Tag: serviciu

  • Afacerea care livrează 10 milioane de plicuri în fiecare lună. Are peste 1.500 de angajaţi şi o flotă auto formată din 200 de maşini

    Cu peste 10 milioane de plicuri livrate în fiecare lună, Pink Post este cel mai mare operator privat de servicii poştale din România din punctul de vedere al volumelor livrate şi al cotei de piaţă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. În prezent, aceasta are 1.500 de angajaţi la nivel naţional, 60 de oficii poştale de distribuţie naţională şi o flotă auto formată din 200 de maşini.

    Pink Post pune la dispoziţia clienţilor săi servicii poştale de trimitere a scrisorilor cu confirmare de primire sau scrisori simple, servicii de distribuţie neadresată, dar şi servicii de trimitere expres.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Pink Post se diferenţiază de poşta tradiţională oferind prin furnizarea unor procese simple, standardizate şi controlabile, servicii personalizate, managementul bazelor de date, rapoarte electronice de livrare şi retur.

    Reprezentanţii companiei descriu modul în care afacerea a luat naştere: povestea Pink Post a început, de fapt, în 2009, când Cristi Petcu a fondat compania de servicii poştale Total Post. Apoi, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, o companie înfiinţată în 2006, considerată principalul competitor pe piaţa serviciilor poştale din România. În iunie 2017, Total Post a anunţat fuzionarea cu Postmaster, companie deţinută până atunci de Austrian Post Group, pentru a-şi extinde operaţiunile şi cota de piaţă în România. În urma acestui pas, noua companie de servicii poştale a trecut printr-un proces de rebranding la finalul căruia s-a transformat în Pink Post.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Afacerea care livrează 10 milioane de plicuri în fiecare lună. Are peste 1.500 de angajaţi şi o flotă auto formată din 200 de maşini

    Cu peste 10 milioane de plicuri livrate în fiecare lună, Pink Post este cel mai mare operator privat de servicii poştale din România din punctul de vedere al volumelor livrate şi al cotei de piaţă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. În prezent, aceasta are 1.500 de angajaţi la nivel naţional, 60 de oficii poştale de distribuţie naţională şi o flotă auto formată din 200 de maşini.

    Pink Post pune la dispoziţia clienţilor săi servicii poştale de trimitere a scrisorilor cu confirmare de primire sau scrisori simple, servicii de distribuţie neadresată, dar şi servicii de trimitere expres.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Pink Post se diferenţiază de poşta tradiţională oferind prin furnizarea unor procese simple, standardizate şi controlabile, servicii personalizate, managementul bazelor de date, rapoarte electronice de livrare şi retur.

    Reprezentanţii companiei descriu modul în care afacerea a luat naştere: povestea Pink Post a început, de fapt, în 2009, când Cristi Petcu a fondat compania de servicii poştale Total Post. Apoi, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, o companie înfiinţată în 2006, considerată principalul competitor pe piaţa serviciilor poştale din România. În iunie 2017, Total Post a anunţat fuzionarea cu Postmaster, companie deţinută până atunci de Austrian Post Group, pentru a-şi extinde operaţiunile şi cota de piaţă în România. În urma acestui pas, noua companie de servicii poştale a trecut printr-un proces de rebranding la finalul căruia s-a transformat în Pink Post.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Afacerea care livrează 10 milioane de plicuri în fiecare lună. Are peste 1.500 de angajaţi şi o flotă auto formată din 200 de maşini

    Cu peste 10 milioane de plicuri livrate în fiecare lună, Pink Post este cel mai mare operator privat de servicii poştale din România din punctul de vedere al volumelor livrate şi al cotei de piaţă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. În prezent, aceasta are 1.500 de angajaţi la nivel naţional, 60 de oficii poştale de distribuţie naţională şi o flotă auto formată din 200 de maşini.

    Pink Post pune la dispoziţia clienţilor săi servicii poştale de trimitere a scrisorilor cu confirmare de primire sau scrisori simple, servicii de distribuţie neadresată, dar şi servicii de trimitere expres.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Pink Post se diferenţiază de poşta tradiţională oferind prin furnizarea unor procese simple, standardizate şi controlabile, servicii personalizate, managementul bazelor de date, rapoarte electronice de livrare şi retur.

