BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Alexandru Ciuncan, UNSAR: În 2021, românii au apelat la asigurările voluntare de sănătate de două ori mai mult faţă de 2020. În total, numărul dosarelor de daună plătită a atins 620.000

    Pandemia a schimbat comportamentul românilor în legătură cu asigurările, în sensul că i-a făcut să fie mai interesaţi, lucru valabil şi în cazul asigurărilor de sănătate, consideră Alexandru Ciuncan, director general al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR).

    Potrivit acestuia, anul trecut românii au apelat la asigurările voluntare de sănătate de două ori mai mult faţă de 2020, iar numărul total al dosarelor de daună plătită a ajuns la 620.000.

    “Românii sunt dispuşi să plătească suplimentar pentru toată gama de servicii medicale. În medie, se vede o creştere de 3 puncte procentuale în 2021 vs 2020 la evoluţia primelor brute subscrise”, a spus Alexandru Ciuncan la ZF Health &Pharma eveniment organizat de Ziarul Financiar în perioada 27-28 septembrie..

    Potrivit acestuia, protecţia financiară contractată de de români în ceea ce priveşte asigurările voluntare de sănătate a crescut cu aproape de 32% după primele şase luni din 2022 faţă de perioada similară din 2021, la o valoare de piaţă de 376 milioane de lei.

    “Dacă ne uităm în urmă, la T1/2022, piaţa a crescut cu 28%, iar în 2021, piaţa a crescut cu 10%. Se vede o creştere a interesului românilor pentru tot ceea ce înseamnă asigurări voluntare de sănătate”, a mai spus Alexandru Ciuncan.

    El apreciază că în România, asigurările înseamnă în jur de 1,3% din PIB faţă de o medie de 2,5% din PIB în Europa Centrală şi de Est sau 7% în toată Europa.

    “Dacă ne uităm în mod special la asigurările voluntare de sănătate, o să vedem că un român cheltuie mai puţin decât un alt cetăţean european, unde media la nivelul UE este la 250-280 euro pe locuitor pe an. În România, în 2021, cheltuiala ajunge, în medie, la 5 euro pe an. Este evident că avem foarte mult de recuperat, dar şi veniturile noastre sunt diferite. Lucrurile trebuie puse în acest context”, a concluzionat Alexandru Ciuncan.


     

     

  • Prevenţia, cheia spre o îmbătrânire sănătoasă

    Deşi mulţi visează la tinereţea fără bătrâneţe, în lipsa unui „tratament-minunte” pentru a o păstra avem totuşi soluţia unei îmbătrâniri sănătoase. Ce rol joacă prevenţia în acest proces şi ce soluţii există când ne confruntăm totuşi, după o anumită vârstă, cu afecţiunile specifice bătrâneţii?

     

    Îmbătrânirea nu este o boală. Putem îmbătrâni sănătos dacă ne dorim cu adevărat şi avem grijă. Îmbătrânirea începe în special de la nivel cognitiv, de la nivel cerebral. Deci foarte important este să avem grijă de îmbătrânirea cerebrală pentru că dacă aici încercăm să combatem factorii de risc, şi restul îmbătrânirii, şi restul bolilor pot fi încetinite, astfel încât să avem parte de o îmbătrânire frumoasă, sănătoasă, în care să ne bucurăm de oportunităţile respective, pentru că, sigur, îmbătrânirea nu iartă pe nimeni. Dar nu este o boală ci, dacă ştim cum să luăm lucrurile atât din punct de vedere medical cât şi psihosocial, îmbătrânirea poate fi o perioadă foarte frumoasă a vieţii”, a spus dr. Ana-Maria Doscan, medic primar geriatrie, gerontologie şi medicină internă şi director medical al Enayati Hospital şi Enayati Home, în cadrul emisiunii BM Medical City News.

    Potrivit ei, în procesul unei îmbătrâniri sănătoase esenţiale sunt controalele de prevenţie, care trebuie efectuate de la vârste mai tinere, chiar de la 40 de ani, pentru a putea preveni o boală cronică, şi asta pentru că boala cronică nu are tratament curativ. „Şi atunci, dacă nu poţi să tratezi încerci măcar să previi. Asta va avea impact şi asupra sănătăţii individului, dar şi impactul economic va fi important.” Este mult mai uşor, adaugă ea, să previi decât să tratezi. În acest demers spune că importante sunt şi strategiile preventive la nivel naţional.

