BusinessMagazin

Tag: scoala

  • Starea şcolii româneşti: problema este la profesor, nu la copil

    Se plâng profesorii pe reţelele de socializare: primim în facultăţi studenţi cu un vocabular redus, cu judecată joasă, cu înţelegere a vieţii mult prea limitată pentru vârsta unui tânăr de 20 de ani.

    Se plâng angajatorii că primesc în companii oameni care nu se pricep la nimic, dar îi acceptă pentru că nu au o altă soluţie.

    Toată povara acestei risipe este aruncată în capul copiilor. Needucaţi, trândavi, facebok-ucişti, generaţia nimicului. Nimeni nu se uită la nivelul de pregătire al profesorului.

    Nu mai sunt un om tânăr, am făcut liceul în comunism. Aveam ora de rusă, iar profesoara întreba: <ce aveţi la ora următoare>?; <Matematică>; <Învăţaţi la matematică!>. Învăţatul la matematică însemna să copiezi tema făcută de celălalt. Oricum, nimeni nu se uita pe temă, trebuia doar să o ai, puteai să desenezi în loc de temă un transformator electric. Rezultatul este că nu ştiu nici rusă, şi nici matematică. Ce bine mi-ar fi prins acum să ştiu limba rusă şi să nu aştept traducerea lui Armand Goşu.

    Dar pe toate gardurile era scris îndemnul lui Lenin: <Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi>. Învăţaţi ce?

    Elevii au un sistem de evaluare – tezele, examenele. Dar profesorii cum sunt examinaţi?

    La începutul parcursului meu de om matur, la finalul studiilor universitare, am fost profesor debutant de limbă/literatură franceză. Elevii mei din clasa a XI-a nu ştiau sa conjuge verbul <etre> la indicativ prezent, deşi făceau franceză de zece ani. Iar eu le explicam contextul în care Flaubert a scris <Doamna Bovary>.

    Nu ştiu cum se face astăzi evaluarea în şcoli – a profesorilor, nu a copiilor. Ştiu cum era în trecut. Profesorul era evaluat în funcţie de <promovabilitate>. Aşa că profesorul, plătit ca ultimul sărac din cătun, nu avea niciun interes să-şi descalifice elevii. Eu însumi am dat note mari unor copii care nu ştiau nici cum să se încalţe. Pentru că ştiam că nota aceea nu foloseşte la nimic. <Hai, dom’ profesor, stricaţi media copilului…?> Când erau examene, profesorul ieşea pur şi simplu din clasa, iar copiii copiau cu cărţile pe masă. Mă număr printre acei copii. Pentru că aproape eram invitat să fac asta. Acei copii sunt astăzi profesori. Ce aşteptări să ai de la ei?

    M-am oprit din copiat, slavă Cerului, când mi s-a făcut o ruşine cumplită de care nici azi nu mă pot lepăda. Când mi-am spus: eu am venit aici să învăţ. Sunt sute de mii de copii care au facut asta, am această credinţă. Nu pot uita însă că Facultatea de Litere se copia cu cărţile pe masă, în Facultatea de Matematică, lipită de Litere, se copia cu cărţile pe masă. La ASE, la fel. În toate universităţile din România a fost la fel. În toate liceele a fost la fel. Cine a muncit şi s-a oprit din copiat la timpul potrivit a ajuns în multinaţionale. Cine a copiat până la capăt a ajuns profesor. Acum vin profesori de la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, de la Facultatea de Fizică şi se plâng că nivelul de pregătire al studenţilor nou-intraţi este scăzut, că valiza lor lingvistică este înfiorător de mică. Îi preţuiesc, dar îmi permit observaţia: punctul plângerii lor nu este pus la finalul frazei, ci la mijlocul ei. Iar spusele lor îmi arată că nimic nu s-a schimbat faţă de acum 20 de ani.  Îi acuzăm mereu pe copii, dar niciodată nu vedem calitatea profesorului. Îi acuzăm pe profesori, dar nu vedem halul în care este finanţat învăţământul.

    Doar 8% dintre elevii care s-au născut în mediul rural termină o facultate, deşi numărul elevilor din mediul rural este egal cu cel din mediul urban. Bugetul părinţilor pentru susţinerea copiilor este egal cu bugetul alocat de stat pentru şcoală – 40 de miliarde de lei, anual. Dar nu toţi părinţii au bani pentru meditaţii. Nu toţi părinţii au bani pentru grădiniţe şi scoli private şi nici pentru universităţi britanice. Aşa că şcoala publică rămâne sistemul nervos al acestei ţări.