    Reprezentanţii companiei descriu modul în care afacerea a luat naştere: povestea Pink Post a început, de fapt, în 2009, când Cristi Petcu a fondat compania de servicii poştale Total Post. Apoi, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, o companie înfiinţată în 2006, considerată principalul competitor pe piaţa serviciilor poştale din România. În iunie 2017, Total Post a anunţat fuzionarea cu Postmaster, companie deţinută până atunci de Austrian Post Group, pentru a-şi extinde operaţiunile şi cota de piaţă în România. În urma acestui pas, noua companie de servicii poştale a trecut printr-un proces de rebranding la finalul căruia s-a transformat în Pink Post.

    O altă problemă importantă, resimţită în ultimii ani, este cea a forţei de muncă: „Când vine vorba de curieri şi postaşi, atragerea de noi angajaţi şi reducerea fluctuaţiei personalului sunt aspecte care ne preocupă la momentul actual”, spune Diana Tudor, directorul comercial al Pink Post.

    Cea mai recentă investiţie a constat în dezvoltarea a trei servicii noi (Express by Pink Post, Round by Pink Post şi Izzy by Pink Post), axate pe mai multe tipuri de trimiteri, în special în regim de track&trace, apărute dintr-o nevoie a clienţilor, spune Diana Tudor. „Aşadar, pentru că aveam deja centre în toate judeţele ţării, am decis să ne mărim flota auto pentru a creşte cantitatea de corespondenţă livrată, să modernizăm HUB-urile din ţară şi sa angajăm personal dedicat pentru fiecare serviciu în parte”.

    În valoare totală de 1,5 milioane de euro, cele mai recente investiţii au fost direcţionate înspre mărirea parcului auto, crearea aplicaţilor software pentru aceste servicii, echipamente specifice, modernizarea hub-urilor, precum şi în personal specializat pentru aceste servicii: „După calculele noastre, vom ajunge la break-even în aproximativ un an”, descrie Diana Tudor aşteptările pentru anul în curs.  

    Cele trei servicii au la dispoziţie un depozit central de 3.000 mp, 3 hub-uri principale (Bacău, Cluj şi Sibiu), personal dedicat, 25 rute proprii de noapte care asigură legătura între depozitul central şi toate filialele din ţară, dar şi alte facilităţi.

    Serviciul Express by Pink Post a fost creat cu scopul de a livra plicuri şi colete de mici dimensiuni către destinatarul final în termen de 24/48 de ore de la preluare. Acest serviciu este disponibil în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timişoara, Constanţa, Craiova, Galaţi, Brăila, Arad, Sibiu Bacău, Târgu Mureş, Braşov, Suceava şi Târgovişte, iar corespondenţa poate fi urmărită mulţumită sistemului track&trace.

    Pentru livrarea corespondenţei interne între sediile centrale şi sucursale, agenţiile sau punctele de lucru ale aceleaşi companii, Pink Post a creat serviciul Round by Pink Post. Serviciul include ridicări din diverse puncte prestabilite, după un orar specific (chiar şi de mai multe ori pe zi) şi livrarea în maximum 48 de ore.

    Când vine vorba despre provocări, principala problemă se leagă, potrivit Dianei Tudor, de scăderea volumelor de trimiteri prin poştă şi de publicitate adresată şi neadresată. „Aceste scăderi sunt rezultatul migrării către online şi SMS ale serviciilor de facturare a utilităţilor, respectiv către TV şi social media a publicităţii. În aceste condiţii, provocarea constă în identificarea altor nişe de piaţă pentru servicii pliabile pe structura noastră, cum ar fi scrisorile cu valoare adăugată (serviciul Izzy by PinkPost) şi colete de mici dimensiuni (serviciul Express by PinkPost), servicii care au fost dezvoltate recent”, explică Diana Tudor.

