată. Toate cablurile trebuie să fie subterane. În Sectorul 1 există cea mai mare reţea de infrastructură subterană pentru telecomunicaţii din Bucureşti (500 km) însă există multe zone unde operatorii de telecomunicaţii n-au migrat reţelele de cabluri aeriene în subteran sau au lăsat aceste cabluri pe stâlpi fără le dezafecteze. E timpul să o facă. PS: În imagine puteţi să vedeţi o echipă de tehnicieni de telecomunicaţii care au început să dezafecteze cablurile de pe stâlpul de lângă primărie fotografiat de mine în urmă cu câteva zile.”

    Nu este clar însă dacă Armand a văzut ce a rămas în urma plecării echipei Digi şi dacă este mulţumită de gradul de încărcare cu cabluri şi echipamente al stâlpului, dar cert este că Primăria are în plan să continue în această direcţie. Primarul S1 le-a cerut cetăţenilor să semnaleze pe o hartă interactivă locurile din sector în care mai sunt cabluri care sunt abandonate pe stâlpi sau care se află amplasate în număr mare.


     

  • Atenţie, şoferi – Detaliul care vă poate aduce o sancţiuni. Anunţul la care şoferii aşeptau de ceva timp tocmai ce a fost făcut

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunţă că, în perioada 01.04.2021 –– 30.06.2021, execută lucrările de punere în ordine a reţelei de autostrăzi şi drumuri naţionale principale cu un volum de trafic ridicat, conform unui comunicat recent publicat pe site-ul instituţiei.

    Potrivit comunicatului CNAIR, lista lucrărilor aferente autostrăzilor şi drumurilor naţionale pe care se efectuează lucrările de punere în ordine este următoare:

    1. Pentru autostrăzi:

    – plombări gropi (85 km),

    – colmatări fisuri şi crapături la îmbrăcăminţi asflatice (424 km),

    – decolmatări şi desfundări şanţuri şi rigole (98 km).

    2. Pentru drumurile naţionale:

    – plombări gropi (880 km),

    – repararea suprafeţelor burduşite (23 km),

    – colmatări fisuri şi crăpături la îmbrăcăminţi asfaltice (658 km).

    Lucrările de punere în ordine se vor desfăşura până la sfârşitul lunii iunie.

    “Menţionăm că lucrările de punere în ordine constau şi în acţiuni, precum badijonări pe suprafeţe poroase, colmatări crăpături şi rosturi la îmbrăcăminţi cu lianţi hidraulici, aducerea la profil a acostamentelor prin tăiere manuală sau mecanizată, completarea cu pământ, balast etc., îndepărtarea materialului rezultat de la activitatea de deszăpezire, decolmatări şi desfundări şanţuri şi rigole, defrişări plantaţii pe zonă şi în spaţiile verzi”, menţionează CNAIR în comunicat.

    “Reamintim că în perioada martie – aprilie drumarii de la CNAIR au efectuat revizii tehnice pe drumurile naţionale şi autostrăzile aflate în administrare, în vederea realizării programului de punere în ordine a acestora”, transmite CNAIR.

    Inspecţiile sunt efectuate pentru evaluarea stării tehnice a infrastructurii rutiere în vederea remedierii cât mai urgente a degradărilor apărute pe partea carosabilă.

  • Cum a fost primul an de pandemie pentru una dintre cele mai importante companii de ride sharing din România. Care au fost cele mai mari pierderi şi cum au reuşit să treacă peste ele

    Dacă în urmă cu un an serviciile de ride-hailing erau nelipsite din programul de zi cu zi al românilor, pandemia a anulat multe dintre ieşirile – de orice natură – pentru care apelam la ele. Bolt România, unul dintre principalii jucători de profil din piaţa locală, a adoptat însă rapid o nouă strategie şi s-a extins pe segmentele food şi trotinetele electrice. Cum a arătat anul 2020 pentru companie?