    Ana-Maria Doscan subliniază însă că putem să discutăm şi de prevenţia secundară, care se referă la situaţiile în care boala cronică deja s-a instalat, dar încă putem să controlăm factorii de risc care pot agrava boala şi complicaţiile.

    „Putem face un management de caz mult mai bun din punct de vedere al sănătăţii pacientului dar şi al calităţii vieţii. Ne putem ghida în prevenţie după cele trei sintagme de strategie ale programului de strategie de prevenţie europeană: respectiv să dăm viaţă anilor, adică să creştem durata medie de viaţă, să dăm sănătate vieţii, adică să avem o calitate a serviciilor de prevenţie încă din perioada de adult, la peste 40 de ani, şi să ştim să dăm şi calitate vieţii, adică atunci când avem o boală totuşi, să reuşim să facem în aşa fel încât calitatea vieţii să nu scadă foarte mult.”

    „Bătrâneţea nu este o boală. Dacă ştim cum să luăm lucrurile atât din punct de vedere medical cât şi psihosocial, îmbătrânirea poate fi o perioadă foarte frumoasă a vieţii.”

    Dr. Ana-Maria Doscan, medic primar geriatrie, gerontologie şi medicină internă şi director medical al Enayati Hospital şi Enayati Home

    Enayati Hospital este o unitate medicală premium, dotată cu facilităţi de înaltă tehnologie, fiind parte integrantă a Enayati Medical City, primul oraş medical din România. Spitalul are o capacitate de aproximativ 175 de paturi distribuite în camere single sau duble, cu balcon şi baie proprie, pe secţiile recuperare medicală, neurologie, paliaţie şi cele de specialitate clinică, respectiv medicală, geriatrie, cardiologie şi pneumologie. Pe serviciile de recuperare şi geriatrie, o medie a numărului de zile de spitalizare – care la Enayati au un cost mediu de circa 700 de lei/zi cu bilet de trimitere – decontate de Casa de Asigurări este de 12-14 zile.

    „Dar din păcate, discutând de un pacient fragil, cu multe comorbidităţi, cu multe patologii, de multe ori este nevoie de mult mai mult timp ca să avem o recuperare, chiar şi cu rezultate destul de evidente. Putem discuta şi de luni de zile.”

    Ca şi în restul ţărilor din Uniunea Europeană, Ana-Maria Doscan susţine că România este o ţară în care populaţia în vârstă este în continuă creştere, şi tocmai de aceea, nevoile, atât sociale, economice dar şi medicale sunt foarte mari pe acest segment de vârstă. „Am trecut printr-o perioadă grea, pandemia de COVID-19, care a determinat o lipsă de acces a acestui segment de populaţie la serviciile de tip cronic. Au fost foarte multe schimbări în domeniu şi populaţia vârstnică, cu multe boli cronice, nu a mai fost încurajată să apeleze la aceste servicii. Şi putem spune chiar că până la apariţia Enayati Hospital erau foarte puţine posibilităţi prin care vârstnicul putea să se adreseze pe zona acestor servicii de tip spitalizare continuă”, susţine Ana-Maria Doscan.

    Ea mai spune că ehipa multidisciplinară, alcătuită din medici, asistente şi infirmiere necesită o pregătire continuă particularizată la nevoile acestor pacienţi vârstnici. „Sunt pacienţi cu nevoi speciale, pacienţi fragili, sensibili. Când vin să se interneze la noi, prin faptul că sunt scoşi din mediul lor de acasă, au nevoie de o adaptare. Au mare nevoie de înţelegere, de empatia noastră, a personalului medical. Au nevoie uneori chiar şi de un psiholog care să îi ajute să se adapteze şi să poată răspunde favorabil la tratamentele şi îngrijirile oferite.” În acest proces subliniază că e necesară şi implicarea familiei, care e consiliată şi ajutată să înţeleagă nevoile pacientului cu boală cronică.