     

  • Noi metode prin care companiile îşi pot face angajaţii fericiţi

    Bilete de cinema la jumătate de preţ, posibilitatea de a merge cu bicicleta spre serviciu şi abonamentele la sală nu mai sunt un secret când vine vorba de beneficiile extra-salariale prin care companiile vor să îşi facă angajaţii fericiţi. Acum însă, tehnologii emergente precum analiza datelor, chatbot-ing şi dispozitivele portabile pot ajuta angajatorii să ştie cu ce beneficii rezonează mai bine angajaţii, potrivit unui articol publicat de BBC.

    Machine learning-ul poate ajuta la evitarea pierderii de bani pe anumite beneficii inutile. „Din perspectiva angajatorului, există deja prea multă emfază pe analiza datelor care pot arăta cu ce beneficii rezonează angajaţii”, spune Jeanette Makings, şeful unui departament de educaţie financiară al băncii comerciale Close Brothers.

    „Analiza datelor le permite să ia decizii mai bune, lucru care înseamnă că pot să gestioneze mai bine valoarea cheltuielilor direcţionate beneficiilor în timp ce îşi îmbunătăţesc engagement-ul angajaţilor”.

    Spune că pentru anumite companii „tehnologiile de analiză a datelor le permite să vadă exact cine este responsabil de anumite oferte, precum şi ce forme de comunicare funcţionează mai bine.” Genul acesta de informaţii este foarte valoros şi ar putea ajuta la o schimbare în strategia de business generală a companiei.

    Spre exemplu, câteva companii şi-au schimb programul de membri la sala de sport ca răspuns la faptul că analiza datelor a demonstrat că o anumită sală de gimnastică este mai populară decât o alta în rândul angajaţilor lor. Portalurile online şi aplicaţiile au transformat deja schemele de motivare a angajaţilor.

    Sistemele de inteligenţă artificială (AI) ar putea ajuta la evitarea pierderii banilor pe beneficii pe care angajaţii nu le vor.

    AI nu este singura tehnologie care poate ajuta însă la îmbunătăţirea schemelor de inteligenţă artificială. Un exemplu este Wagestream, care permite angajaţilor să îşi acceseze salariul înainte de ziua salariului.  

    Peter Briffett, CEO al companiei cu baza în Regatul Unit, spune că Wagestream foloseşte tehnologia pentru a gestiona problemele de cashflow „care se leagă de plata o dată pe lună”. „Ştim că mulţi angajaţi sunt stresaţi din cauza aceasta, mulţi dintre ei fiind nevoiţi să facă împrumuturi riscante din această cauză”.

    Pentru folosirea acestui serviciu, angajaţii plătesc 1 liră sterlină pe lună şi sunt taxaţi cu o sumă fixă de 1,75 de lire sterline de fiecare dată când fac o extragere. Un alt exemplu este Open Blend, o unealtă de management al performanţei care are printre clienţi brandul de fashion francez Lacoste. Acesta foloseşte metode de analiză a datelor pentru a oferi angajatorilor informaţii despre nevoi ale acestora necesare stării lor de bine.

    Aici intervine şi tehnologia wearable. Compania de asigurări de viaţă şi de sănătate Vitality, de exemplu, pretinde că un sistem de recompense care se bazează pe o tehnologie Apple Watch, valabilă în 13 ţări, inclusiv în Australia şi Germania, „ajută mai mult de un milion de membri care profită din plin de sănătatea şi bunăstarea lor”. Cei care folosesc acest serviciu pot primi recompense precum discount-uri la schemele de asigurare prin urmărirea activităţilor lor cu un Apple Watch. Studiul include mai mult de 400.000 de persoane în Africa de Sud, Statele Unite şi Regatul Unit.

     

  • Pădurarii protestează la Parlament şi solicită dotarea cu armament de serviciu

    Principala revendicare a silvicultorilor, care protestează, marţi, în faţa Parlamentului, este schimbarea legii, astfel încât să se modifice statutul pădurarilor.