     

    Două lucruri sunt aici de văzut. Evaluarea profesorului şi puterea minţii copilului. Puterea minţii unui copil este uluitoare. Dar copilul trebuie să aibă un profesor bun, pentru devenirea lui. O doamna, profesor de filosofie, se plânge de slaba pregatire a noilor ei studenţi. Sa fie limpede – copilul/tânărul care alege să-l studieze pe Kant sau pe Hegel, nu este un tâmpit. Dar, de calitatea profesorului care l-a format până la 18 ani pe acel copil nu întreabă nimeni?

     

     

     

     

     

     

  • Centrul de zi BufKids

    Penny România

    Motivaţie:
    Anul acesta Penny România a inaugurat, alături de Habitat for Humanity, primul centru comunitar şi educaţional din Buftea, care funcţionează ca un after-school şi deserveşte două şcoli, din Flămânzeni şi Buciumeni – cartiere defavorizate din localitate, unde sărăcia, conflictele şi condiţiile grele de locuire afectează puternic dezvoltarea şi educaţia copiilor. Potrivit reprezentanţilor Penny, educaţia reprezintă un pilon de bază al strategiei de CSR a companiei şi un domeniu în cadrul căruia consideră că pot avea un impact pozitiv. „Credem în oameni şi în puterea lor de a schimba lucrurile în bine atunci când viitorul începe să devină nesigur. Credem şi că educaţia va fi întotdeauna componenta care va ţine lucrurile pe un făgaş normal şi care va conduce societăţile către un viitor sigur, care se construieşte pas cu pas. De aceea, eforturile noastre se îndreaptă către proiectele în care copiii şi adolescenţii care aparţin grupurilor vulnerabile pot fi susţinuţi pentru a depăşi condiţiile grele în care au crescut. Ne dorim ca aceştia să dobândească încredere în sine, abilităţi de comunicare şi de socializare, să înveţe o meserie care să îi poată susţine financiar sau să se înscrie la o facultate care le va permite să acceadă la joburi bine plătite.”

    Descrierea proiectului:
    Noul centru comunitar din Buftea va îngriji 200 de copii defavorizaţi din comunitate, care acum sunt în pericol de a abandona şcoala. Ei vor primi zilnic o masă caldă, vor fi ajutati la teme, vor urma cursuri de educaţie nonformală şi vor beneficia de consiliere psihologică. Pe lângă sprijin social şi educaţional, proiectul este menit să încurajeze comunitatea locală să se implice în activităţile centrului. Şi părinţii vor participa ca voluntari la îngrijirea centrului, vor avea acces la consiliere psihologică şi parentală, traininguri de dezvoltare personală: de la antreprenoriat, la economie domestică, educaţie financiară sau traininguri de eficienţă energetică. 

    Rezultate:
    Contribuţia Penny din rolul de partener principal al proiectului a fost de 120.000 de euro, iar clădirea a fost ridicată într-un interval de doi ani. De-a lungul acestor ani, la activităţile de pe şantier au participat 250 de voluntari Penny care au fost împărţiţi în patru echipe. Voluntarii au turnat ciment, au tăiat plăci, au finisat pereţii clădirii şi au contribuit la finalizarea cu succes a construcţiei în termenul stabilit. În centrul comunitar, cei 200 de copii vor beneficia de activităţi educaţionale: sprijin la teme în cadrul after-school, cluburi ce vizează combaterea analfabetismului funcţional şi dezvoltarea a diverse aptitudini esenţiale (scris, citit, limbi străine, calculator), ateliere de creativitate, dezvoltare personală sau educaţie civică, activităţi extra-şcolare recreative şi neapărat timp de joacă, în special pentru copiii mici; o masă zilnică – iniţial în regim de catering, apoi una sau două mese la cantina centrului;  asigurarea rechizitelor, cărţilor, dar şi a produselor de igienă şi vestimentare, precum şi de consiliere psihologică. Ei îşi vor face lecţiile într-un mediu sigur, ce dispune de toate facilităţile de care au nevoie pentru desfăşurarea activităţilor de tip after-school. De asemenea, centrul va oferi consiliere parentală pentru părinţi şi servicii de asistenţă socială de bază (sprijin pentru întocmirea actelor de identitate sau a certificatelor de naştere), training şi consiliere pentru profesorii şi voluntarii incluşi în proiect şi – în funcţie de resurse – pentru profesorii din şcoli – pentru a preveni orice formă de abuz şi discrimare în educaţia şcolară a copiilor. De buna desfăşurare a tuturor acestor activităţi se va ocupa asociaţia Hercules, un ONG cu experienţă de peste 10 ani în lucrul cu copiii din social. Scopul principal al proiectului este acela de a ajuta copiii să nu abandoneze şcoala din cauza sărăciei şi de a creşte atât capacitatea, cât şi motivaţia pentru învăţare a copiilor proveniţi din familii dezavantajate.