    „Pentru că dacă discutăm, de exemplu, de un pacient cu boală neurocognitivă sau o demenţă, nevoile acestea sunt foarte complexe, în special în sfera de îngrijire. Poate fi un pacient dependent, care are nevoi psihice speciale, poate suferă de o depresie, de anxietate şi atunci lucrul cu astfel de pacienţi necesită foarte multă răbdare din partea personalului medical, foarte mult timp dedicat. Trebuie să-i oferi mai mult timp decât un consult sau faţă de cum oferi un serviciu medical unui pacient mai tânăr, şi nu în ultimul rând, foarte multă empatie foarte şi dragoste pentru aproape.”

  • (P) O afacere românească contribuie la digitalizarea sistemului european de sănătate

    În ultimele două decenii, multe spitale şi sisteme de sănătate au adoptat tehnologii digitale în diverse domenii. Cu toate acestea, în general, s-a mers pe o abordare fragmentată, pe procese. Instalarea sistemelor de evidenţă electronică a datelor medicale, crearea de aplicaţii pentru consultaţii online şi încercarea adoptării de tehnologii disruptive, cum ar fi inteligenţa artificială (AI), Machine Learning (ML) sunt doar câteva dintre exemplele de automatizări din domeniul sănătăţii.

    „Pandemia COVID-19 a modificat în mod semnificativ status quo-ul pentru industria serviciilor de sănătate. Asistenţa medicală şi consultaţiile virtuale au devenit modelul nu doar de necesitate, ci şi de preferinţă al pacienţilor. Dar această schimbare nu a fost atât de bruscă pe cât ar putea părea. Pandemia a fost un accelerator al mai multor tendinţe în ceea ce priveşte preferinţele consumatorilor. În faţa acestor realităţi, spitalele şi sistemele de sănătate aleg să-şi adapteze modelul de business, bazându-se pe noile tehnologii, pentru că doar aşa pot rămâne competitive, în timp ce oferă servicii medicale de cea mai înaltă calitate. Astfel, a devenit necesar să accelerăm dezvoltarea unor tehnologii orientate către consumator. htss creează şi implementează astfel de soluţii pentru un spectru larg de provocări specifice companiilor care activează în domeniul sănătăţii .”, afirmă  Valentin Preda, Board Member htss

    Servicii medicale de oriunde, oricând

    Cu telemedica, atât medicii cât şi pacienţii îşi pot gestiona conturile şi programul de oriunde. Istoricul medical este actualizat continuu şi disponibil de pe orice dispozitiv, astfel încât consultaţia virtuală poate fi realizată de oriunde. Datorită procesului de gestionare a timpului şi al efortului din partea utilizatorilor, telemedica este soluţia potrivită pentru orice organizaţie care doreşte să-şi îmbunătăţeasca managementul programărilor şi productivitatea.

    Software pentru gestiunea fluxurilor interne şi externe ale spitalelor şi clinicilor

    Omnimedica a fost creată de htss pentru a ajuta managementul unui spital sau al unei clinici să gestioneze activităţile curente specifice domeniului. De la proceduri medicale, la pontaje, la managementul performanţei, până la evaluarea calităţii serviciilor, omnimedica acoperă o paletă ofertantă de soluţii software pentru un management eficient al organizaţiei.

    Farmacii digitalizate

    Soluţia Pharmaceutical dezvoltată de către htss reuneşte elemente din managementul de business cu cel farmaceutic. Această congruenţă creată de htss, îi ajută vizibil, atât pe farmacişti, cât şi pe managerii de farmacii în gestionarea activităţilor curente. Cu pharmaceutical ai totul într-un singur loc, fie că vorbim despre relaţiile cu furnizorii, statusul comenzilor şi al stocurilor, alocarea preţurilor sau creşterea oportunităţilor de vânzări. Mai mult, datorită istoricului pacientului, farmacistul poate găsi şi recomanda rapid cele mai potrivite medicamente.

    shiftin – aplicaţia de programare şi gestiune a turelor de lucru

    Cu shiftin, managerii de spitale sau clinici scapă de corvoada planificării şi gestionării turelor de lucru. Soluţia dezvoltată de către htss automatizează inteligent şi colaborativ acest proces prin shiftin. Angajaţii îşi stabilesc turele direct în aplicaţia vizibilă pentru întreaga echipă, astfel încât toţi membrii sunt informaţi în timp real de programul celorlalţi. Mai mult, aplicaţia are funcţionalităţi de comunicare, pontare, notificare şi raportare. Datorită experienţei de utilizare prietenoase, shiftin a fost adoptat rapid în organizaţii, fiind un tool foarte eficient şi apreciat de către angajaţi.