    „Se solicită Parlamentului şi Guvernului României să elaboreze legi pentru întărirea autorităţii personalului silvic, având în vedere creşterea presiunii asupra pădurii şi intensificarea cazurilor de agresiune de o violenţă fără precedent asupra personalului silvic (…) Se solicită Camerei Deputaţilor modificarea în regim de urgenţă a Statutului Personalului Silvic şi a cadrului legislativ existent pentru a asigura o protecţie reală a personalului silvic. Prin modificarea Statutului Personalului Silvic trebuie obligatoriu redată demnitatea profesiei de silvicultor, întărită autoritatea silvicultorilor în exercitarea atribuţiilor de serviciu, asigurată dotarea cu armament de serviciu şi mijloace tehnice de apărare, cu mijloace de transport şi comunicaţii adecvate”, spun reprezentanţii Federaţiei Silva.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uber Eats se extinde în Timişoara

    Uber România anunţă extinderea Uber Eats, serviciul global de livrare de mâncare, în Timişoara. Începând de astăzi, timişorenii vor putea comanda mâncare din aplicaţia Uber Eats sau de pe ubereats.com, unde vor putea alege dintre cele peste 60 de restaurante existente.

    Printre restaurantele prezente momentan pe Uber Eats în Timişoara se numără Spartan, Chopstix Ready to Box, The Drunken Rat şi Meat Busters.

    Serviciul va fi disponibil între 10:30 şi 24:00, în zona centrală a oraşului, dar şi în zone precum Calea Sever Bocu şi Calea Martirilor.
     

  • Patul inteligent care se uită la televizor

    O propunere în acest sens vine de la un arhitect italian, care, în colaborare cu firma de mobilă Hi-Interiors, a proiectat un pat inteligent, aflat acum la a doua generaţie, dotat cu proiector HD, ecran cu diagonala de 70” şi sistem de sunet. Denumit HiBed, patul, care va fi disponibil de anul viitor la un preţ de peste 13.000 de dolari,  are şi lumini cu intensitate ajustabilă, perdele acţionate electronic, conexiune Wi-Fi şi ceas deşteptător, printre altele.

  • Acţiunile Disney şi Netflix, în cădere liberă după ce Apple a lansat propriul serviciu de streaming

    Oferta Apple include şi un abonament gratuit a cărui valabilitate se întinde pe o perioadă de un an, pentru oricine va cumpăra orice device marca Apple.

    Acţiunile Netflix au scăzut cu peste 6%, iar cele Disney cu peste 2%, în urma anunţului făcut de compania lui Tim Cook. Marele anunţ al Apple dă peste cap compania Netflix, a căror câştiguri trimestriale au scăzut. Acţiunile nu sunt singura problemă a Netflix, tot mai mulţi clienţi americani au renunţat la serviciul de streaming, iar pe plan internaţional Netflix a atras mult mai puţin abonaţi decât se aştepta.

    După anunţul Apple, cel mai mult a avut de suferit Roku, principalul rival Apple în zona de streaming. Acţiunile Roku au scăzut cu 11% după anunţul de miercuri.

    Pe Apple TV+ va fi difuzat conţinut original creat de Apple, iar lansarea acestui serviciu face parte din cea mai recentă strategie a companiei de a compensa pierderile cauzate de scăderea vânzărilor de deviceuri iPhone.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • La aproximativ patru ani de la intrarea Uber în România, cursa serviciilor de ridesharing a ajuns la un nou nivel

    „După ce scazi benzina, ţigările şi mai mănânci şi tu ceva, rămâi cu vreo 6.000 lei net pe lună”, spune Ionuţ S., întrebat câţi bani poate câştiga un şofer de ridesharing în România. La 5 dimineaţa într-o zi de weekend, Ionuţ, un fost taximetrist în vârstă de 33 de ani, este pe stradă deja de 9 ore, cu trei aplicaţii de ridesharing deschise în bord – Uber, Yango şi CleverGo – şi vânează comenzi pe oricare dintre ele pentru a scoate cât mai mulţi bani până dimineaţă.

    Un venit net de 6.000 de lei net nu este uşor de obţinut în România. Mai ales dacă respectivul venit nu este încasat de la stat, nu vine pentru cineva cu o experienţă îndelungată la locul de muncă şi nici pentru un IT-ist, ci pentru un şofer.