  • Şcoala de business

    BCR

    Motivaţie:
    Proiectul „Şcoala de Business”, o şcoală pentru cei care doresc să producă o schimbare, să crească o idee, să dezvolte o echipă a pornit de la gândul că un viitor mai bun se bazează pe educaţie şi, mai nou, pe digitalizare, iar pentru o bancă este foarte important să îşi educe clienţii care, cu cât sunt mai educaţi financiar, cu atât mai multă rezilienţă vor avea în derularea unei afaceri. Platforma este o şcoală pentru antreprenorii români, indiferent de experienţa lor. „O parte dintre participanţii la cursuri sunt persoane cu realizări profesionale remarcabile, care doresc doar să-şi structureze experienţa practică dobândită în activitatea zilnică, alţii sunt antreprenori aspiranţi, aflaţi la început de drum şi care simt nevoia unui sprijin teoretic”, explică reprezentanţii BCR. Antreprenorii pot învăţa în cadrul proiectului cum să îşi completeze abilităţile native şi simţul afacerilor cu cunoştinţele necesare pentru a avea un business inteligent. Scopul programului este aşadar acela de a creşte gradul de educare financiară a antreprenorilor, ajutându-i să conştientizeze factorii care le influenţează deciziile financiare, să înţeleagă cum să pregătească scenarii de risc şi să-şi optimizeze cheltuielile.

    Descrierea proiectului:
    Platforma s-a lansat pe 12 februarie 2020. Cursurile au fost realizate în colaborare cu Iancu Guda, cu specialiştii BCR şi iziBAC. Pe partea de marketing şi comunicare digitală s-au alăturat agenţiile Cohn and Jansen JWT şi Kondiment Worldwide. Din echipa BCR au făcut parte: Cătălin Lupoaie (manager senior Comunicare şi Afaceri Publice), Anca Luca (brand manager senior), Ana-Maria Ghiurca (coordonator echipa Online Marketing), Ovidiu Popa (expert online) şi Gabriel Stanciu (administrator portal web). Platforma cuprinde în prezent patru cursuri, cu un total de peste 30 de capitole, 37 de materiale video şi 40 de teste. Pe scurt, un mini-MBA despre finanţe, management, management de criză, marketing şi vânzări. Programul s-a adaptat rapid contextului şi încă din aprilie a lansat modulul „Soluţii inteligente pentru antreprenori pe timp de criză”. Mai mult, pentru a trece mai uşor prin pandemie şi pentru a salva cât mai multe locuri de muncă, a fost organizat şi un roadshow naţional, pornind de la conţinutul dezvoltat de Iancu Guda. Roadshow-ul a fost susţinut printr-o serie de 10 conferinţe online, la care au participat aproximativ 1.000 de antreprenori.

    Efecte:
    În doar şapte luni de la lansare, platforma a ajuns la peste 8.200 de utilizatori – antreprenori, studenţi, angajaţi şi profesori. În continuare, peste 200 de utilizatori noi se înscriu săptămânal pe site.

  • Adoptă o şcoală

    Smithfield România

    Motivaţie:
    Programul „Adoptă o şcoală” este o iniţiativă proprie Smithfield România, care s-a născut, potrivit reprezentanţilor companiei, ca răspuns firesc la nevoile identificate în timpul vizitelor în comunităţile în care compania îşi desfăşoară activitatea. Programul vizează îmbunătăţirea procesului educaţional şi a condiţiilor de studiu în şcolile din judeţul Timiş şi Arad şi a fost iniţiat în anul 2018.

    Descrierea proiectului:
    Proiectele eligibile înscrise au beneficiat de sprijin financiar în urma depunerii unui proiect care vizează accesul la educaţie, îmbunătăţirea procesului educaţional, amenajarea de spaţii de joacă şi sport şi susţinerea iniţiativelor de digitalizare a claselor, fără a afecta procesul de învăţământ. Până în prezent, de cele ediţii implementate la nivelul judeţelor Timiş şi Arad, au beneficiat aproximativ 13.000 de elevi şi cadre didactice din  37 de unităţi de învăţământ primar, gimnazial şi liceal. Pilotul acestui program s-a desfăşurat în 2018, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, şi a implicat  25 de unităţi de învăţământ primar şi gimnazial din judeţul Timiş. Fiecare şcoală a beneficiat de sprijin financiar din partea Smithfield România pentru implementarea unor proiecte specifice de investiţii.