    Despre High-Tech Systems & Software

    Htss este o companie IT&C specializată în furnizarea de soluţii software de business. Înfiinţată în 2012, htss şi-a dezvoltat rapid portofoliul de clienţi datorită preocupării pentru inovare, suport rapid şi de calitate. Astăzi, portofoliul companiei numără peste 1000 de clienţi din 11 ţări, printre cele mai căutate soluţii proprii fiind: Pharmaceutical – software de gestiune a farmaciilor; telemedica – soluţie de telemedicină; omnimedica – solutie software pentru clinici si spitale; shiftin – software de planificare automata a turelor de lucru sau mindclass – platformă de e-learning.

     

  • Realitatea din sănătate. „Avem maşini dedicate care merg zilnic la Constanţa să ia medici şi să îi aducă la consultaţii în Tulcea“

    ♦ Distanţa dintre Tulcea şi Constanţa este de 127 de kilometri şi durata călătoriei ajunge la aproape două ore.

    Găsirea de medici este cea mai mare provocare, cola­bo­răm cu 40 de medici care vin din Constanţa, Galaţi, chiar şi din Piteşti şi Iaşi i-am adus, spune Mihai Pavel, fondatorul centrului medical Routine Med din Tulcea.

    „Am maşină care face zilnic două curse de Constanţa, se duce să ia medicul, medicul vine la noi la Tulcea şi consultă pacienţii care au făcut programare iar apoi maşina îl duce înapoi pe medic. Am maşini dedicate pentru aşa ceva. Tulcea este un oraş vitregit la capitolul medici, de la medicina de familie până la medicii specialişti. Avem nevoie de mai mulţi medici în zonă, dar toată lumea se înghesuie în centrele universitare, nu în oraşele mici“, a spus pentru ZF Mihai Pavel, fondatorul centrului privat Routine Med, înfiinţat în 2010. Centrul oferă servicii medicale pe cardiologie, ginecologie, pneumologie şi altele. „Este loc de dezvoltare şi într-un oraş mai mic. Nu este vreo specialitate la care să nu faci bani, doar să ştie medicul meserie şi să fie îndreptat către pacienţi (…) Eu am început cu un laborator de analize fondat în  Sulina, în Delta Dunării, înţelegând că oamenii de aici nu au acces la servicii medicale.“

  • Ministerul Sănătăţii nu ştie câţi medici lucrează şi la stat şi la privat: “Nu există statistici cu astfel de informaţii”

    Ministerul Sănătăţii nu ştie câţi medici lucrează şi la stat şi la privat, “nu există statistici cu astfel de informaţii”.

    “Ca urmare a solicitării dumneavoastră, transmisă Ministerului Sănătăţţii, vă comunicăm informaţiile furnizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică. Situaţia privind numărul medicilor în anul 2021: 68.760 de medici în total, din care 45.281 de medici în sistemul public şi 23.479 de medici în sistemul privat”, au transmis ieri către ZF oficialii Ministerului Sănătăţii.

    ZF a solicitat ieri date cu privire la “câţi medici lucrează în total în sistemul de stat, câţi medici lucrează doar la privat şi câţi medici lucrează şi la stat şi la privat”

    Legat de numărul de medici care lucrează şi la stat şi la privat, oficialii Ministerului Sănătăţii au transmis că “nu există statistici cu astfel de informaţii”.

    Numărul medicilor care se împart între stat şi privat rămâne în continuare necunoscut, fiind o lipsă totală de transparenţă în acest sens. Medicii cu contract la stat aleg să consulte în privat contra cost, în condiţiile în care tariful decontat de Casa de Sănătate pentru o consultaţie este mult sub tariful unei consultaţii din privat.