    A fost un an extrem de dinamic şi, de ce să nu spunem, dificil pentru Bolt. Chiar şi în aceste condiţii, la finalul anului putem spune că activitatea companiei în Romania a crescut cu peste 100% ca număr de curse/livrări şi încasări – dacă adunăm şi celelalte divizii de business – food si trotinete electrice. Asta s-a întâmplat pe de-o parte prin mărirea substanţială a volumului de curse în oraşele existente la începutul anului (Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara) şi pe de altă parte prin lansarea în noi oraşe (Iaşi, Constanţa şi Braşov)”, spune Cristian Sălceanu, Country Manager Bolt România.

    Una dintre direcţiile de activitate ale anului trecut, spune executivul, a fost creşterea numărului de funcţii şi opţiuni adaptate situaţiei deosebite cauzate de contextul pandemiei. „Am vrut să fructificăm orice oportunitate de a crea noi surse de venit pentru partenerii noştri. Astfel, răspunzând cererii crescute de servicii de livrare rapide şi flexibile, am lansat categoria Delivery (Trimite un pachet!) în aplicaţie şi serviciul Bolt Business Delivery. La fel, având în vedere cerinţele de distanţare socială şi de igienă în spaţiul public, am lansat Bolt Protect, o soluţie practică şi simplă de separare a şoferilor de pasageri, prin intermediul unui paravan de protecţie. Am dotat şoferii cu măşti de protecţie şi le-am transmis, prin toate canalele pe care le aveam la dispoziţie, informări şi recomandări ca să-şi poată derula în continuare cursele în siguranţă.”

    După debutul pandemiei, Sălceanu spune că nu este un secret că numărul de curse a scăzut semnificativ – cu aproximativ 80%. „Cu toate acestea, oamenii au avut în continuare nevoie de servicii de transport, în special lucrătorii din domeniile esenţiale. După scăderea masivă din lunile martie-aprilie, activitatea a crescut semnificativ şi constant începând din luna iunie, ajungând să fie în ianuarie 2021 cu peste 90% mai mare decât volumul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior. Am observat modificări semnificative în privinţa celor mai populare rute (a scăzut traficul către aeroporturi) şi a intervalelor orare de vârf, în special după intrarea în vigoare a noilor restricţii din luna octombrie.”

    Potrivit lui, duratele, distanţele şi preţurile medii ale curselor nu s-au schimbat semnificativ în noul context. Cu excepţia perioadei de lockdown, în care restricţiile de circulaţie au afectat pe toată lumea şi în timpul căreia nu atât numărul de utilizatori, cât numărul de curse a scăzut considerabil, în restul anului numărul de utilizatori a crescut constant. „Nu putem face însă o comparaţie relevantă cu 2019, pentru că au fost doi ani cu condiţii foarte diferite de piaţă (noua reglementare şi pandemia fiind cei doi factori esenţiali) şi pentru că la finalul lui 2020 acopeream un număr dublu de oraşe comparativ cu anul anterior.”

    Pe piaţa locală, clienţii companiei au apelat la serviciile de ride-hailing cu preponderenţă în a doua jumătate a anului trecut, pe fondul relaxării restricţiilor, iar cel mai des înregistrate destinaţii în aplicaţiile dedicate au fost: Gara de Nord din Capitală şi Iulius Mall din Cluj-Napoca, urmate de Aeroportul Henri Coandă din Otopeni, care a pierdut în 2020 prima poziţie, şi de centrele comerciale bucureştene ParkLake Shopping Center şi AFI Cotroceni. Preţul unei curse începe de la 7 lei, iar cea mai lungă cursă de ride-hailing a fost de aproape 100 de kilometri şi a durat puţin peste 150 de minute.

    În ceea ce priveşte numărul de şoferi parteneri, executivul spune că încă din primele luni ale anului trecut au intrat în vigoare schimbări legislative majore cu privire la modul de autorizare a şoferilor şi firmelor partenere pentru desfăşurarea activităţii de ride-hailing. „Ne-am bucurat atunci să vedem că majoritatea celor cu care colaborăm au parcurs toate cerinţele legale şi ne-au rămas parteneri. Ulterior, ne-am extins prezenţa în mai multe oraşe, dar şi baza de utilizatori a crescut. Pe scurt, am încheiat anul 2020 cu un număr de peste 5.000 de şoferi activi pe platformă.”