    Efecte:
    Proiectele eligibile au inclus activităţi de reabilitare şi renovare a infrastructurii şcolare, achiziţii şi dotare cu noi echipamente didactice IT&C sau amenajarea de spaţii de joacă şi sport în cadrul şcolilor selectate în program. Aproximativ 10.000 de elevi şi cadre didactice au beneficiat de această primă ediţie. Ediţia cu numărul doi a avut loc în 2019, unde s-a oferit sprijin financiar Colegiului Naţional de Artă Ion Vidu din Timişoara în vederea organizării acţiunii de caritate denumită „Visul unei seri de iarnă” ce a avut drept scop colectarea de fonduri în vederea dezvoltării/dotării bazei materiale a liceului. Peste 200 de elevi au beneficiat de sprijinul oferit din partea Smithfield România. În cea de-a treia ediţie – 2020, compania a susţinut 11 unităţi şcolare din zona de Vest a ţării care desfăşoară proiecte specifice de investiţii în infrastuctura şcolară. Elevii din unităţile de învăţâmant incluse în program vor beneficia în acest an de noi resurse pentru desfăşurarea activităţilor educaţionale şi extracurriculare, prin acces în săli multimedia dotate cu tehnologie modernă de predare-învăţare, dar şi cabinete informatice dotate cu calculatoare de ultimă generaţie şi table inteligente de tip smart-board. Prin intermediul acestui program, din 2018 şi până în prezent, Smithfield România a investit peste 1,35 milioane de lei în instituţiile de învăţământ din judeţele Timiş şi Arad.

  • We Care Together

    Societe Generale European Business Services

    Motivaţie:
    „We Care Together” este primul program de finanţare lansat de Societe Generale European Business Services pentru a susţine proiectele dezvoltate de organizaţii neguvernamentale din România pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile, în vederea creşterii şanselor la o viaţă mai bună şi la incluziune socială. Obiectivul programului este de a sprijini financiar iniţiativele care au un impact pozitiv în domeniile „integrare profesională” şi „educaţie”, două dintre direcţiile generale ale grupului Societe Generale şi care se adresează cu prioritate grupurilor vulnerabile.

    Descrierea proiectului:
    Proiectele susţinute prin „We Care Together” se adresează unor categorii variate de beneficiari, care includ: preşcolari, elevi de şcoală primară, gimnazială şi liceală (persoane tipice sau cu cerinţe educaţionale speciale, persoane sănătoase sau cu diferite afecţiuni grave de sănătate, din mediul rural sau urban, cu nivel economic mediu sau cu dificultăţi economice). Acestora li se adaugă adulţi neintegraţi în câmpul muncii şi adulţi care au nevoie să îşi crească abilităţile digitale sau nivelul de competenţe în diferite domenii precum project management sau managementul echipei. Programul de finanţare „We Care Together” a fost lansat în luna februarie a acestui an, este în desfăşurare şi se va derula până în vara anului 2021. Prin program vor fi susţinuţi peste 7.000 de beneficiari direcţi şi indirecţi.

