BusinessMagazin

Tag: sanctiuni

  • Liderii occidentali vor anunţa miercuri un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei

    Liderii occidentali vor anunţa miercuri un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei, informează BBC News.

    Apelurile pentru noi sancţiuni s-au înmulţit în ultimele zile, pe fondul acuzaţiilor privind atrocităţile comise de Rusia la Bucea.

    Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că măsurile vor viza organismele financiare şi de stat ruseşti, precum şi unii oficiali şi oligarhi.

    Psaki a adăugat că această măsură va trage la răspundere pe cei care „finanţează şi susţin războiul lui Putin”.

    Sancţiunile, care se preconizează că vor include o interdicţie a tuturor investiţiilor noi în Rusia, vor produce Rusiei „un prejudiciu economic acut şi imediat”, a mai spus Jen Psaki.

  • Liderii occidentali vor anunţa miercuri un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei

    Liderii occidentali vor anunţa miercuri un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei, informează BBC News.

    Apelurile pentru noi sancţiuni s-au înmulţit în ultimele zile, pe fondul acuzaţiilor privind atrocităţile comise de Rusia la Bucea.

    Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că măsurile vor viza organismele financiare şi de stat ruseşti, precum şi unii oficiali şi oligarhi.

    Psaki a adăugat că această măsură va trage la răspundere pe cei care „finanţează şi susţin războiul lui Putin”.

    Sancţiunile, care se preconizează că vor include o interdicţie a tuturor investiţiilor noi în Rusia, vor produce Rusiei „un prejudiciu economic acut şi imediat”, a mai spus Jen Psaki.

  • În război cu oamenii lui Putin: Cine este Alexei Mordashov, magnatul rus al oţelului, care se zbate să scape din capcana sancţiunilor

    După ce Rusia a invadat Ucraina, oligarhul rus Alexei Mordashov s-a grăbit să transfere miliarde de dolari în acţiuni de pe numele său, iar superiachtul pe care-l deţine şi care valorează nu mai puţin de 500 de miliarde de dolari, a primit ordin să se intoarcă în Rusia, scrie Finacial Times.

    Mordashov este printre cei mai bogaţi oligarhi ruşi, care şi-a construit un imperiu din exploatarea oţelului. De asemenea, el şi-a manifestat interesul pentru industria cărbunelui, aur şi mass-media. Cu toate că se află la vârful celei mai mari companii ruseşti care operează în industria oţelului, iar businessurile sale se extind în mai multe domenii, valul sancţiunilor europene i-au dat serioase bătăi de cap.

    La fel ca majoritatea oligarhilor ruşi, Mordashov se află faţă în faţă cu o reţea de mecanisme internaţionale al căror scop este îngenuncherea super-bogaţilor ruşi. Totuşi, sistemul este imperfect, iar legislaţia complicată, motiv pentru care eludarea sancţiunilor nu este total imposibilă. Astfel, odată cu venirea sancţiunilor Alexei Mordashov a început o cursă contra-cronometru pentru a scăpa de acestea.

    „Este foarte clar că există probleme în sistem, iar oligarhii se pot folosi de acestea pentru a evada”, a declarat Maira Martini, de la Transparency Internaţional, organizaţie care studiază şi urmăreşte transformările fluxurilor de bani.

    Pe 28 februarie, la patru zile de la lansarea invaziei, UE şi-a îndreptat armele economice împotriva oligarhului rus. În replică, Mordashov n-a stat pe gânduri şi a încercat să transfere 30% din participaţia deţinută în cadrul companiei germane Tui, prin mai multe firme şi entităţi, către cea de a treia sa soţie, Marina Mordashova.

    Mai târziu, la mijlocul lunii martie, apăreau zvonuri care susţineau că iachtul de 500 mil. dolari al oligarhului a plecat din insulele Seychelles. Ultima dată acesta a fost localizat în portul rus Vladivostok.

    Alexei Mordashov deţinea înainte de război o avere estimată la 28 de miliarde dolari. În ciuda tuturor manevrelor pe care le-a încercat, sacţiunile au reuşit să „muşte” cinci miliarde din această sumă.

    Mai mult, guvernul german a blocat transferul participaţiei sale şi l-a declarat „invalid”, până la derularea unei investigaţii oficiale.