    Tot în 2020, compania a lansat serviciul de închiriere de trotinete electrice, în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Constanţa, serviciu bine primit în piaţă, fiind „un mijloc de transport individual, rapid şi care te ajută să eviţi aglomeraţia”. „Sunt simplu de folosit şi nu presupun un efort deosebit, se adresează unui public destul de larg – practic orice persoană de peste 16 ani, cu un pic de atenţie şi un bun simţ al echilibrului le poate folosi. Suntem prezenţi acum cu trotinetele în trei oraşe şi avem în plan să ne extindem, cât de curând, în toate oraşele în care suntem prezenţi cu celelalte servicii şi nu numai”, spune Cristian Sălceanu. Investiţiile pentru lansarea trotinetelor electrice s-au ridicat la câteva sute de mii de euro şi au constat în principal în achiziţionarea parcului efectiv de vehicule şi în angajarea unei noi echipe responsabile pentru gestionarea noului serviciu. La dezvoltarea acestui proiect, precum şi a serviciului Bolt Food, a fost implicată divizia locală de software development dedicată dezvoltării de soluţii şi funcţionalităţi ale platformei şi aplicaţii şi servicii pentru toate subsidiarele din Europa ale companiei. Una dintre sarcinile echipei a fost să lucreze la sistemele de hărţi geografice necesare aplicaţiei de mobilitate. Au creat astfel un sistem intern de hărţi, care a permis completarea hărţilor existente cu repere şi străzi lipsă. La nivel european, compania şi-a extins serviciile de micromobilitate în 15 ţări, printre care Franţa, Portugalia şi Suedia, iar în 2021 reprezentanţii Bolt au în vedere acoperirea a 100 de oraşe, cu un număr de 130.000 de trotinere, în urma unor investiţii de peste 100 de milioane de euro, anunţate în luna noiembrie a anului trecut. În Bucureşti, pentru acest serviciu cele mai populare destinaţii au fost: Parcul Regele Mihai (Herăstrău), Piaţa Victoriei, Fabrica de Bere Bună (Calea Victoriei), Parcul Cişmigiu, Piaţa Victoriei, Piaţa Romană, Cercul Militar Naţional, Grădina Eden, Piaţa Universităţii, Promenada Mall şi Unirea Shopping. Cea mai lungă cursă cu trotineta electrică din 2020, înregistrată în Capitală, a fost de aproape 42 de kilometri şi s-a întins pe o durată de aproximativ 6,5 ore.

    Despre serviciul de livrare de mâncare executivul spune că a căpătat o importanţă critică în ultimul an. „Planurile de diversificare a portofoliului nostru de servicii erau mai vechi, dar pandemia a accelerat lucrurile. Am observat foarte repede cât de mult a crescut nevoia de livrare de alimente de la momentul la care s-a decretat starea de urgenţă şi ne-am reorganizat priorităţile interne, alocând o parte din resursele dedicate în mod normal pentru ride-hailing lansării noului serviciu Bolt Food. Procese şi platforme care se dezvoltă, în mod normal, în luni de zile, au fost finalizate, testate şi lansate în câteva săptămâni.” Compania nu a oferit cifre exacte cu privire la costurile aferente lansării.

    Ca parte din planuri de viitor, executivul menţionează noi ţinte de expansiune. „Vom continua să ne extindem puternic prezenţa în ţară, având în vedere pe termen lung cele mai mari 20 de oraşe, cu un număr semnificativ de potenţiali utilizatori ai serviciilor noastre integrate.”