    Efecte:
    La această primă ediţie a „We Care Together” au fost înscrise peste 187 de proiecte, dintre care, în urma jurizării, au fost declarate câştigătoare cinci, aparţinând: asociaţiilor ETIC (proiect „Future Ready”), Cartea Daliei („Code Hero”), P.A.V.E.L. („Şcoala de Spital – Şcoala pentru Toţi”) şi fundaţiilor World Vision România („Învăţ ce-i bine pentru mine!”) şi C.E.E.D. România („Fii Propriul Tău Stăpân!”).  
    Cartea Daliei, prin proiectul „Code Hero”, sprijină peste 1.000 de copii, între 9-13 ani, din zone rurale şi urbane, tipici sau cu deficienţe de auz, să îşi dezvolte abilităţile digitale pentru a avea şansa la o viaţă şi un loc de muncă mai bun în lumea tot mai digitalizată în care trăim. Proiectul include realizarea unor cluburi online de programare, cu acces gratuit, în care copiii vor învăţa concepte de programare şi alte abilităţi solicitate de secolul 21, precum: gândire critică, analitică şi centrată pe soluţii, gândire creativă sau lucrul în echipă. 
    ETIC, prin „Future Ready”, sprijină peste 250 de copii, între 10-16 ani, să-şi descopere pasiunile şi să-şi dezvolte abilităţile tehnice şi digitale necesare formării deprinderilor cerute în prezent şi în viitor pe piaţa muncii, în paralel cu încurajarea acestor copii să urmeze o carieră în IT. P.A.V.E.L., prin „Şcoala de Spital – Şcoala pentru Toţi”, îşi propune să prevină abandonul şcolar şi să sprijine continuitatea educaţiei pentru 200 de copii şi tineri, cu afecţiuni grave de sănătate, care sunt spitalizaţi în spitale oncologice frecvent sau pentru perioade lungi de timp.
    World Vision România, prin „Învăţ ce-i bine pentru mine! – dezvoltarea de cunoştinţe, abilităţi şi valori sănătoase pentru copiii din comunităţile rurale”, îşi propune să promoveze integrarea socială prin educaţie pentru 800 de copii în nevoie din mediul rural, sprijinind dezvoltarea nivelului de cunoştinţe şi al abilităţilor acestora, inclusiv în ceea ce priveşte teme precum responsabilitatea financiară, menţinerea sănătăţii şi dezvoltare personală. CEED România, prin „Fii Propriul Tău Stăpân!”, contribuie la integrarea profesională şi creşterea şanselor de angajare pentru 200 de persoane adulte din grupuri vulnerabile prin oferirea de asistenţă profesională şi educaţie antreprenorială.

  • StemsSylvania, prima scoală de vară din Sălaj

    TenarisSilcotub

    Motivaţie:
    După 4 ani de experienţă dobândită în implementarea programului STEM „Şcoala după şcoală” în Şcoala Gimnazială Porolissum Zalău, compania a decis să investească într-un proiect menit să creeze impact mai amplu în comunitate, prin împărtăşirea de bune practici de predare şi deschiderea know-how-ului STEM tuturor elevilor interesaţi din Zalău.

    Descrierea proiectului:
    Şcoala de vară a debutat cu o săptămână de formare şi dezvoltare profesională pentru cadre didactice, acreditată cu tematicile: educaţie interdisciplinară STEM şi învăţare bazată pe anchetă – „inquiry based learning”. Cei 38 de profesori şi învăţători înscrişi au avut, apoi, trei săptămâni în care să implementeze aceste noi practici bazate pe implicarea elevilor, cu accent pe gândirea critică, planificare, colaborare şi lucru în echipă. Timp de 3 săptămâni, 95 de elevi din ciclul primar şi 30 de elevi din ciclul gimnazial au avut parte de activităţi inovatoare prin care au explorat probleme reale ale comunităţii. Şcoala de vară a combinat activităţi indoor şi outdoor, provocări tehnice, investigaţii digitale, videoclipuri interactive cu opţiuni de carieră menite să îi implice în subiecte precum ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică (STEM) şi să îi conecteze la viitor. Tematicile abordate: apa în viaţa noastră – cu proiect tehnic staţie de epurare în miniatură, infrastructură – cu proiect o şcoală aşa cum şi-o imaginează elevii, explorarea mediului, identificarea problemelor şi realizarea unui proiect de învăţare printr-un serviciu în folosul comunităţii.

    Efecte:
    STEMSylvania s-a dovedit doar un început al unui efect pe termen lung. Cu kit-urile de materiale didactice primite, noutăţile învăţate şi practicate la STEMSylvania s-au regăsit şi în metoda de predare la clasă ale profesorilor participanţi, începând cu anul şcolar 2019/2020. Proiectul poate fi văzut şi ca un model de bună colaborare între mediul privat, mediul ONG şi sectorul public. Acesta a fost iniţiat şi finanţat de TenarisSilcotub, derulat de asociaţia „Noi Orizonturi” pe baza experienţei de 20 de ani in educaţie, cu susţinere venită din partea Primăriei Municipiului Zalău, Şcolii Gimnaziale Porolissum şi Inspectoratului Şcolar Judeţean Sălaj. Prin intermediul acestui proiect, 38 de cadre didactice din 7 şcoli primare şi gimnaziale din judeţul Sălaj şi 125 de elevi au avut acces, în premieră, la un program inovativ de educaţie interdisciplinară. Totul oferit gratuit.