    Cei mai  mulţi medici din spitalele de stat, chiar şi şefii de secţie din marile unităţi, sunt în continuare de găsit la consultaţii în clinicile private, unde pacientul trebuie să plătească între 350 şi 500 de lei la un profesor doctor, deşi salariile medicilor de la stat s-au dublat după majorarea din 2018. Nu este clar de ce în sistemul de stat nu sunt organizate mai multe ambulatorii unde pacientul, contribuabil la sănătate ca salariat, să beneficieze de consultaţie  cu bilet de trimitere.

     

     

  • Cum a transformat un tată problema de sănătate a fiului său în ceva pozitiv. El a reuşit chiar să facă o afacere pornită de la nevoile acestuia

    Fără carne, fără lapte, fără ouă, fără făină albă şi fără zahăr. Aşa arată meniul localului Dumbrawa, pe care Marius Indrieş l-a deschis în Oradea în urmă cu un an şi jumătate, din dorinţa de a urma o dietă cât se poate de curată. Mulţi ajung să se întrebe cu ce opţiuni alimentare a rămas, după eliminarea atâtor ingrediente, însă Marius spune că variantele nu sunt deloc puţine.

    O problemă de sănătate a primului său copil în 2016, pe vremea când avea doi ani, l-a condus pe Marius către abordarea unei diete raw vegane. „Trebuie să recunosc, la început a fost greu să gătesc fără carne, ca să nu mai amintesc de lapte, ouă, pâine din făină albă, fără zahăr”, îşi aminteşte Marius Indrieş, în vârstă de 36 de ani.

    Pe măsură ce timpul a trecut, spune că a tot găsit variante, că a început să se simtă mai bine, ba chiar, cu deserturi raw vegane în rucsac, a reuşit să parcurgă un traseu de aproape 10.000 de kilometri cu bicicleta. Şi a găsit, în acelaşi timp, şi energie pentru a lucra la proiectul Dumbrawa. „Este pentru cei care doresc să facă o schimbare în viaţa lor, a familiei lor. Ştiu foarte bine cât de greu îţi este să găseşti alternative la deserturile din comerţ pline de zahăr şi coloranţi, la ciocolată, la batoane, la sucuri, la pâine. Şi eu am trecut prin exact aceleaşi lucruri. Şi mie mi-a fost greu la început.” Tot ce se găseşte în meniul Dumbrawa este preparat de Marius şi de soţia lui. El se ocupă de deserturi, iar partenera lui – de preparatele culinare. Niciunul nu are experienţă în domeniu, niciunul nu a mai lucrat pe această nişă şi nu are nici cursuri de profil la bază. Sunt autodidacţi, iar ideile de meniuri le creează tot pe cont propriu.

    Pentru a pune pe picioare localul din Oradea au investit aproape 30.000 de euro. „Am deschis în martie 2021 ca laborator de prăjituri, cu o medie de trei clienţi pe zi.În formatul actual, de mic bistro vegan, suntem din decembrie 2021. În lunile octombrie şi noiembrie am avut închis pentru modificări aduse spaţiului plus aşteptarea avizelor necesare.” Aşa că astăzi, în meniul Dumbrawa, se regăsesc preparate diverse, de la ovăz la burgeri. O felie de tort, de pildă, costă 22 de lei, o supă-cremă este 14 lei, un smoothie – 15 lei, iar un burger vegan – 22 de lei. Carnea, laptele, ouăle, făina albă şi zahărul nu-şi găsesc locul în niciunul dintre preparate. „Cred că undeva la 50-60% dintre clienţii noştri sunt cei cu diverse probleme de sănătate, intoleranţa la lactoză fiind cea mai comună problemă. Problemele sunt fie ale lor, fie ale celor din jurul lor sau din familie. Restul clienţilor îl reprezintă cei care mai ţin post, în vreme ce alţii încearcă produsele şi revin pentru că le plac. Alţii vin doar pentru supe creme, de exemplu”, spune Marius Indrieş despre clientela de la Dumbrawa. Din această toamnă, businessul se concentrează pe livrările la domiciliu, prin intermediul platformelor de profil, în vreme ce un alt plan are în vedere diversificarea meniului în ceea ce priveşte oferta de mâncare. „Vedem o cerere pe partea aceasta şi vrem să profităm de acest lucru.” Fiind încă la început, Dumbrawa nu este, deocamdată, un business care să se susţină singur de la o lună la alta. Unele luni vin cu rezultate mai bune, altele cu vânzari mai slabe, însă Marius Indrieş şi soţia lui îl văd crescând în viitor.