    Grupul Bolt este prezent astăzi în 200 de oraşe din peste 40 de ţări din Europa şi Africa, având un număr de circa 50 de milioane de utilizatori. La începutul acestui an, compania a anunţat şi lansarea programului Bolt Franchise, noul program de francizare având ca obiectiv accelerarea extinderii în regiuni ca America Latină şi Asia. Bolt va încheia aceste parteneriate pe baza unei cote de venit, iar cei care se vor alătura programului de francizare vor putea alege să activeze pe unul sau mai multe din cele trei servicii (ride-hailing, închiriere trotinete sau food) şi vor fi responsabili de operaţiunile locale din pieţele în care se extind (marketing, asistenţă clienţi, contractarea şoferilor şi a livratorilor etc.).


     

  • Afacerea cu taxiuri care pune stăpânire pe toată România. Cum a reuşit o companie româneasca de taxi să se bata cu giganţii veniţi din afară

    Piaţa de taximetrie, care i-a făcut milionari pe mai mulţi antreprenori locali din industria tech, părea deja un domeniu acaparat de platformele străine de RIDE-HAILING precum Uber, Bolt sau Free Now – compania deţinută de grupul Daimler şi BMW care a cumpărat aplicaţia locală de taxi Clever Taxi, şi mai nou şi de soluţii de car-sharing cum ar fi Spark, CItyLink sau Teleport. Totuşi, o companie locală atacă această nişă cu o nouă aplicaţie de taxi: GoCab.

    La sfârşitul acestui an vom atinge un număr de cel puţin 15.000-20.000 de şoferi de taxi parteneri – lucrăm exclusiv cu firme şi şoferi de taxi. Ne propunem să ajungem în toate colţurile României şi putem face acest lucru. Anul acesta vom ajunge în cel puţin 60 de oraşe din România. Vom acoperi practic reşedinţele de judeţ şi alte localităţi din eşalonul doi”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Sorin Muşat, preşedintele Consiliului de Administraţie al GoCab Software.

    Proiectul GoCab a început în 2019 în cadrul companiei Romlogic Tehnology SA, care a dezvoltat un taximetru inteligent ce încorporează toate instrumentele de care are nevoie un şofer de taxi pentru a-şi desfăşura activitatea – taximetru, dispecer, navigator GPS, sistem de voce walkie-talkie. „Ideea a fost ca un şofer sau companie de taxi să poată să vadă absolut totul transparent folosind un hardware plus un software dedicate pentru această activitate de taximetrie”, a punctat el.

    Aşadar, GoCab a venit cu soluţia software în completarea hardware-ului dezvoltat de Romlogic, proiectul fiind acum operat separat prin intermediul companiei GoCab Software. Practic, platforma software GoCab este împărţită între aplicaţia mobilă pentru utilizatorii finali – clienţii de taxi, aplicaţia mobilă pentru şoferii de taxi şi soluţia web-dispatch pentru dispeceratele de taxi.

    Prin intermediul aplicaţiei GoCab pentru utilizatorii finali, pasagerii pot comanda online, simplu şi rapid un taxi din orice oraş al ţării, iar procesul de utilizare este intuitiv. Aplicaţia oferă transparenţă în ceea ce priveşte preţul călătoriei şi flexibilitate privind modalităţile de plată: cu cardul direct în aplicaţie, cu cardul fizic, cash sau prin voucherele oferite gratuit de dezvoltatorii aplicaţiei. În plus, toţi şoferii sunt verificaţi, iar călătoriile sunt geo-urmărite pentru un plus de siguranţă. Pentru primii trei ani, compania a alocat un buget de investiţii de 1,5 milioane euro, urmând să acceseze ulterior şi o finanţare care să susţină dezvoltarea accelerată propusă şi atingerea obiectivelor pe termen mediu.

    „Vizăm ca la sfârşitul anului 2021 sau începutul primului semestru din 2022 să ne listăm pe Bursă. Dorim să atragem cât mai mulţi investitori. Avem un plan foarte bine stabilit pentru următorii doi ani şi din estimările noastre, după cum monitorizăm indicatorii de performanţă, estimăm că aplicaţia GoCab va valora cel puţin 10 milioane euro”, a subliniat Sorin Muşat, precizând că acum valoarea proiectului GoCab este estimată la circa 1,5 – 2 milioane euro.