  • Cunoaşte-ţi campionii

    JYSK

    Motivaţie:
    Campania „Cunoaşte-ţi campionii” a fost realizată la iniţiativa JYSK Romania şi şi-a propus să aducă în faţa publicului sportivii paralimpici care ar fi trebuit să aibă loc între iulie 2020-august 2021, şi să popularizeze sportul paralimpic în România.

    Descrierea proiectului:
    Campania s-a desfăşurat între 1 şi 30 octombrie 2019. Protagoniştii campaniei au fost patru dintre cei mai buni sportivi paralimpici din ţara noastră, Alex Bologa, Octavian Tucaliuc, Florentina Hriscu şi Ciprian Anton, şi echipa de goalball a României. În campanie, prin intermediul video interviurilor, articolelor de blog si posterelor, s-a spus povestea fiecaruia dintre sportivii menţionaţi, pentru ca publicul să afle cum le-a schimbat sportul viaţa acestor persoane cu dizabilităţi, ce beneficii aduce sportul pentru persoanele cu dizabilităţi şi cum este viaţa unui sportiv cu dizabilităţi. Persoane implicate in campanie: 8 sportivi paralimpici, 3 reprezentanţi ai Comitetului Naţional Paralimpic Român, 2 reprezentanţi JYSK, echipa de filmare a reportajelor video, echipa agenţiei Minio.

    Efecte:
    Odată cu startul campaniei, JYSK si Comitetul Naţional Paralimpic Român a lansat şi noul site, www.ParalimpicRomania.ro, prin intermediul căruia publicul larg este ţinut la curent cu evoluţia sportivilor paralimpici la competiţiile naţionale şi internaţionale. În perioada campaniei, site-ul a avut între 200 şi 250 de vizitatori unici pe zi, cu un total de 5.000 de vizitatori în perioada 1 – 30 octombrie 2019. Pagina de Facebook a Comitetului a crescut cu 1.000 de fani în perioada octombrie 2019 – februarie 2020, de la 2.000 de fani ajungând la peste 3.000 de fani. Interacţiunea pe pagină s-a dublat în perioada campaniei „Cunoaşte-ţi campionii” şi în lunile post campanie. 9 noi sportivi cu dizabilităţi s-au înregistrat la cluburile sportive din Bucureşti şi Cluj-Napoca şi mai mulţi părinţi au contactat Comitetul Paralimpic pentru a întreba cum îşi pot înscrie copilul la un sport. Ca urmare a campaniei, Şcoala Franceză din Bucureşti a contactat Comitetul Paralimpic pe pagina de Facebook pentru a organiza alături de Comitetul Paralimpic o zi paralimpică pentru elevii şcolii. Peste 200 de elevi ai şcolii au petrecut o zi alături de 8 sportivi paralimpici şi au jucat cu ei diverse sporturi. 

  • Romos

    Grupul Bosch în România

    Motivaţie:
    Reprezentanţii Bosch spun că grupul sprijină comunităţile locale şi susţine educaţia din România, sprijinind sistemul educaţional atât prin parteneriatele pe care le derulează cu diferite instituţii academice şi prin programele de învăţământ dual, cât şi prin intermediul campaniilor de responsabilitate socială unde angajaţii duc mai departe mesajul organizaţiei. Proiectul Romos are la bază motivaţia şi determinarea a două echipe din cadrul Centrului de Inginerie Bosch din Cluj care au decis să îşi doneze team buildingul pentru a renova două şcoli locale uitate de vreme. „Romos este despre implicare şi spirit de echipă, sentimente trăite atât de voluntarii Bosch, cât şi de mica comunitate din Romos, judeţul Hunedoara”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    Peste 180 de angajaţi ai Centrului de Inginerie din Cluj, alături de alţi colegi ai acestora din ţară şi de asociaţia Act for Tomorrow, s-au implicat pentru renovarea, mobilarea, utilarea şi modernizarea celor două unităţi şcolare. Cei aproape 200 de voluntari Bosch, cărora li s-au alăturat şi voluntari din comunitatea locală, au reuşit să aducă un zâmbet pe chipul a 180 de copii, oferindu-le posibilitatea de a studia într-un mediu educaţional prietenos şi modern.

