BusinessMagazin

Tag: scadere

  • China evită colapsul economic, dar ceasul ticăie: Inflaţie negativă, salarii tăiate şi o economie care înaintează pe muchie de cuţit

    Economia Chinei a încetinit mai puţin decât se anticipa în al doilea trimestru, semn că gigantul asiatic rezistă (încă) sub presiunea tarifelor impuse de SUA. Totuşi, analiştii avertizează: cererea internă slabă şi tensiunile comerciale globale ar putea forţa Beijingul să declanşeze un nou val de măsuri de stimulare economică, informează Business Times.

    Produsul Intern Brut (PIB) al Chinei a crescut cu 5,2% în perioada aprilie–iunie, comparativ cu anul trecut, potrivit datelor publicate marţi, 15 iulie. Ritmul este în scădere faţă de primul trimestru (5,4%), dar totuşi peste estimările analiştilor (5,1%).

    Această performanţă este rezultatul unor politici de sprijin şi al unei strategii comerciale de tip „livrări în avans”, în contextul armistiţiului temporar din războiul economic cu Statele Unite. Dar această fereastră de oportunitate se închide rapid.

    „Deşi prima jumătate a anului a fost solidă, în a doua parte ne aşteptăm la o deteriorare, pe măsură ce avantajul exporturilor în avans dispare, iar efectul tarifelor americane se va resimţi din plin”, avertizează Wei Yao, economist la Société Générale.

    Cifrele oficiale spun o poveste, dar oamenii trăiesc alta. În Shenzhen, unul dintre marile centre tehnologice ale ţării, Mallory Jiang, medic de 30 de ani, spune că ea şi soţul ei au suferit tăieri salariale în acest an.

    „Amândoi suntem medici şi tot ni s-au tăiat veniturile. Nu îndrăznim încă să cumpărăm o locuinţă. Ne reducem cheltuielile: transport public, cantina spitalului, gătit acasă. Presiunea zilnică e tot mare.”

    Chiar dacă PIB-ul creşte aparent, în spate se conturează un tablou îngrijorător: Exporturile pierd din avânt, preţurile locuinţelor scad din nou, impactul subvenţiilor guvernamentale se estompează, iar deflaţia persistă – adică preţurile nu cresc, ba chiar scad, semn al unei cereri interne slăbite.

    Pe trimestru, economia a crescut cu doar 1,1% faţă de T1, comparativ cu 1,2% în primul trimestru, dar peste estimările de 0,9%.

    Investitorii şi pieţele globale urmăresc cu atenţie reuniunea crucială a Biroului Politic (Politburo) de la sfârşitul lunii iulie, unde se va decide direcţia economică pentru restul anului.

    Într-un context tensionat, cu riscuri externe în creştere şi consum intern anemic, China pare tot mai aproape de o alegere dificilă: continuarea rezistenţei sau injectarea masivă de bani în sistem.

  • Adio bonusuri mari: Bancherii de investiţii au cel mai prost an din ultimul deceniu

    Pentru al 14-lea trimestru consecutiv, diviziile de investment banking ale celor mai mari bănci americane furnizează mai puţin de un sfert din veniturile de pe Wall Street — un record negativ care continuă să se adâncească, informează Financial Times.

    În această săptămână, când giganţii bancari vor publica rezultatele pe trimestrul doi, traderii se pregătesc din nou să acopere golurile lăsate de colegii lor din consultanţă. Veniturile totale din activităţi de tranzacţionare sunt estimate la 31 de miliarde de dolari pentru JPMorgan Chase, Bank of America, Citigroup, Goldman Sachs şi Morgan Stanley — de peste patru ori mai mari decât cele din investment banking, prevăzute la doar 7,5 miliarde de dolari.

    Analiştii anticipează o creştere de aproape 10% a veniturilor din trading faţă de anul trecut, în timp ce investment banking-ul ar urma să scadă cu aproximativ 10%, potrivit estimărilor Bloomberg.

    Dacă cifrele se confirmă, acest trimestru va marca o serie istorică de subperformanţă: din 2022 încoace, investment banking-ul nu a reuşit să depăşească pragul de 25% din veniturile Wall Street – cea mai lungă perioadă de acest tip din cel puţin 2014.