    Marius Indrieş, fondator, Dumbrawa: „Ştiu foarte bine cât de greu îţi este să găseşti alternative la deserturile din comerţ pline de zahăr şi coloranţi, la ciocolată, la batoane, la sucuri, la pâine. Şi eu am trecut prin exact aceleaşi lucruri. Şi mie mi-a fost greu la început.”

    O felie de tort, de pildă, costă 22 de lei, o supă cremă este 14 lei, un smoothie – 15 lei, iar un burger vegan – 22 de lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Petra Handmade in Romania – brand de genţi şi obiecte vestimentare (Bucureşti)

    Fondatoare: Rodica Ţîrdă şi Ramona Leescu

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 2.500 de euro

    Prezenţă: online

    Bubuland – mobilier pentru copii (Sibiu)

    Fondatori: Alexandra şi Andrei Deac

    Investiţie iniţială: 140.000 de lei
    (28.000 de euro)

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 200.000 de lei (40.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

    Viewtopia – unitate de cazare (Munţii Apuseni)

    Fondatori: Dina şi Florin Tuns

    Prezenţă: Valea Drăganului, judeţul Cluj

    Clear Mind – clinică integrată de psihologie a sănătăţii (Ploieşti)

    Fondatoare: Alexandra Militaru

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: în Ploieşti şi online

    Caf’tory – cafenea de specialitate (Bucureşti)

    Fondatori: Ramona şi Alexandru Gheorghe

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 150.000 de euro

    Prezenţă: zona Arcului de Triumf din Bucureşti

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • ULTIMA ORĂ! Este alertă la Palatul Buckingham. Ce s-a întâmplat în urmă cu puţin timp cu Regina Elisabeta a II-a

    Medicii sunt îngrijoraţi de starea de sănătate a reginei Elisabeta a Marii Britanii şi au recomandat ca aceasta, în vârstă de 96 de ani, să rămână sub supraveghere medicală, a anunţat joi Palatul Buckingham, conform Reuters.

    O sursă de la palat a declarat că membrii apropiaţi au fost informaţi şi a minimizat speculaţiile potrivit cărora monarhul ar fi căzut.

    Miercuri, regina a fost nevoită să anuleze o întâlnire virtuală planificată cu miniştrii de rang înalt, după ce a fost sfătuită de medici să se odihnească.

    Cu o zi înainte, ea a fost fotografiată în timp ce o numea pe Liz Truss în funcţia de prim-ministru al ţării, la castelul Balmoral, reşedinţa sa din Scoţia.

    Truss a declarat că întreaga ţară este fi profund îngrijorată de această veste. “Gândurile mele – şi gândurile oamenilor din întreaga noastră Regat – sunt alături de Majestatea Sa Regina şi de familia ei în aceste momente”, a spus ea.

     

  • Matematica serviciilor medicale: asigurări + abonamente = Concierge Medical

    Piaţa asigurărilor şi abonamentelor medicale este astăzi în plin avânt, dar, de multe ori, pacienţii, se pierd în multitudinea de reţele de clinici şi spitale şi nu ajung să profite la maximum de beneficiile serviciilor de acest tip. E perspectiva pe care ne-a oferit-o, într-una dintre ediţiile emisiunii BM Medical City News, Ana Maria Marian, Managing Partner, Concierge Medical, Enayati Medical City. Tot ea ne-a vorbit însă şi de un alt serviciu, care le include pe amândouă, şi care vine la pachet cu ceva în plus.