    Efecte:
    În doar două zile, voluntarii Bosch au renovat, mobilat şi dotat cu echipamente şi electrocasnice 16 săli de clasă din cadrul şcolii gimnaziale „Dr. Nicolae Stăncioiu” şi a şcolii primare care funcţionează în incinta grădiniţei, ambele din localitatea Romos. Bugetul alocat proiectului a fost de peste 20.000 de euro, iar piesele de mobilier au fost donate de către asociaţia Act for Tomorrow. 710 litri de vopsea, sute de alte materiale de construcţii şi zeci de prize, patru camioane cu mobilă, 27 de calculatoare, aproximativ 50 de jaluzele, 20 de table magnetice şcolare şi peste 3.300 de ore de lucru au fost necesare pentru operaţiunile de modernizare a celor opt săli de clasă, sălii pentru educaţie fizică şi sport, laboratorului de fizică şi chimie, cabinetelor de limba română, geografie, istorie, matematică, biologie şi informatică. Cele 20 de echipe de voluntari au fost organizate şi impărţite în baza unor criterii clare şi au avut îndatoriri specifice, în funcţie de aptitudini – de la abilităţi de tâmplărie, electrică sau mecanică, la mânuirea iscusită a sculelor electrice Bosch şi până la deprinderi în sfera artelor plastice, fiecare echipă fiind supravegheată de un responsabil de grup. 

  • Afacerea “amintiri din copilărie”. Cum a transformat un român în afacere o activitate pe care o făcea în şcoala generală

    Au urmat câteva încercări nu foarte reuşite, din cauza lipsei know-how-ului şi a nevoii de a recupera abilităţile din şcoală. Cum însă internetul este ajutorul bun la toate, a dat repede căutare după tutoriale, ghiduri şi alte informaţii relevante. Dintr-un link în altul, a ajuns la proiecte din lemn incredibil de frumoase, care l-au ambiţionat să înveţe mai mult.
    „Având experienţa anterioară minimă în domeniul lucrului cu lemn, perfecţionarea tehnicii de lucru a durat aproape doi ani, timp în care am căutat şi furnizori de materie primă şi maşini-unelte, găsind mai mulţi în Anglia decât în ţară”, îşi aminteşte Ştefan Giurgiu.

    Este absolvent al liceului Alexandru Ioan Cuza din Ploieşti şi al Facultăţii de Drept de la Universitatea Nicolae Titulescu, al unui master în Drept Internaţional şi Comunitar, dar şi al Facultăţii de Litere. Niciuna din toate acestea însă nu-i aduce la fel de multă satisfacţie ca lucrul cu lemnul, care i-a şlefuit talentul artistic şi dorinţa de perfecţiune.

    „Invesitiţia este destul de mare, în jur de 50.000 de lei, având în vedere că brandul Creastiq este la început de drum şi este finanţat personal. O parte destul de mare a investiţiei a reprezentat-o importarea anumitor maşini-unelte, deoarece, în magazinele de profil de la noi, astfel de produse sunt fie slabe calitativ, fie industriale.”

    A învăţat de unul singur să folosească toate echipamentele, a amenajat un atelier în curtea casei lui din localitatea Seciu, judeţul Prahova, şi treptat a dat drumul producţiei. Momentan este singurul artizan din atelier, iar de doi ani explorează târguri de profil pentru a testa piaţa şi a vedea ce tipuri de produse sunt căutate şi ce locuri sunt mai cunoscute de public.

    „Pentru perioada rămasă până la finalul acestui an, mi-am propus să axez producţia pe instrumente de scris lucrate manual – pixuri şi stilouri din lemn sau acrilic – şi pe poşete din lemn şi piele. Voi încerca şi o serie limitată de tablouri filigran”, spune Ştefan Giurgiu.
    În funcţie de tipul şi de complexitatea produsului, preţurile variază, astfel că jucăriile de tip puzzle costă 30 de lei, instrumentele de scris – între 100 şi 250 de lei, poşetele – între 200 şi 350 de lei, iar tablourile filigran pot depăşi 500 de lei. „Momentan, vânzările se efectuează prin târguri de handmade, pentru a permite clienţilor să vadă produsele. În curând, va fi gata şi propriul site, pentru a muta vânzările în mediul online.”
    Pandemia a făcut ca afacerea Creastiq să stagneze în perioada stării de urgenţă. Neavând posibilitatea de a merge la târguri şi a expune, Ştefan Giurgiu a fost nevoit să se rezume la realizarea câtorva comenzi venite din mediul online. În plus, a creat obiecte noi, care i-au extins portofoliul. Acum, deşi doar câteva târguri s-au redeschis, iar condiţiile de participare sunt mai complicate, implicând taxe mai mari de participare, costuri crescute pentru expozanţi cu măştile şi dezinfectanţii, businessul începe să revină la parametri normali. Până la urmă, şi supravieţuirea este tot o chestiune de creativitate.