    Scăderea dramatică a activităţii în domenii precum fuziuni & achiziţii sau lansări de acţiuni (IPO) reflectă stingerea bruscă a efervescenţei din perioada post-pandemie (2021). În acelaşi timp, revenirea spectaculoasă a tradingului arată cum volatilitatea pieţelor şi dobânzile mai mari au reaprins o sursă de venit care pălise în anii 2010.

    Pe scurt: băncile americane câştigă bani când pieţele sunt agitate — iar traderii profită din plin. În schimb, bancherii de investiţii încă aşteaptă relansarea.

  • Cele trei industrii care anunţă o criză dură a locurilor de muncă. Industria auto intră pe avarii, IT-ul îşi anulează planurile de extindere, iar HoReCa resimte scăderea consumului VIDEO

    Piaţa muncii se confruntă cu provocări majore. Cele mai afectate sectoare sunt cel auto, IT-ul şi HoReCa, fiind unele dintre cele mai sensibile industrii atât la presiunile interne cu care se confruntă economia cât şi la dificultăţile externe venite pe fondul unui context global economic şi politic incert. În primele cinci luni ale lui 2025, producţia de automobile s-a contractat cu circa 6%, la 231.181 de vehicule, din care 129.238 au fost Dacia şi 101.943 Ford Otosan, iar în martie doar cele două fabrici au produs 135.723 de unităţi, în scădere cu 11,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2024. În paralel, înmatriculările de autoturisme noi au coborât cu 12,8% în ianuarie–mai 2025, până la 54.209 unităţi, comparativ cu perioada similară din 2024. În HoReCa, scăderea consumului alimentată de situaţia fragilă a economiei locale, începe să îşi spună cuvântul, explică Oana Botolan Datki, managing partner, Cteam Human Capital România.

    „Vedem cu toţii cumva că foarte afectat este sectorul auto, tot ceea ce înseamnă industria automotive, nu doar din România, ci din întreaga lume. Vedem iarăşi presiuni foarte mari în producţie, sunt legate de industria auto. Presiuni şi efecte sunt în absolut toate industriile, chit că vorbim de industria IT, că vorbim de industria serviciilor, că vorbim de HoReCa, toate sunt legate şi scăderea consumului automat va afecta absolut toate industriile.“ a declarat Oana Botolan Datki, managing partner, Cteam Human Capital România la ZF Live

    În paralel, sectorul IT, odinioară motor de creştere a angajărilor, resimte şi el efectele provocărilor globale. În prezent companiile caută să schimbe macazul în privinţa strategiilor de dezvoltare. Astfel, asistăm la o recalibrare bruscă: de la extindere accelerată spre o focalizare pe eficienţă, costuri şi sustenabilitate, o ajustare necesară pentru a menţine stabilitatea afacerilor în actualul mediu de piaţă fragil.

    „IT-ul se află şi el într-o situaţie dificilă, pe fondul unor tendinţe de business care pornesc de la nivel global şi afectează şi economia locală. Companiile care în trecut îşi planificau sute de noi angajări şi centre de dezvoltare se reorientează”  a mai spus Oana Botolan Datki, la emisiunea ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

  • Tensiuni pe piaţa muncii piaţa muncii din România. Expert în recrutare: Începem să vedem concedieri şi în industriile care înainte angajau pe bandă rulantă. Dispar proiecte, scade businessul VIDEO

    Piaţa muncii trece printr-o perioadă dificilă, marcată de incertitudini pe zona de taxe, lipsă de predictibilitate legislativă, dar şi o scădere a consumului. Datele Institutului Naţional de Statistică susţin această realitate: în trimestrul I 2025, locurile de muncă vacante au scăzut la 32,6 mii, cu 1,7 mii mai puţine decât în trimestrul anterior. Provocările care se adună forţează mâna angajatorilor şi pentru a evita riscurile privind situaţia financiară companiile recurg acum la reduceri de personal chiar şi în industriile care nu de mult angajau într-un ritm foarte rapid, subliniază Oana Botolan Datki, managing partner, în cadrul firmei de recrutare Cteam Human Capital România.

    „ Vedem reduceri de personal în industrii unde ne obişnuiserăm deja cu o creştere constantă, agresivă, rapidă a numărului de angajaţi, acum vedem stagnare sau chiar reduceri de personal. Au dispărut proiecte, a scăzut businessul, există foarte multă impredictibilitate în ceea ce priveşte costurile în România, astfel încât automat nu, nu trebuie să ne ferim de acest cuvânt.“ a declarat Oana Botolan Datki, managing partner, Cteam Human Capital România la ZF Live.