    Disruptive – aşa cum reuşesc să fie orice aplicaţii care îşi propun să reinventeze un aspect din viaţa de zi cu zi a oamenilor, precum transportul – aplicaţiile de ridesharing au iscat discuţii masive în această industrie şi proteste masive din partea taximetriştilor şi a transportatorilor autorizaţi.
    În acelaşi timp, o mare parte din şoferii care deserveau companii de taximetrie preferă să migreze către aplicaţiile de ridesharing. Potrivit datelor din piaţă, sunt peste 20.000 de şoferi activi pe zona de ridesharing din România.

    La intrarea pe piaţă, companiile au împânzit reţelele sociale cu mesaje de tipul „câştiguri de 2.000 de lei pe săptămână” şi cu o multitudine de bonusuri de înrolare în aplicaţie. Mai mult, potrivit estimărilor realizate de Asociaţia Coaliţiei pentru Economia Digitală – care reprezintă companii precum Uber, Bolt şi Clever – 2,5 milioane de români utilizau în luna mai aplicaţii de ridesharing în România, o parte dintre aceştia fiind foşti clienţi ai taximetriştilor.

    Nevoia unor servicii de calitate a făcut ca afacerile de ridesharing să înflorească pe plan local. Astfel, chiar dacă de multe ori au preţuri mai ridicate decât cele practicate de firmele de taximetrie, companii precum Uber au ajuns să aibă sute de mii de clienţi în România. Companiile care operează pe piaţa locală platforme de ridesharing apasă pedala investiţiilor şi caută să îşi contureze mai apăsat amprenta în ţară şi în regiune. „Piaţa din România este extrem de bună şi are foarte mult potenţial.

    Doar pe produsul de ridesharing văd uşor 5-10 milioane de utilizatori în următorii cinci-zece ani. Dacă ne uităm la populaţia României care reprezintă potenţiali clienţi, vedem că gradul de conştientizare a oamenilor referitor la serviciile de ridesharing este la 98%. Trebuie doar să găsim noi moduri prin care să îi facem să folosească telefonul”, spune Ash Kebriti, general manger pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul Uber, într-un interviu acordat în exclusivitate Business MAGAZIN şi ZF.

    Cu un milion de utilizatori în prezent pe piaţa din România şi circa 10.000 de şoferi parteneri, compania americană Uber crede că şi numărul şoferilor ar putea creşte exponenţial în următorii ani dacă trendul îşi urmează cursul, în contextul în care piaţa se află doar la 10% din potenţialul maxim.

    „În România avem mulţi şoferi, dar nu sunt încă destui. Cred că trebuie să atragem din ce în ce mai mulţi şoferi. Numărul lor cred că ar putea creşte chiar de 3-4 ori în următorii ani. Bucureştiul are caracteristicile unui oraş care are nevoie de ridesharing. În primul rând pentru că oamenii utilizează foarte mult maşinile pentru a se deplasa în oraş, dar şi pentru că este populat de oameni care au un apetit pentru digital şi servicii tehnologice”, adaugă Kebriti, cu ocazia deschiderii celui mai mare centru de servicii al Uber din regiunea Europei Centrale şi de Sud. După o investiţie de 250.000 de dolari, Uber a deschis un centru de servicii dezvoltat în România, într-o spaţiu de 320 de metri pătraţi dintr-o clădire de birouri, care oferă singurul loc în care şoferii se pot întâlni faţă în faţă cu reprezentanţii companiei.
    O astfel de investiţie reprezintă pariul Uber pentru România şi pentru regiune şi o încercare de a-şi consolida brandul, într-o piaţă din ce în ce mai aglomerată.

    Spre exemplu, la două zile după ce ministrul transporturilor, Răzvan Cuc, a anunţat adoptarea ordonanţei care legalizează platformele de ridesharing, o nouă firmă de transport alternativ şi-a făcut apariţia pe piaţa din România. Folosind propriul sistem de cartografiere, direcţionare şi navigaţie, ruşii de la Yango promit să reducă masiv preţurile pieţei. Mizează pe cererea mare de curse, care îi va ţine mereu ocupaţi pe şoferi şi care va acoperi astfel costurile platformei. Încep prin a percepe 0% comision, însă strategia lor implică mărirea acestuia odată cu dezvoltarea serviciului pe piaţă.