    În funcţie de tipul şi de complexitatea produsului, preţurile variază, astfel că jucăriile de tip puzzle costă 30 de lei, instrumentele de scris – între 100 şi 250 de lei, poşetele – între 200 şi 350 de lei, iar tablourile filigran pot depăşi 500 de lei. Momentan, Ştefan Giurgiu este singurul artizan din atelier, iar de doi ani explorează târguri de profil pentru a testa piaţa şi a vedea ce tipuri de produse sunt căutate şi ce locuri sunt mai cunoscute de public.

    Bere Griviţa – brand de bere (Bucureşti)
    Fondator: Matei Lucescu
    Investiţie iniţială: 1 mil. euro
    Prezenţă: online, HoReCa, Mega Image, Auchan

    Brow Bar – salon de design al sprâncenelor (Republica Moldova)
    Fondatori: Alina şi Victor Magnet
    Investiţii: câteva sute de mii de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 850.000 de euro
    Prezenţă: Chişinău şi Bucureşti

    Fresco Jugo – producţie de sucuri din fructe şi legume (comuna Leţcani, jud. Iaşi)
    Fondatori: Eduard Prodan şi fraţii săi
    Investiţie iniţială: 44.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de lei (circa 63.000 de euro)
    Prezenţă: online, HoReCa

    Mon Petit Jo – brand de haine pentru copii (Bucureşti)
    Fondatoare: Andreea Cojoc
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2020 (şapte luni): 100.000 de euro
    Prezenţă: online, pe site-ul propriu şi pe reţelele de socializare

    Jooca Studio – firmă de design interior (Bucureşti)
    Fondatoare: Alexandra Stamate şi Cristina Chivu
    Cifră de afaceri în 2019: 80.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Foliette – producţie de hârtie plantabilă şi invitaţii de nuntă (Bucureşti)
    Fondatori: Maria Marin şi George Necula
    Investiţie iniţială: câteva sute de euro
    Profit în 2019: 20.000 de euro
    Prezenţă: online

    Ceramical – atelier de ceramică (Siliştea Snagovului, jud. Ilfov)
    Fondatoare: Lidia Alina Nicolae
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 10.000 de euro
    Prezenţă: online

    Charmony – brand de haine pentru copii (Bucureşti)
    Fondatoare: Ramona Roman
    Investiţie iniţială: 53.000 de euro
    Cifră de afaceri în primul an de activitate: 50.000 de euro
    Prezenţă: online

    AllFarm – platformă online pentru micii producători şi clienţii finali (Bucureşti)
    Fondatori: Răzvan Stoica, Andrei Ştefan şi Liviu Dumitru
    Investiţie iniţială: peste 150.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 500.000 de euro
    Prezenţă: online

    Roxi – producţie de instrumente de scris (Bucureşti)
    Fondatori: Roxana şi Lucian Codreanu
    Investiţie iniţială: 10.000-12.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2020: 40.000-45.000 de euro
    Prezenţă: online, în magazinele Autograf, reţelele Librarium, Diverta şi Compania de Librării Bucureşti

  • Scoala din Valiză

    Motivaţie:
    „Îi ajutăm pe profesori să fie mai încrezători în forţele proprii, să creeze şi să susţină lecţii digitale interactive şi îi sprijinim pe elevi să se pregătească pentru o piaţă a muncii dominată tot mai mult de tehnologie. În acest fel, profesorii transformă şcoala, iar elevii învaţă cu mai multă plăcere şi se dezvoltă pentru a face faţă într-o lume a viitorului. Şcoala din Valiză înseamnă învăţământ digital accesibil şi de calitate”, spun reprezentanţii Fundaţiei Vodafone România.

    Descrierea proiectului:
    „Şcoala din Valiză” este o abordare de tip 360 de grade a educaţiei digitale. Proiectul susţine profesorii şi elevii din mediul rural să-şi dezvolte abilităţile digitale prin acces gratuit la platforma de e-learning www.scoaladinvaliza.ro, la o valiză tehnologică dotată cu tablete şi laptop şi la internet, dar şi prin formarea profesională continuă a cadrelor didactice. Proiectul a fost dezvoltat în cadrul companiei, pornind de la conceptul de Instant Classroom. Din 2018, de când proiectul a fost lansat, investiţiile au ajuns până în acest moment la peste 500.000 de euro.

    Efecte:
    În acest moment, în program sunt incluse 50 de unităţi de învăţământ. Proiectul va continua să fie extins către noi unităţi de învăţământ din mediul rural din România.