    Mai mult decât atât, nu doar sectorul privat este afectat: Institutul Naţional de Statistică confirmă o scădere semnificativă a numărului total de angajaţi cu contracte active la nivel national. Această evoluţie indică o fază cu provocări pentru economia locală, caracterizată prin scăderi de personal, proiecte anulate şi ajustări de costuri în ambele sectoare, public şi privat. Pe termen scurt, piaţa muncii reflectă o adaptare la condiţiile economice actuale.

    „Vedem şi faptul că din dacă ne uităm în datele de la de la Institutul Naţional de Statistică, vedem că a scăzut considerabil numărul de oameni încadraţi care au contracte de muncă active la nivelul întregii ţări. Deci nu este doar în mediul privat. Este o perioadă dificilă” a mai spus Oana Botolan Datki, la emisiunea ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

  • Indicele ROBOR la 3 luni a închis săptămâna la 6,75%

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele companiilor în lei, a închis săptămâna la 6,75%, nivel asemănător cu cel înregistrat joi. Indicele a început săptămâna în scădere, coborând la 6,88%, de la 6,99% vineri, 4 iulie. Ulterior, marţi, 8 iulie, indicele a scăzut la 6,84%, iar în ziua următoare la 6,77%, potrivit datelor BNR.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipo­tecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât vineri la 6,89%, de la 6,90% joi, iar indicele ROBOR la 12 luni a coborât la 7,02%, de la 7,03% cu o zi în urmă.


     

     

  • Game Over pentru Temu şi Shein? După ani de expansiune fulgerătoare, noile politici comerciale ale SUA expun slăbiciunile unui model care a mizat pe costuri minime şi exploatarea portiţelor fiscale

    Doi dintre cei mai agresivi retaileri online chinezi, Temu şi Shein, se confruntă cu o scădere drastică a numărului de utilizatori în Statele Unite, în contextul noilor bariere comerciale impuse de preşedintele Donald Trump. Tarifele majorate şi închiderea unei portiţe fiscale esenţiale au început să-şi arate colţii, punând frână ascensiunii fulminante a acestor platforme, raportează Financial Times.

    Conform datelor oferite de compania de analiză Sensor Tower, Temu a înregistrat o scădere dramatică de 51% a utilizatorilor activi lunar, ajungând la 40,2 milioane între martie şi iunie. Shein, deşi mai puţin afectat, a resimţit şi el reculul, pierzând 12% dintre utilizatorii săi activi, ajungând la 41,4 milioane în aceeaşi perioadă.

    Aceste două platforme au revoluţionat comerţul online occidental în ultimii cinci ani, impunând un model de business extrem de agresiv: produse fabricate în China livrate direct consumatorilor americani, fără taxe vamale şi la preţuri de neegalat. Strategia lor a fost alimentată de preţuri de dumping şi campanii masive de promovare pe reţelele sociale, care au dus la o expansiune fără precedent.

    Totuşi, schimbările recente în politica comercială americană — inclusiv închiderea unei „portiţe” care le permitea să ocolească taxele de import prin livrarea comenzilor ca pachete individuale — au tăiat serios din avantajul competitiv al celor doi giganţi.

    Shein, care visa la listări bursiere internaţionale, a fost blocat de autorităţile de reglementare din SUA şi Marea Britanie. Potrivit Reuters, compania pregăteşte acum o listare la bursa din Hong Kong, însă Shein a refuzat să comenteze atât în privinţa IPO-ului, cât şi a performanţei sale comerciale actuale.

    Ascensiunea fulgerătoare a fost urmată, iată, de o corecţie brutală: fără avantajul fiscal şi cu o presiune politică crescândă asupra importurilor chineze, Temu şi Shein par să îşi fi pierdut din magie — şi din clienţi.