    GoCab

    Proiect: GoCab

    Ce face? Platformă software ce conectează pasagerii cu şoferii autorizaţi de taxi, fie că aceştia activează în mod independent  fie că sunt afiliaţi unui dispecerat

    Buget de investiţii: 1,5 mil. euro

    Evaluare curentă: 1,5 – 2 mil euro

    Ţintă evaluare 2023: minim 10 mil. euro

    Invitat: Sorin Muşat, preşedinte CA GoCab Software

    Aplicaţia GoCab a fost lansată în mai 2020, iar de atunci şi până în prezent, numărul de curse înregistrate a depăşit 500.000, iar ţinta companiei este de a ajunge la 5 milioane de curse procesate la finalul acestui an. „Este într-adevăr puţin, însă pandemia şi-a spus cuvântul. Probabil că piaţa este undeva la 30% din ce a fost înainte  de declanşarea pandemiei. Estimăm că la finalul anului, când viaţa aşa cum o ştiam înainte de pandemie va fi aproape de normal, vom avea peste 5 milioane de curse procesate prin intermediul GoCab, mai ales că vom accelera dezvoltarea şi vom fi prezenţi în majoritatea oraşelor din România”, a menţionat Sorin Muşat.

    Deocamdată, compania GoCab nu a început să monetizeze aplicaţia, aceasta fiind oferită gratuit şoferilor şi companiilor de taxi. Modelul de business se bazează însă pe subscripţii, atât din partea şoferilor, cât şi a companiilor de taxi, pentru utilizatorii finali, aplicaţia fiind gratuită.

    „Şoferii de taxi vor plăti un abonament – va fi un efort financiar foarte scăzut, având în vedere că GoCab va încheia anumite parteneriate cu firme terţe prin care aceştia vor avea o serie de avantaje financiare astfel încât abonamentul în sine să nu fie o presiune foarte mare pentru ei”, a precizat el, adăugând că firmele de taxi din localităţi şi zone mai puţin dezvoltate, care nu au avut resursele necesare pentru a investi în propria aplicaţie, pot beneficia de o platformă completă contra unui abonament modic astfel încât toţi colaboratorii acelui dispecerat să poată lucra după ultimele standarde.

    În prezent, aplicaţia GoCab este folosită de un număr între 60.000 – 80.000 de utilizatori activi, iar ţinta companiei este de a ajunge la cel puţin 3 milioane de utilizatori în următorii ani. Apoi, după consolidarea pe plan local, GoCab Software are în plan să iasă în străinătate cu o soluţie complexă. „Romlogic produce un taximetru inteligent pentru firmele de taxi, noutatea fiind că este complet digital. Fiind un aparat fiscal, acesta se pliază pe toate normele în materie de aparate fiscale din România – va comunica la ANAF toate raportările. Împreună cu aplicaţia GoCab care rulează în paralel pe acest dispozitiv, considerăm că avem o soluţie optimă şi putem ataca orice piaţă din străinătate.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

     

    1. Questo

    Proiect: Questo

    Ce face? Aplicaţie mobilă cu jocuri de explorare a oraşului care le permit turiştilor şi localnicilor să descopere un oraş pe cont propriu

    Finanţări totale atrase: 2 mil. euro

    Invitat: Claudiu Petria, cofondator şi COO Questo (stânga)

    2. ProfiCircle

    Proiect: ProfiCircle

    Ce face? platformă marketplace B2B pentru sisteme de depozitare şi echipamente comerciale

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Finanţare atrasă: 300.000 de euro

    Invitat: Cristian Guşă, cofondator şi CTO ProfiCircle

    3. Tassis

    Proiect: Tassis

    Ce face? Aplicaţie de pontaj online şi management al timpului care le oferă firmelor mici posibilitatea de a fi la fel de eficiente ca firmele mari