    Cei de la Yango colaborează cu 55 de parteneri din România, firme de transport autorizate. Principalul lor avantaj competitiv se bazează pe tehnologia proprie. „Compania noastră a dezvoltat o serie de tehnologii avansate care controlează automat starea maşinii şi modul de conducere a acesteia”, a anunţat Andrei Voicu, director regional al Yango, operată de Yandex Taxi, membră a grupului rusesc Yandex.
    Un alt jucător nou intrat pe această piaţă este Spark Technologies UAB, o companie lituaniană care oferă un serviciu de tip car sharing pentru închirierea de maşini electrice prin intermediul unei aplicaţii mobile. Reprezentanţii companiei au anunţat la începutul lunii iulie că vor să investească aproximativ 700.000 de euro în următorii 2-3 ani pe piaţa locală pentru a populariza serviciul. Suma cuprinde atât investiţia în flota de maşini electrice, cât şi celelalte costuri adiacente, precum marketingul, operaţionalul şi administrativul.
    Piaţa de ridesharing din România continuă să fie din ce în ce mai aglomerată, însă statisticile arată că potenţialul este departe de a fi atins. Potrivit unui studiu realizat în luna mai de compania de audit şi consultanţă PwC România, piaţa de profil se ridică la valoarea de 1,6 miliarde de lei, această sumă totalizând contravaloarea călătoriilor efectuate atât prin intermediul platformelor de mobilitate de tip Uber, Bolt, cât şi al curselor efectuate cu taxiurile tradiţionale. De altfel, studiul arată că românii fac în medie aproximativ 22 de călătorii pe an, dintre care şase călătorii sunt efectuate prin intermediul aplicaţiilor de tip Uber, iar 16 călătorii sunt curse cu taxiurile tradiţionale. „Estimăm că numărul călătoriilor ar putea creşte cu peste 50% şi, în contextul unei reglementări favorabile, piaţa de 1,6 mld. lei în prezent ar putea să crească până la 2,8 mld. lei la nivelul anului 2023. Asta este valoarea cifrei de afaceri pe care o au companiile care oferă aceste servicii pe piaţa locală“, a explicat Bogdan Belciu, partner al PwC.
    Conform studiului realizat de PwC, anul trecut în Bucureşti şi Ilfov erau înregistrate aproximativ 100 de licenţe pentru companiile de taxi şi un număr de 54.000 de şoferi în sistemul de taxi tradiţional, la care se adaugă 20.000 de şoferi în sistem de ridesharing şi încă 22.000 de şoferi de taxi care folosesc aplicaţii mobile de tip Clever Taxi sau Star Taxi.
    Bogdan Belciu a menţionat că în contextul urbanizării numărul şoferilor de tip ridesharing sau taxi tradiţional se va majora, iar digitalizarea va ajuta la dezvoltarea unor sisteme noi de ridesharing, precum cele care permit oamenilor să preia călători pentru curse mai lungi, spre exemplu Bucureşti-Constanţa.
    Pe baza acestui principiu al digitalizării societăţii, Uber colaborează cu autorităţile în ţări precum Ucraina, Marea Britanie şi Australia şi chiar şi în oraşe americane precum Denver şi Boston, punând la dispoziţia clienţilor servicii de transport public de tip autobuze electrice sau servicii de navetă.
    În mod surprinzător, Uber ar vrea să ajungă şi în România cu astfel de servicii, care ar putea să revoluţioneze transportul în comun.
    „Pe termen lung, am vrea să facem un sistem de microbuze de navetă, cum avem în Kiev. Dar nu putem rezolva singuri transportul public. Aici trebuie să colaborăm cu statul. Sunt oraşe în lume care au ales să folosească soluţiile noastre de e-mobilitate”, spune Ash Kebriti, şeful Uber în regiune.
    Cum ar funcţiona? Kebriti susţine că au testat mai multe modele de plată, precum abonamentele lunare – actualul sistem pe care funcţionează în principal transportul public – dar şi printr-un sistem de pay by use, care ar însemna că plăteşti în funcţie de distanţa pe care o parcurgi la bordul vehiculului Uber, iar cel mai probabil a doua opţiune este cea care ar fi implementată dacă Uber ar intra în transportul public din România.