  • O veste bună: dobânzile la care se împrumută statul român pe 10 ani scad la cel mai redus nivel din 2025. “Sentimentul general este că România a luat o măsură suficient de puternică pentru a mulţumi atât agenţiile de rating, cât şi Comisia Europeană”

    Dobânzile la care statul român se împrumută pe 10 ani – referinţa costurilor de finanţare – au coborât pe 9 iulie la cel mai scăzut nivel din acest an, fiind în scădere la 7,15% pe an de la 7,52% în urmă cu o săptămână, arată datele analizate de ZF.

    sursă foto: investing.com

    Scăderea dobânzilor reflectă o reacţie pozitivă a investitorilor la măsurile fiscale asumate de guvern pentru reducerea deficitului bugetar, inclusiv creşterea TVA, accizelor şi a impozitelor pe anumite sectoare. Investitorii par să perceapă o stabilizare a situaţiei fiscale şi un angajament mai ferm pentru consolidare bugetară, spun analiştii.

    “Planurile de consolidare fiscală sunt suficiente pentru a restabili încrederea investitorilor”, scriu analiştii de la Erste, acţionarul majoritar al BCR, într-un raport de analiză.

    Executivul condus de Ilie Bolojan a anunţat un nou set de măsuri care, în opinia noastră, ar trebui să restabilească încrederea în angajamentul de ajustare fiscală al României atât din perspectiva dimensiunii, cât şi a capacităţii de realizare, notează ei.

    “Impactul estimat este de 1,2 puncte procentuale din PIB în 2025 şi 2,2 puncte procentuale în 2026 (3,8 puncte procentuale, inclusiv reportul din 2025). Majoritatea eforturilor de consolidare din acest an provin din creşterea cotei TVA şi optimizarea/amânarea investiţiilor. Diferenţa bugetară a ajuns la 3,39% din PIB în ianuarie-mai, faţă de 3,41% din PIB în aceeaşi perioadă a anului precedent. Veniturile bugetare au crescut cu 13,6% de la an la an, iar cheltuielile cu Ă12,2%. Raportul dintre cheltuielile publice rigide (salarii publice Ă pensii Ă plăţi de dobânzi) şi veniturile bugetare ciclice (venituri fiscale Ă contribuţii de asigurări sociale) s-a situat la 94,3% în primele cinci luni ale anului 2025, comparativ cu 90,3% în perioada corespunzătoare din 2024, ceea ce indică un spaţiu limitat pentru consolidarea fiscală pe partea cheltuielilor”.

    Ciprian Dascălu, economist şef al BCR, notează că după turul doi al alegerilor prezidenţiale, datoria României a recuperat rapid pierderile suferite după primul tur.

    “Formarea unui nou guvern proeuropean a testat răbdarea pieţei. Sprijinul de două treimi în parlament şi numirea lui Ilie Bolojan în funcţia de prim-ministru au adus uşurare pe piaţă. Sentimentul general este că România a luat o măsură suficient de puternică pentru a mulţumi atât agenţiile de rating, cât şi Comisia Europeană. Cu un impact estimat de 1,2 puncte procentuale din PIB în 2025 şi de 3,8 puncte procentuale din PIB în 2026, pachetul ar trebui să fie suficient pentru a reafirma angajamentul României de a respecta planul de consolidare fiscală pe 7 ani convenit cu UE”.

    Pe fondul acestor evoluţii, Ministerul Finanţelor a reluat emisiunile de obligaţiuni pe pieţele externe după o pauză de câteva luni, inclusiv în dolari şi euro, ceea ce indică o deschidere mai mare spre finanţarea pe termen lung din surse externe. ZF a scris astăzi despre ieşirea pe extern.

    Această tendinţă de scădere a costului de finanţare este importantă în contextul în care România are o datorie publică aflată în creştere (circa 200 mld. euro), iar costurile cu dobânzile reprezintă o presiune majoră asupra bugetului de stat.

    Pe termen mediu, o scădere stabilă a dobânzilor ar putea uşura povara serviciului datoriei publice şi ar putea crea spaţiu fiscal mai mare pentru investiţii sau alte cheltuieli prioritare. Totuşi, aceste evoluţii rămân dependente de menţinerea disciplinei fiscale şi de condiţiile externe de piaţă, care pot fi volatile, spun analiştii consultaţi de ZF.

     

     

     

     ​

  • Războiul miliardarilor continuă: Trump îl acuză pe Musk că „trăieşte din subvenţii” şi ameninţă cu tăieri masive de fonduri – „Fără ele, s-ar întoarce acasă în Africa de Sud!”