    Investiţie iniţială: 80.000 de euro

    Invitaţi: Radu Miloş, fondator şi CTO Elysian Software

    4. Key Way Group

    Proiect: Key Way Group

    Ce face? Dezvoltă sub brandul CAPEX.com o platformă de tranzacţionare pentru instrumente financiare bazate pe contracte pentru diferenţă (CFD-uri)

    Finanţare totală atrasă: 10 mil. dolari

    Invitaţi: Octavian Pătraşcu, fondator şi  CEO Key Way Group, un start-up fintech care a dezvoltat o platformă de tranzacţionare, a luat finanţări de 10 mil. dolari şi acum discută o nouă rundă pentru expansiune

    5. GiftShare

    Proiect: GiftShare

    Ce face? Platformă online de tip market-place pentru carduri cadou

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Necesar de finanţare: 150.000 de euro

    Invitaţi: Adina Carapencea, cofondatoare GiftShare.ro

     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Kadra: GoPark

    Parkomatic, o divizie a companiei Kadra şi expert în managementul parcărilor automate pe piaţa din România, a lansat aplicaţia de găsire a parcării de pe smartphone GoPark, care îşi propune să schimbe experienţa legată de parcare atât pentru administratorii acestor facilităţi, cât şi pentru şoferi.

     

    Descrierea inovaţiei:

    GoPark este o aplicaţie dezvoltată integral de Kadra, care le permite şoferilor să plătească parcarea rapid, fără deplasare la casa de plată, direct din telefonul mobil. GoPark oferă avantaje mai ales administratorilor si proprietarilor de parcări. Aplicaţia trimite banii direct în cont, ceea ce înseamnă o operare mai uşoară (alimentarea cu cash si tichete noi se face mult mai rar), rezolvă problema neplăcută a tichetelor de parcare pierdute şi duce la reducerea blocajelor la ieşirea din parcare. De asemenea, aduce posibilitatea promovării parcării (este de aşteptat ca aceasta să câştige o anumită notorietate, fiind văzută de mai multi şoferi) şi posibilitatea creării unor programe de fidelitate pentru anumiţi clienţi recurenţi. Persoana implicată în dezvoltarea proiectului este Radu Opriş, director de dezvoltare al Kadra.

     

    Elementul de noutate:

    GoPark le permite şoferilor să găsească cea mai apropiată parcare de destinaţie, oferindu-le acestora şi posibilitatea de a plăti parcarea direct din aplicaţie, fără grija tichetului sau a numerarului. În plus, aplicaţia permite opţiunea de plată lunară pentru utilizarea recurentă, precum şi posibilitatea rezervării locului de parcare din timp.

     

    Efectele inovaţiei:

    Printre efectele benefice ale aplicaţiei se numără scăderea costurilor operaţionale prezente şi viitoare, diminuându-se substanţial costurile cu administrarea şi mentenanţa parcării, dar şi creşterea gradului de satisfacţie a clienţilor care folosesc parcarea.

  • Kärcher: Edi 4

    Edi 4 este un dispozitiv de curăţare a parbrizului, gândit pentru a uşura munca şoferilor în iernile geroase.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Racleta electrică pentru gheaţă Edi 4 elimină complet sarcina obositoare de curăţare a gheţii de pe geamuri. Cu ajutorul unui disc rotativ şi şase lame rezistente din plastic, racleta pentru gheaţă îndepărtează fără efort straturile rezistente de gheaţă de pe parbriz. Produsul a fost dezvoltat de departamentul de research al Kärcher Germania, iar România se numără printre primele ţări în care a fost lansat.

     

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    În cazul în care lamele se uzează, discul racletei poate fi înlocuit fără nicio unealtă, acesta fiind disponibil ca şi piesă de schimb. Designul racletei pentru gheaţă, precum şi capacul de protecţie, uşurează manipularea şi depozitarea racletei.

     

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Racleta electrică ajută la economisirea timpului pierdut până acum pentru curăţarea parbrizului, eliminând oboseala şi frigul rezultate în urma acestei interacţiuni.