    Concierge Medical este un concept hibrid, care îmbină accesul la o reţea deschisă, cum o numim noi. Adică abonaţii Concierge Medical au acces la mai mulţi furnizori de servicii medicale. În acelaşi timp, îmbină accesul la această reţea cu ghidarea de care pacientul are nevoie pentru că, de multe ori, nu doar în România, ci şi în străinătate, când avem o problemă medicală, nu ştim pe unde să apucăm. Nu ştim care sunt paşii care trebuie urmaţi, nu ştim care e traseul corect şi eficient. Degeaba ai la dispoziţie 100 sau 700 de clinici la care ai acces pentru că tot nu ştii care este primul pas şi care este medicul potrivit pentru rezolvarea problemei”, explică ea. Îmbinarea dintre accesul la o reţea deschisă şi acest Concierge Doctor, care de fapt te ghidează în acest sistem, este ceea ce cumva pune în vârful sistemului medical acest concept.

    Abonamentele şi asigurările aşa cum le cunoaştem sunt oferite în mediul privat, subliniază Ana Maria Marian, iar ce oferă statul este acea asigurare obligatorie de sănătate oferită prin Casa Naţională de Sănătate, care îţi asigură acces mai mult în spitale şi în puţinele policlinici de stat care au mai rămas. Potrivit ei, o persoană care are abonament sau asigurare de sănătate merge la medic cam de cinci ori pe an, de 2,5 ori mai des decât o persoană care nu are acest tip de acoperire medicală, care nu are acest beneficiu medical. „Acum, cifra poate fi considerată şi mare, şi mică, depinde cum vrem să ne uităm la aceasta.” Ea consideră că ar putea să fie mult mai mică dacă pacientul ar beneficia de o coordonare medicală corectă. „Pentru că, de multe ori,  persoana care are un abonament sau o asigurare de sănătate merge la mai mulţi medici în acelaşi timp pentru aceeaşi problemă medicală, pentru că nu ştie unde să meargă. Iar dacă obţine păreri diferite, nu ştie ce să facă cu ele şi nu ştie pe cine să asculte, pentru că lipseşte acel medic de încredere care să spună: «Uite, acesta este pasul pe care trebuie să îl facem. Acesta e traseul corect şi te ţin de mână prin sistem până rezolvăm problema medicală.»”

    Ana Maria Marian spune că, atunci când vorbim la segmentul corporate, acest tip de servicii sunt accesate de angajaţi din multinaţionale – persoane tinere, cu media de vârstă undeva între 30 şi 35 de ani, de obicei cu o educaţie peste medie şi cu o expunere mai largă la mediul informaţional, inclusiv în ceea ce priveşte partea medicală. Dacă ne uităm în zona de abonamente individuale, acolo persoanele sunt deja chiar mai educate decât ceea ce întâlnim de obicei în corporaţii, dar şi media de vârstă este mai mare. „Adică sunt persoane care încep să aprecieze importanţa unui abonament medical pentru ele sau pentru pentru familiile lor. De exemplu, în abonamentele Concierge Medical media de vârstă este în jur de 40 de ani. Iar majoritatea sunt fie persoane din managementul unor multinaţionale cu mii sau zeci de mii de angajaţi, fie companii din segmentul avocatură, banking, fonduri de investiţii. Dar dacă ne uităm la produse de nişă, cine are, în general, beneficii medicale, sunt angajaţii marilor corporaţii din România.” Domeniile din care provin companiile care oferă aceste beneficii extrasalariale în pachetele lor sunt, aşadar, foarte vaste, acoperind toată plaja industriilor din România, iar diferenţele constau în special în complexitatea abonamentelor sau asigurărilor medicale oferite. Aici, adaugă Ana Maria Marian, se poate vedea o diferenţă în funcţie de industrii, „pentru că dacă ne uităm de exemplu în domeniul farma, banking sau IT, aici de obicei găsim beneficiile cu cea mai largă acoperire. Cu cât mergem, de exemplu, mai mult spre fabrici, cu atât scade nivelul de acoperire”. Potrivit ei, odată cu lansarea abonamentelor Concierge Medical, s-a remarcat o tendinţă de migrare a companiilor din primele categorii amintite către abonamentele Concierge Medical, pentru că acestea înţeleg beneficiul pe care îl aduce rezolvarea rapidă a unei probleme medicale, în care timpul dintre problemă şi soluţie devine foarte scurt.