    Preşedintele Donald Trump a lansat un nou atac tăios marţi la adresa lui Elon Musk, sugerând că Departamentul pentru Eficienţă Guvernamentală ar trebui să analizeze în detaliu subvenţiile uriaşe primite de companiile miliardarului – cu scopul declarat de a „economisi o avere” pentru contribuabili, informează Reuters.

    Declaraţiile explozive ale lui Trump vin după ce Musk, cel mai bogat om din lume, a criticat dur pachetul legislativ promovat de Trump, care include reduceri masive de taxe şi noi cheltuieli bugetare. Musk a promis că va sprijini înlăturarea politicienilor care au susţinut legea, acuzându-i de ipocrizie fiscală.

    „Elon primeşte, probabil, mai multe subvenţii decât orice alt om din istorie şi, fără ele, ar fi nevoit să închidă totul şi să se întoarcă acasă în Africa de Sud. Fără lansări de rachete, fără sateliţi, fără maşini electrice. Am economisi o avere! Poate că DOGE ar trebui să se uite mai atent la asta? Fiindcă e vorba de foarte mulţi bani!”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social, referindu-se la Department of Government Efficiency (DOGE).

    Replica lui Musk nu s-a lăsat aşteptată. Pe X (fosta Twitter), a răspuns sec şi provocator:

    „Spun foarte clar: Tăiaţi absolut tot!”

    Conflictul dintre cei doi miliardari nu este nou. În iunie, relaţia lor a ajuns la un punct de ruptură totală, în urma unei dispute online legate de legea fiscală. Trump a ameninţat public atunci că va opri subvenţiile şi contractele federale acordate companiilor lui Musk.

    Printre acestea se numără SpaceX – firma aerospaţială care are contracte guvernamentale în valoare de aproximativ 22 de miliarde de dolari – şi Starlink, reţeaua globală de sateliţi. Impactul tensiunilor nu a întârziat să apară şi pe bursă: acţiunile Tesla au pierdut pe 5 iunie nu mai puţin de 150 de miliarde de dolari din capitalizarea bursieră – cea mai mare scădere din istoria companiei, deşi ulterior au recuperat parţial pierderile.

    Totuşi, marţi, acţiunile Tesla tranzacţionate la Frankfurt au scăzut din nou cu 5%, semn că piaţa reacţionează sensibil la duelul public dintre cei doi titani.

  • Cutremur la vârful Tesla: Echipa lui Musk se prăbuşeşte după plecarea a doi oameni-cheie în plină criză a vânzărilor din Europa şi America de Nord

    Tesla se confruntă cu un nou val de turbulenţe interne, după ce mai mulţi membri de rang înalt ai echipei de conducere au părăsit compania, pe fondul scăderii accentuate a vânzărilor, în special în Europa. Printre cei care au plecat se numără şi Rohan Patel Afshar, fostul şef al vânzărilor şi producţiei pentru pieţele din America de Nord şi Europa, un apropiat al lui Musk, informează Reuters.

    Matthew LaBrot, fost manager regional de vânzări la Tesla, concediat recent după ce l-a criticat public pe Elon Musk, susţine că Afshar a fost mult timp un „personaj de sprijin” apropiat de Musk, până când a preluat conducerea operaţiunilor de vânzări şi producţie în două dintre cele mai importante regiuni pentru companie.

    Potrivit surselor citate de Reuters, presiunea internă pentru a remedia scăderile drastice ale vânzărilor era foarte mare, iar tensiunile din echipă au crescut constant în ultimele luni. Plecarea lui Afshar, relatată iniţial de Bloomberg News, a coincis cu ieşirea din companie a directoarei de resurse umane pentru America de Nord, Jenna Ferrua. Trei surse independente au confirmat ambele plecări, iar două dintre ele au subliniat legătura profesională strânsă dintre cei doi.

    Una dintre surse a explicat că Ferrua i-a fost consilier direct lui Afshar pe partea de HR, ceea ce face ca plecările lor simultane să nu fie o coincidenţă. Deşi Tesla nu a oferit o declaraţie oficială, aceste mişcări indică posibile fricţiuni în structura de conducere a companiei şi pun sub semnul întrebării capacitatea gigantului auto de a gestiona provocările tot mai dure din pieţele occidentale.