  • Ce înseamnă lipsa marcajelor rutiere în Capitală: Şoferii ajung să depăşească coloana la semafor

    Marcajele rutiere sunt extrem de importante pentru siguranţa în trafic, însă în multe zone din Capitală acestea lipsesc, sau fie aproape au dispărut din cauza uzurii. Din acest motiv, pentru că în intersecţii benzile nu sunt clar delimitate, şoferii din neatenţie ajung pe contrasens, blocând intersecţia. Problemele legate de starea drumurilor din Bucureşti ţin de Administraţia Străzilor

  • Decizie istorică: Curtea Supremă din Marea Britanie a decis că şoferii Uber sunt clasificaţi ca angajaţi şi au drepturile aferente, precum salariu minim

    Uber a pierdut lupta într-una dintre cele mai proeminente dispute legale cu privire la drepturile angajaţilor, în contextul în care Curtea Supremă din Marea Britanie a decis că şoferii companiei trebuie clasificaţi drept angajaţi şi să primească drepturile aferente în conformitate cu legislaţia muncii, potrivit FT.

    Curtea Supremă a decis în favoarea celor 35 de şoferi Uber care au deschis această dispută în 2016, argumentând că nu sunt liber profesionişti, întrucât Uber controlează cea mai mare parte a muncii pe care o prestează, alocându-le clienţi şi stabilind tarifele pe care operează.

    Lord George Legatt, judecător la Curtea Supremă, a declarat că forul a decis împotriva Uber pe această speţă.

    „Şoferii sunt într-o poziţie de subordonare şi dependenţă în relaţia cu Uber, astfel încât nu au libertatea de a-şi îmbunătăţi poziţia economică prin ambiţii profesionale sau antreprenoriale, sau au prea puţin această libertate”, a declarat judecătorul, la anunţarea sentinţei.

    Decizia le aduce şoferilor dreptul de a-şi lua concedii plătite, precum şi de a primi salariul minim din Marea Britanie, în conformitate cu legislaţia muncii.

    Această decizie vine ca o lovitură puternică pentru compania de ride-hailing, într-una dintre cele mai mari pieţe în care activează. Deşi implicaţiile practice imediate nu sunt clare la acest moment, decizia judecătorului s-ar putea aplica nu doar pentru cei 35 de şoferi Uber care au deschis procesul, ci şi pentru alte mii de şoferi care pregătesc o acţiune colectivă.

  • Nivelul punctului de amendă în 2021. Tot ce trebuie să ştie şoferii despre amenzile de circulaţie

    În anul 2021 valoarea punctului de amendă a fost îngheţat la 145 de lei pentru sancţiunile rutiere. Astfel, punctul de amendă nu a mai crescut la 230 lei la începutul anului 2021 după creşterea salariului minim din ianuarie la 2.300 de lei de la 2.230 de lei.

    Codul Rutier actual prevede că punctul de amendă are o valoare de 10% din salariul minim brut pe economie.

    Potrivit OUG nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1332 din 31 decembrie 2020, punctul de amendă a fost îngheţat la nivelul de 145 de lei. 

    Valoarea punctului de amendă de 145 de lei este valabilă până la data de 31 decembrie 2020 în lipsa altor modificări exprese. Valoarea de 145 de lei este valabilă de la începutului anului 2017, când salariul minim brut pe economie se situa la 1.450 de lei.

    În România există cinci clase de amendă, primele patru li se aplică persoanelor fizice, în timp ce a cincea se aplică doar persoanelor juridice. Astfel, amenda maximă pentru personae fizice (20 de puncte de penalizare) este de la 2.900 de lei, în timp ce pentru persoanele juridice amenda maximă (100 de puncta de penalizare) este de 14.500 de lei.  

    Clasele de sancţiuni sunt:

    • clasa I: 2/3 puncte-amendă;
    • clasa a II-a: 4/5 puncte-amendă;
    • clasa a III-a: 6-8 puncte-amendă;
    • clasa a IV-a: 9- 20 de puncte-amendă;
    • clasa a V-a: 21- 100 de puncte-amendă.