    În plus, Severstal, gigantul producător de oţel pe care Mordashov îl controlează riscă să se prăbuşească, ca urmare a deciziei Citigroup de a îngheţa plata dobânzilor pentru împrumuturile contractate.

    În final, pe lista problemelor lui Mordashov se adaugă confiscarea unui complex rezidenţial evaluat la 105 milioane de euro şi a unui iacht de 65 de milioane de către autorităţile italiene.

    Oligarhul rus şi-a construit imperiul în haosul ce a urmat erei post-sovietice, după ce a preluat controlul Severstal, pe atunci, o fabrică de oţel creată de Stalin în oraşul Cherepovets. După mişcarea Severstal, Mordashov a continuat să construiască un grup care a avut ca ţintă achiziţionarea a tot mai multe fabrici de oţel din SUA şi nu numai. În 2014, oligarhul renunţă la businessul din SUA şi investeşte în aur, media şi sectorul cărbunelui.

  • Macron cere mai multe sancţiuni împotriva Rusiei

    Este nevoie de mai multe sancţiuni împotriva Rusiei după ce au fost raportate informaţii potrivit cărora forţele ruseşti au ucis civili în oraşul Bucha, în apropiere de Kiev, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron, potrivit BBC News.

    Ucraina a acuzat Rusia de un „masacru deliberat” în Bucha, după ce au fost găsite mai multe cadavre pe străzi, dar Rusia a numit aceste afirmaţii „propagandă de război”.

    Macron a declarat pentru postul de radio France Inter că există „indicii foarte clare” care arată că forţele ruseşti sunt responsabile de crime de război în Ucraina.

    Procurorii ucraineni care investighează posibile crime de război comise de Rusia au găsit 410 cadavre în oraşele din apropierea Kievului, a declarat procurorul general Irina Venediktova.

    Rusia a negat acuzaţiile potrivit cărora forţele sale ar fi ucis civili în oraşul Bucha de lângă Kiev.

  • De ce reduc Statele Unite sancţiunile împotriva unuia dintre „oligarhii preferaţi” ai lui Vladimir Putin

    Statele Unite au redus sancţiunile împotriva lui Alisher Usmanov, om de afaceri rus descris de Uniunea Europeană drept unul dintre „oligarhii preferaţi” ai preşedintelui Vladimir Putin, a cărei avere netă este estimată la aproximativ 19,6 miliarde de dolari, potrivit Business Insider.

    Oficialii americani se temeau că blocarea afacerilor lui Usmanov ar putea face ravagii în economia globală şi în lanţurile de aprovizionare, au declarat angajaţii Departamentului de Trezorerie pentru The Wall Street Journal.

    Pentru a atenua repercusiunile, Statele Unite au concentrat sancţiunile asupra activelor legate personal de Usmanov – cum ar fi superyacht-ul şi jetul său privat – în locul afacerilor sale. 

    Pe 3 martie, Trezoreria a emis o licenţă specială care „autorizează toate tranzacţiile şi deblochează toate proprietăţile oricărei entităţi deţinute în proporţie de 50 la sută sau mai mult de Usmanov”. 

    Într-un schimb de e-mailuri din 1 martie, revizuit de WSJ, cu subiectul „Atenuarea Usmanov”, Lisa Palluconi, un oficial al Trezoreriei, a detaliat planul de atenuare a sancţiunilor împotriva lui Usmanov, spunând că „Trezoreria va continua să îl urmărească îndeaproape pe oligarh”.

    WSJ, citând oficialii Trezoreriei, a mai raportat că decizia de a limita sancţiunile împotriva lui Usmanov a fost parţial influenţată de dorinţa de a evita procesele din partea oligarhului, care ar putea consuma resursele limitate ale departamentului.

    „Sancţiunile financiare asupra elitelor ruse le-au tăiat imediat averea, capacitatea de a efectua sau primi plăţi, de a săvărşi călătorii şi de a extrage venituri din companiile lor”, potrivit declaraţiilor Trezoreriei. „Statele Unite vor continua să îngheţe bunurile acestor elite şi ale împuterniciţilor lor care sprijină invazia neprovocată a Ucrainei de către preşedintele Putin”.

    Usmanov controlează 49% din OOO USM Holding Co., un grup de investiţii care deţine furnizorul de minereu de fier Metalloinvest şi Udokan Copper – care susţine că deţine cele mai mari zăcăminte de cupru nedezvoltate din Rusia. Compania rusă de telecomunicaţii MegaFon este, de asemenea, o subsidiară a USM. Totodată, Usmanov a achiziţionat ziarul de afaceri rus Kommersant în 2006 şi deţine Khimki Group, un dezvoltator imobiliar, potrivit PitchBook.

    Un purtător de cuvânt al USM a declarat pentru WSJ că oligarhul a calificat anterior sancţiunile impuse împotriva lui de SUA, Marea Britanie şi UE drept „nefondate şi nedrepte”. El a spus că afacerile sale au primit zero sprijin din partea guvernului rus.

  • Jumătate dintre cei mai bogaţi 20 de oligarhi ruşi nu sunt sancţionaţi

    Astfel, un grup consistent de supermiliardari şi ruşi puternici pot acţiona liber, fără restricţii legale, în întreaga lume.

    Oligarhi ruşi cu averi cumulate de cel puţin 200 de miliarde de dolari înainte de izbucnirea războiului au fost loviţi de sancţiuni.

    Cu toate acestea, lista celor care sunt blocaţi şi a celor care nu dezvăluie un model mozaicat de sancţiuni transfrontaliere care i-a cruţat pe mulţi ruşi cu interese comerciale pe pieţele globale cheie.

    Încercarea de a izola Rusia de lumea finanţelor internaţionale şi de a face presiuni asupra preşedintelui Vladimir Putin a făcut ca Regatul Unit să sancţioneze 10 dintre cei mai mari miliardari din Rusia, iar Uniunea Europeană nouă.

    În schimb, SUA au sancţionat doar patru.

  • Sancţiuni, raţionalizare, distrugerea cererii: companiile suferă şoc după şoc

    Russell Hardy, CEO-ul traderului de petrol Vitol, avertiza recent că Europa este pe cale să sufere de pe urma unei crize de benzină generate de dependenţa sa de Rusia, iar deşi acesta nu a menţionat cuvântul „raţionalizare“, participanţii la un summit recent organizat de Financial Times au admis această posibilitate.

    Unele guverne europene îşi pregătesc cetăţenii pentru sacrificii.

    După unii, suntem în anii ‘40, când raţionalizarea era instituită aproape la nivel mondial, sau după alţii în anii ‘70, era şocului petrolier mondial, scrie Andrew Hill, editorialist la Financial Times.

    Cum ar putea fi afectate com­paniile de acest şoc? În pan­de­mie, unii lideri de companii au făcut faţă provocărilor, în timp ce alţii au fost depăşiţi. Şocurile neanticipate zguduie companiile de la lideri în jos.

    Însă, pe lângă provocări, şocurile aduc oportunităţi, scrie Andrew Hill. S-a demonstrat că lecţiile învăţate din propria experienţă sau din a altora îmbunătăţesc reacţia mana­gerilor faţă de următorul dezastru.

    Un alt şoc pe care-l resimt companiile în momentul de faţă are legătură cu distrugerea cererii.

    Preţurile unora dintre cele mai importante produse la nivel mondial, alimente, carburanţi, materiale plas­tice, metale, cresc atât de mult, încât acestea devin inaccesibile pentru mulţi consumatori, ducând la o distrugere a cererii, scrie Bloomberg.

    Multe economii deja afectate de pandemie şi război ar putea reintra în recesiune.

    În China, creşterea dramatică a preţurilor gazelor forţează fabricile de ceramică să-şi înjumătăţească operaţiunile. O companie de transport din Missouri se gândeşte să-şi suspende operaţiunile pentru că nu-şi poate recupera costurile legate de benzină de la consumatori.

    Oţelăriile europene îşi restrâng producţia din cauza scumpirii energiei.

    În lumea dezvoltată, scumpirea dramatică a energiei şi alimentelor ar putea obliga gospodăriile să-şi reducă cheltuielile. Decizia Chinei de a-şi pune în lockdown cel mai mare centru de producţie de oţel ar putea limita oferta şi împinge în sus preţurile unor produse ca electrocasnicele şi automobilele.

    Pericolul este mai pronunţat în Europa, unde facturile la energie cresc puternic din cauza dependenţei de Rusia. Aceste preţuri, dublate de războiul din Ucraina ar putea face ca firmele şi gospodăriile să evite orice fel de cheltuieli.

    Consumatorii şi companiile din America sunt mai protejaţi din cauza dependenţei mai reduse de energia rusească, dar nu sunt imuni.

  • Oligarhul rus zdrobit de sancţiunile europene a declarat că oficialii companiei pe care a fondat-o se tem să îl întâlnească după ce a demisionat de la conducere: Le este frică să mă întâlnească personal

    Un oligarh rus sancţionat de Regatul Unit şi UE a declarat că oficialii firmei de investiţii pe care a fondat-o se tem să-l întâlnească după ce a demisionat, potrivit Business Insider

    “Le este frică chiar să mă întâlnească personal. Le este deosebit de frică de măsurile autorităţilor”, a spus Petr Aven într-un interviu pentru Financial Times publicat vineri.

    Aven, în vârstă de 67 de ani, a demisionat la începutul lunii martie din firma de investiţii în valoare de 22 de miliarde de dolari, LetterOne, cu sediul la Londra, pe care a fondat-o împreună cu Mikhail Fridman, un alt oligarh rus sancţionat după ce Rusia a invadat Ucraina.

    Preşedintele Mervyn Davies, care de atunci a preluat LetterOne, a declarat anterior pentru Financial Times că celorlalţi colegi nu li se permite să vorbească cu Aven şi Fridman.

    „Din punct de vedere legal, nu putem atinge sub nicio formă afacerea”, a declarat Aven pentru FT vineri.

    Aven a declarat, de asemenea, că avocaţilor şi altor consilieri le este „frică” să lucreze cu afaceriştii ruşi: „Avocaţii britanici nu vor să lucreze cu ruşii”, a spus el în interviu.

    Miliardarul rus, care are o avere estimată la 5,6 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg, a fost sancţionat de UE pe 28 februarie şi de Regatul Unit pe 15 martie. UE l-a descris drept „unul dintre cei mai apropiaţi oligarhi ai lui Vladimir Putin”.

    Miliardarul ar fi demisionat din consiliul de administraţie al companiei bancare ruse Alfa-Bank (fără legătură cu Alpha Bank, care are acţionariat grecesc – n. red.) la câteva zile după ce UE l-a sancţionat.

    “Mi se pare foarte ciudat să fii sancţionat pentru că te-ai întâlnit cu preşedintele. Încercăm să ne păstrăm total în afara politicii”, a spus Aven pentru FT.

    În interviu, Aven a declarat că se luptă să plătească facturile şi nu este sigur dacă îşi va mai putea permite o menajeră sau un şofer. 

  • Dilema oligarhului rus distrus de sancţiunile europene: Voi putea oare să am o menajeră sau şofer? Nu ştiu cum vom supravieţiui

    Înainte ca băncile europene să îngheţe tranzacţiile cu Rusia, soţia oligarhului rus Petr Aven alerga disperată pe străzile Londrei cu un singur scop: să scoată din bancomate cât mai mult cash pentru a se pregăti de lovitura sancţiunilor europene, scrie Financial Times.

    După ce UE şi Marea Britanie au început lupta împotriva oligarhilor, Aven şi-a pierdut accesul la contul bancar, la activele sale şi înclusiv la un apartament din cartierul londonez de lux St James.

    Fostul academician, politician şi om de afaceri Petr Aven are o avere estimată la 4,5 miliarde de lire sterline conform calculelor guvernului britanic. Cu toate acestea acesta susţine că nu ştie dacă va putea plăti facturile.

    „Afacerea noastră este complet distrusă. Tot ceea ce am construit în ultimii 30 de ani s-a dus. Acum suntem forţaţi să începem o viaţă nouă”, a declarat miliardarul.

    Pentru oligarh provocarea începerii unei noi vieţi este aproape imposibilă.

    „Voi putea oare să am o menajeră sau şofer? Eu nu conduc, poate fiica mea va face acest lucru. Nu înţelegem cum ar trebui să supravieţuim”, a mai spus Aven.

    Petr Aven, care a fost fotografiat luna trecută alături de Vladimir Putin împreună cu mai mulţi oligarhi, a intrat în vizorul comunităţii internaţionale din cauza legăturilor cu liderul de la Kremlin, dar şi pentru că el conduce Alfa-Bank (fără legătură cu grupul elen Alpha Bank – n. red.).

    „Aven este un important om de afaceri şi un oligarh pro-Kremlin”, au decretat autorităţile britanice care au pus sechestru pe averea sa.

    Mai mult, miliardarul de 67 de ani este obligat să părăsească ţara în mai puţin de trei săptămâni. Opţiunile sale sunt destul de limitatate, acestea rezumându-se la plecarea în Latvia, Rusia sau SUA, pe baza paşapoartelor şi vizelor pe care le deţine. Cu toate acestea, el îşi doreşte să rămână în Marea Britanie alături se soţia şi fiica sa de 8 ani.

    Petr Aven împreună cu Mikhail Fridman, au pus baza unui conglomerat bancar de servicii financiare şi investiţii în haoticii ani ’90 ai Rusiei. Mare parte din averea sa a provenit din investiţiile în petrol realizate în aceeasi perioadă, de pe urma cărora a deschis un joint venture alături de gigantul petrolier BP în 2003.

    Oligarhul rus nu renunţă  la lupta pentru averea sa şi este gata să atace sancţiunile în instanţă, despre care spune că sunt neîntemeiate. Cea mai mare problemă cu care se confruntă pe acest plan este găsirea unui avocat britanic care să obţină dezghetarea unei sume suficiente de mari din conturile sale pentru a plăti consultanţa juridică necesară luptei împotriva sancţiunilor.

    „Avocaţii britanici nu vor să lucreze cu ruşii. Mi s-a spus că este aproape imposibil să rezolv problema sancţiunilor”, a mai spus Petr Aven.

    Miliardarul susţine că cel mai important moment al vieţii sale nu a fost îmbogăţirea din anii ’90, ci perioada în care a ocupat poziţia de Ministru al Relaţiilor Economice Externe. După ce politicianul rus Egor Gaidar a devenit prim-ministrul interimar a lui Boris Elţin, acesta l-a ajutat pe Aven să preia portofoliul şi i-a cerut sprijinul în reconstruirea economiei ruse post-sovietice.

  • SUA emite noi sancţiuni legate de Rusia – site-ul Trezoreriei

    Statele Unite au impus joi noi sancţiuni Rusiei din cauza invaziei în Ucraina, inclusiv împotriva a zeci de companii din domeniul apărării, a 328 de membri ai corpului legislativ al Dumei şi a directorului executiv al Sberbank, a anunţat Departamentul Trezoreriei, citat de Reuters.

    De asemenea, Departamentul Trezoreriei SUA a publicat pe site-ul său de internet orientări care avertizează că tranzacţiile legate de aur care implică Rusia pot fi sancţionate de autorităţile americane, într-o măsură menită să împiedice Rusia să se sustragă sancţiunilor.

    “Scopul nostru aici este de a elimina metodic beneficiile şi privilegiile de care Rusia s-a bucurat cândva ca participant la ordinea economică internaţională”, a declarat un înalt oficial al administraţiei.

    Statele Unite şi aliaţii săi au impus mai multe runde de sancţiuni, inclusiv vizând cei mai mari creditori ai ţării şi pe preşedintele Vladimir Putin, de când forţele ruseşti au invadat Ucraina, în cel mai mare asalt asupra unui stat european de la cel de-al Doilea Război Mondial. Moscova numeşte asaltul o “operaţiune specială” de dezarmare şi “denazificare” a vecinului său.

    Oficialul a declarat că Statele Unite l-au avertizat pe Putin că se va confrunta cu consecinţe rapide şi severe dacă va invada Ucraina şi că şi-au respectat această ameninţare. Oficialul a precizat că ţara se confruntă cu o inflaţie în creştere şi cu probleme economice care o vor scoate din primele 20 de economii ale lumii.

    “Rusia se va confrunta în curând cu o lipsă acută de idei, talente şi tehnologie pentru a concura în secolul 21, iar Putin va rămâne cu un eşec strategic pe care şi l-a creat singur”, a spus oficialul.