    Într-un context în care concurenţa globală se intensifică, iar imaginea publică a lui Elon Musk devine din ce în ce mai controversată, aceste plecări la nivel înalt ridică semne de întrebare cu privire la viitorul Tesla şi stabilitatea echipei sale de conducere.

  • Problemele economice uriaşe ale Turciei îl ajung din urmă pe Erdogan: Sprijinul popular scade, investitorii pleacă, iar haosul politic ameninţă reformele

    Afacerile mici din Turcia, precum magazinele tradiţionale din Grand Bazaar din Istanbul, se confruntă cu dificultăţi majore, iar situaţia este similară şi în rândul marilor companii. Conform datelor Camerei de Industrie din Istanbul, aproape o treime dintre cele mai mari 500 de grupuri industriale ale ţării au înregistrat pierderi operaţionale anul trecut. Pe fondul creşterii şomajului şi a numărului tot mai mare de falimente, companiile trag semnale de alarmă privind starea dificilă a economiei turceşti, afectând multiple sectoare, informează Financial Times. 

    Situaţia a ajuns să afecteze chiar şi profesionişti din domeniul sănătăţii mentale, precum psihologii clinicieni, care constată o scădere a numărului de pacienţi cu venituri stabile şi o dificultate crescută în a-şi acoperi cheltuielile. În acest context, tot mai mulţi se gândesc chiar la emigrare. Economia Turciei, care până nu demult era considerată un model de succes similar cu transformarea Coreei de Sud, se află acum într-un impas profund.

    Problema a început acum aproape doi ani, când ministrul de finanţe Mehmet Şimşek, fost bancher la Merrill Lynch, a lansat un program de stabilizare pentru a salva economia de 1,3 trilioane de dolari de la hiperinflaţie şi criza balanţei de plăţi. Aceste probleme au fost cauzate în mare parte de politica preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan, care favorizase creşterea economică prin dobânzi extrem de scăzute.

    Până în februarie, noua strategie părea să dea roade. Erdoğan părea dedicat măsurilor ortodoxe — dobânzi foarte mari şi austeritate bugetară — chiar dacă asta îi afecta popularitatea. Inflaţia scăzuse aproape la jumătate, de la 75% la 40%, permiţând băncii centrale să înceapă reducerea ratelor. Pe plan extern, Erdoğan câştiga prestigiu, fiind lăudat de Donald Trump şi privit cu interes de Europa pentru forţa militară turcă, a doua ca mărime din NATO, esenţială în faţa provocărilor ruseşti şi a instabilităţii din Orientul Mijlociu.

    Dar politica internă a schimbat totul.

    Pe 19 martie, arestarea pentru corupţie a principalului rival politic al lui Erdoğan, primarul Istanbulului şi candidat opoziţiei la prezidenţiale, Ekrem İmamoğlu, a declanşat proteste masive şi o panică financiară. Acest şoc a forţat banca centrală să mărească din nou dobânzile şi să consume rezerve valutare pentru a stabiliza lira.

    Astăzi, Turcia se luptă cu consecinţele amare ale acelui moment. Investitorii străini au retras planurile de investiţii, iar fondurile speculative au fugit de pe piaţă. Măsurile dure pentru stabilizarea pieţelor şi reducerea inflaţiei — cu rate ale dobânzilor comerciale ajungând la un incredibil 60% — au întârziat redresarea economică şi au agravat criza costului vieţii. Conflictul recent între Israel şi Iran, care a stârnit temeri legate de un aflux masiv de refugiaţi, a reamintit fragilitatea regiunii.

    Dificultăţile economice i-au erodat susţinerea populară lui Erdoğan, punând în pericol planurile sale de a rămâne la putere, ambiţiile geopolitice ale Turciei şi negocierile de pace cu militanţii kurzi, angajaţi într-un conflict de peste 40 de ani. Majoritatea sondajelor arată că Erdoğan ar pierde categoric în faţa lui İmamoğlu dacă alegerile, programate în 2028, s-ar desfăşura mâine.

    În această atmosferă tensionată, zvonurile despre o eventuală abandonare a programului de reforme, înlocuirea lui Şimşek şi a guvernatorului băncii centrale, Fatih Karahan, cresc. Economiştii avertizează că o astfel de mişcare ar provoca un adevărat colaps al pieţelor turceşti.