    În momentul de faţă, în România, pe zona corporate, Ana Maria Marian susţine că există aproximativ 1,6 milioane de abonamente active, dintre care circa 500.000 sunt produse hibrid, o combinaţie între abonamente şi asigurări medicale, şi 100.000 sunt, probabil, asigurări de sănătate corporate, care nu au niciun fel de interacţiune cu zona de abonamente. Potrivit ei, în România asigurările de sănătate seamănă foarte mult cu nişte abonamente, adică au acelaşi gen de acoperire şi sunt concentrate probabil 90-95% pe zona de policlinică. „Şi din cauza asta spunem că este asigurare, dar de fapt serviciile oferite sunt şi acestea de obicei incluse într-un abonament, diferenţa fiind dată de accesul la o reţea mai largă. Dacă ne uităm internaţional, asigurarea de sănătate înseamnă cu totul altceva. Şi preţurile sunt într-o cu totul altă categorie”, a spus Ana Maria Marian. O asigurare de sănătate cu un preţ mediu, în Germania, Franţa sau Italia, exemplifică ea, începe de la 100 de euro pe lună. „Dar acolo, într-adevăr, vorbim de acoperirea unor probleme medicale grave, care necesită spitalizare, chirurgie, intervenţii medicale pe o lungă perioadă de timp, uneori poate chiar şi ani de zile, pentru tratarea unei boli cronice.” Spre comparaţie, în România asigurările şi abonamentele medicale au un cost mediu oarecum similar, care se învârte în jurul valorii de 10-12 euro/lună/persoană. În ceea ce priveşte costul abonamentelor Concierge Medical oferite de Enayati Medical City, acesta încep, potrivit Anei Maria Marian, de la 10 euro pe lună. Tot ea a povestit şi cine şi când a adus în premieră pe piaţă abonamentele medicale: dr. Wargha Enayati, fondator al primului oraş medical din România, Enayati Medical City, şi al reţelei sănătate Regina Maria, în 1996.

  • De ce nu este bine să te freci la ochi. O examinare RMN arată impactul obiceiului

    Frecatul în exces la ochi joacă un rol în dezvoltarea bolii keratoconus, arată un nou experiment.
     
    Cu ajutorul voluntarilor şi al tehnologiei, imaginile RMN arată ce se întâmplă când ne frecăm la ochi, un obicei simplu, pe care îl repetăm de-a lungul vieţii.
     
    Însă, aşa cum arată RMN-ul, corneea, dar şi restul globului ocular au de suferit în urma procedeului dur. Fără să ne dăm seama, aplicăm prea multă forţă atunci când credem că de fapt ne ajutăm ochii să se relaxeze. Iar în timp, spun specialiştii, dezvoltăm keratoconus.
     
    Keratoconusul este o boală degenerativă, bilaterală, progresivă, care, în timp duce la subţierea şi deformarea corneei, având drept rezultat afectarea severă a vederii.  
     
     

  • România a mai pierdut 160.000 de locuitori în ultimul an. De ce, dacă scade populaţia şi numărul de elevi, nu se îmbunătăţesc serviciile publice de educaţie şi de sănătate?

    Populaţia României a scăzut la 19 milioane de lo­cui­tori în ianuarie 2022, în scădere cu 163.600 în comparaţie cu perioada similară din 2021, arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică.

    Sporul natural negativ (diferenţa dintre numărul de nou-născuţi şi numărul de decedaţi) şi migraţia externă a populaţiei au fost principalii factori pentru care populaţia a scăzut cu un ritm accelerat şi în ultimul an.

    În condiţiile în care numărul de locuitori a scăzut, iar numărul de angajaţi de la stat a rămas relativ la fel, în timp ce finan­ţa­rea pentru serviciile publice a crescut, de ce nu se îmbunătăţesc serviciile publice de educaţie şi de sănătate?

    „Sistemul românesc public de educaţie este orientat către îndoctrinarea elevului şi a studentului, nu către pregătirea lor pentru viaţa profesională activă. De aceea elevii şi studenţii mediocri şi slabi se duc la stat, iar cei buni emigrează“, a spus Alin Teodorescu, IMAS Marketing&Sondaje.