    În acelaşi timp, aceasta nu este singura soluţie a companiei pentru transportul în comun. „Sunt ţări unde guvernele vor să opereze în continuare transportul public, iar acolo le oferim alte soluţii din portofoliul nostru, precum o aplicaţie de mobilitate în care agregăm toate variantele de transport public şi de transport alternativ – un altfel de Google Maps”, spune Kebriti.
    Serviciile şi platformele de ridesharing au căpătat o încadrare legală pe piaţa locală abia anul acesta, pe fondul unei OUG pentru reglementarea serviciilor de ridesharing care impune o serie de reguli atât pentru platformele care vor să opereze în România, cât şi pentru şoferii care vor să devină parteneri.
    Reprezentanţii companiei Uber susţin că niciun şofer nu s-a conformat încă şi aşteaptă normele de reglementare pentru actuala legislaţie, care este deja în vigoare, platformele şi şoferii având timp până la data de 1 noiembrie pentru a se conforma. Uber vrea să utilizeze centrul deschis în luna august în Pipera pentru a-i ajuta pe şoferi să se conformeze mai uşor la noua legislaţie. Costurile de conformare se ridică la circa 700 de lei pentru un şofer partener. „Momentan legea a intrat în vigare, dar aşteptăm să iasă normele de la Ministerul Comunicaţiilor pentru platforme şi de la Autoritatea Rutieră Română pentru şoferii parteneri. Când vom avea aceste norme vom sprijini cum putem noi mai bine şoferii în procesul de conformare. Vom aduce la noi în centru reprezentanţi ai şcolilor de atestare profesionale şi ai autorităţilor, care în momentul în care un potenţial şofer va avea contact cu Uber să îi poate oferi sprijinul şi informaţiile de care au nevoie. Practic, vrem ca şoferii parteneri să îşi rezolve tot procesul la noi în centru”, spune Nicoleta Schroeder, general manager al Uber România.
    Comparativ cu regiunea, reprezentanţii Uber susţin că noul cadru de reglementare din România reprezintă „un compromis”, dar piaţa aşteaptă normele de aplicare. „Trebuie să înţelegem normele. În ceea ce priveşte procesul de certificare, în unele privinţe legislaţia are sens, în altele nu are. Este un pas totuşi în direcţia potrivită pentru că au recunoscut platforma şi transportul alternativ. Nu este perfect, dar este bine comparativ cu alte pieţe”, susţine Ash Kebriti.
    Printre aspectele reglementate până acum la care se referă reprezentanţii Uber România se numără deţinerea unui certificat profesional, vârsta minimă stabilită la 21 de ani – cu 2 ani experienţă în condus, utilizarea unei maşini mai noi de 15 ani, obţinerea unei licenţe de transport alternativ pentru entitatea juridică pe care operează şoferul şi obţinerea unei licenţe de transport alternativ pentru vehiculul utilizat. În România compania Uber mai operează serviciul de livrări Uber Eats şi serviciul de ridesharing cu maşini electrice Uber Green, care are însă doar 70 de maşini. Pentru anul acesta nu există planuri de extindere în alte oraşe decât cele cinci în care operează – Braşov, Cluj, Timişoara, Bucureşti şi Iaşi – însă anul viitor ar putea aduce noi oraşe pe harta românească a Uber. 

  • Peste 18.300 lei – pensia medie pentru magistraţi. Câte pensii de serviciu se plătesc în România

    În total, potrivit datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii, la sârşitul lunii iulie 2019 exista un număr total de 9.326 de beneficiari de pensii de serviciu.

    Dintre aceştia, cei mai mulţi, cu un număr de 3.814, sunt beneficiari ai statulului procurorilor şi judecătorilor.

    Pensia medie în cazul acesteor categorii a fost, la sfârşitul lunii iulie 2019, de 18.315 lei, din care 17.143 de lei cotă suportată din bugetul de stat, iar 3.273 cotă din bugetul asigurărilor sociale de stat.

    Pensia medie în cazul membrilor corpului diplomatic şi consular era de 5.537 lei, din care 3.373 lei suportaţi de la bugetul de stat. De această pensie, beneficiau la sfârşitul lui iulie 850 de persoane.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro