BusinessMagazin

Tag: retinere

  • Nicuşor Constantinescu a fost reţinut în Turcia

    Nicuşor Constantinescu a fost reţinut marţi, la o secţie de poliţie din Istanbul, şi urmează să fie dus la o instanţă, pentru confirmarea mandatului de urmărire internaţională emis pe numele lui după ce Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea lui preventivă.

    După ce autorităţile turce vor încuviinţa extrădarea lui Nicuşor Constantinescu, în baza mandatului de urmărire internaţională, acesta va fi preluat de către poliţiştii români şi adus în ţară, au mai spus sursele citate.

    Ministerul Justiţiei a transmis, săptămâna trecută, autorităţilor din Turcia documentelor necesare pentru aducerea în ţară a lui Constantinescu, judecat în mai multe dosare.

    Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa ar fi în Turcia de mai bine de o săptămână. Înainte de a ajunge în Turcia, Nicuşor Constantinescu s-a aflat în SUA. Cererea de extrădare a lui Nicuşor Constantinescu, formulată ca urmare a deciziei de arestare a acestuia, a fost însă respinsă de autorităţile din Statele Unite ale Americii, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara, la începutul lunii septembrie, că există informaţii cu privire la locul în care se află Nicuşor Constantinescu, dar procedurile de extrădare nu sunt publice şi “orice risc de formă sau de fond riscă să prelungească procedura sau să o anuleze”.

    Nicuşor Constantinescu a trimis, la începutul lui septembrie, un memoriu procurorului general al SUA, Eric Holder Jr., în care susţinea că justiţia română e controlată de DNA şi cerea respingerea oricărei cereri de arestare ce va ajunge în SUA pe numele său, potrivit unui document obţinut în exclusivitate de MEDIAFAX.

    “Acest memoriu pe care vi-l transmit (cred că este primul pe care îl primiţi din România) este menit a vă clarifica cu probe asupra faptului că în această cauză sistemul judiciar din România în ansamblul său este imperfect; jusitiţia prin instituţiile sale nu garantează realizarea unui proces echitabil, transparent, independent şi imparţial încălcându-se în mod real prezumţia de nevinovăţie a clientului meu”, a arătat avocatul Cătălin Dancu, în preambulul documentului citat.

    Dancu a mai scris în memoriu că “întrucât a fost emis un mandat internaţional de urmărire şi arestare cu consecinţa aducerii sale în ţară, vă solicit respectuos ca în analiza memoriului şi a documentelor anexă să nu daţi curs solicitării autorităţilor române de a pune în aplicare pe teritoriul SUA acest mandat şi de a refuza executarea mandatului ca urmare a încălcării legii”.

    Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care acesta fumează la terasa unui restaurant din New York. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Soluţia a fost menţinută în 7 august de Curtea de Apel Bucureşti, care a arătat, în motivarea deciziei, că apărarea lui Constantinescu nu s-a bazat pe înscrisuri medicale credibile care să arate că “inculpatul se afla internat în stare gravă într-un spital din New York”, la momentul cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    În 29 august, tot Curtea de Apel Bucureşti a admis o contestaţia în anulare a procurorilor anticorupţie, stabilind astfel ca Tribunalul Bucureşti să emită mandat european de arestare pe numele lui Nicuşor Constantinescu şi să-l dea pe acesta în urmărire internaţională.

    Pe numele lui Constantinescu a mai fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma unei operaţii făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat.

    Nicuşor Constantinescu arăta, într-un comunicat transmis recent, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre “deciziile abuzive” luate împotriva sa.

    Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

    La termenul din 24 octombrie al dosarului în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa este acuzat de abuz în serviciu, pentru că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, procurorul DNA prezent la şedinţa de judecată a cerut instanţei să dispună punerea sub sechestru a tuturor bunurilor lui Nicuşor Constantinescu, pentru a fi recuperat prejudiciul, dacă instanţa va stabili definitiv că acesta este vinovat şi îl va obliga să plătească daune. Constantinescu are diverse cote din şase terenuri intravilane, trei case de locuit, o casă de vacanţă, o şalupă, cinci maşini, dar şi aproape un milion de dolari într-un depozit bancar, potrivit ultimei declaraţii de avere.

     

  • Dragoş Nedelcu, fost membru în CA al Realitatea Media, reţinut pentru evaziune şi spălare de bani

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) l-au reţinut, în aceeaşi cauză, şi pe Bogdan Viorel Mitu.

    Dragoş Nedelcu şi Bogdan Mitu vor fi duşi miercuri în faţa instanţei supreme, cu propunere de arestare preventivă.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că procurorii DIICOT au făcut percheziţii la locuinţele celor doi şi i-au dus la audieri, fiind suspectaţi de fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani prin firme de tip “fantomă”.

    Potrivit surselor citate, în acelaşi dosar ar fi în atenţia anchetatorilor şi un demnitar, acesta fiind motivul pentru care Nedelcu şi Mitu vor fi duşi la instanţa supremă petnru judecarea cererii de arestare preventivă.

    Dragoş Nedelcu a fost membru în Consiliul de Administraţie al Realitatea Media şi administrator al televiziunii The Money Channel, parte a grupului Realitatea. În 2011, Dragoş Nedelcu s-a retras atât de la postul Realitatea TV, cât şi din CA al Realitatea Media, după cum declara atunci, pentru MEDIAFAX, Elan Schwartzenberg, fost proprietar al trustului.

  • Patronul firmei Shelter Security şi contabila societăţii au fost arestaţi preventiv

    Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Procurorii de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti i-au reţinut, luni noapte, pe patronul firmei Shelter Security, Alin Ionescu, soţul cântăreţei Cristina Spătar, şi pe contabila societăţii, Roxana Aron, într-un dosar de evaziune fiscală în domeniul serviciilor de pază şi securitate, în care prejudiciul este de aproximativ 10 milioane de euro.

    Cei doi au fost audiaţi alături de alte 10 persoane şi nu ar fi recunoscut faptele de care sunt suspectaţi, au declarat surse apropiate anchetei pentru MEDIAFAX.

    Dintre cele 12 persoane audiate, procurorii au emis, luni noapte, ordonanţe de reţinere doar petnru Alin Ionescu şi Roxana Aron, ceilalţi fiind lăsaţi să plece după ce au dat declaraţii în faţa instanţei.

    Cele 12 persoane au fost audiate în urma percheziţiilor care au avut loc luni în Bucureşti şi judeţul Ilfov, la sediile unor firme, printre care şi Shelter Security, precum şi la locuinţele suspecţilor.

    Acuzaţiile în acest dosar sunt de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de aproximativ 10 milioane de euro, prin înregistrarea în contabilitatea firmei Shelter Security a unor achiziţii fictive de servicii.

    “În fapt, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, reprezentanţii unei companii prestatoare de servicii de securitate şi pază ar fi creat un circuit infracţional format din zece societăţi comerciale, prin care ar fi fost evidenţiate tranzacţii fictive în perioada 2009-2012, în valoare de aproximativ 25.000.000 de euro”, potrivit Poliţiei Române.

    Alin Ionescu este suspectat că ar fi convins mai multe persoane să înfiinţeze pe numele lor societăţi comerciale, care ar fi încheiat apoi contracte fictive cu firma de pază Shelter Security.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că firma Shelter Security ar fi dat, în regim de subantrepriză, o parte din servicii către nouă firme, dintre care una ar fi reală, iar celelalte opt ar fi de tip “fantomă”, acestea din urmă neavând angajaţi pentru pază şi protecţie şi nici autorizaţie de la poliţie să ofere astfel de servicii.

    Unii dintre suspecţi ar fi oameni ai străzii, care ar fi primit comision de la interpuşi, pentru a-şi da datele de identitate la înfiinţarea de firme “fantomă”, cu care Shelter Security încheia ulterior contracte de subantrepriză, în vederea oferii de servici de securitate, au precizat sursele citate.

    Firma Shelter Security ar fi înregistrat în contabilitatea societăţii, în perioada 2009-2012, achiziţii fictive de servicii de securitate şi pază în valoare de 103 milioane de lei, la care se adaugă TVA de 22,4 milioane de lei. În acest fel ar fi fost produs un prejudiciu bugetului de stat de 42,5 milioane de lei.

  • Patronul firmei Shelter Security şi contabila societăţii au fost reţinuţi

    Surse apropiate anchetei au declarat pentru MEDIAFAX că Alin Ionescu, soţul cântăreţei Cristina Spătar, şi contabila firmei Shelter Security Cristina Aron, care au fost audiaţi, alături de alte zece persoane, la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, nu şi-ar fi recunoscut faptele de care sunt suspectaţi.

    Dintre cele 12 persoane audiate, procurorii au emis, luni noapte, ordonanţe de reţinere doar pentru Alin Ionescu şi Cristina Aron, ceilalţi fiind lăsaţi să plece după ce au dat declaraţii în faţa instanţei.

    Procurorii îi vor duce marţi pe cei doi reţinuţi în faţa instanţei Tribunalului Bucureşti, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

    Cele 12 persoane au fost audiate în urma percheziţiilor care au avut loc luni în Bucureşti şi judeţul Ilfov, la sediile unor firme, printre care şi Shelter Security, precum şi la locuinţele suspecţilor.

    Acuzaţiile în acest dosar sunt de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de aproximativ 10 milioane de euro, prin înregistrarea în contabilitatea firmei Shelter Security a unor achiziţii fictive de servicii.

    “În fapt, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, reprezentanţii unei companii prestatoare de servicii de securitate şi pază ar fi creat un circuit infracţional format din zece societăţi comerciale, prin care ar fi fost evidenţiate tranzacţii fictive în perioada 2009-2012, în valoare de aproximativ 25.000.000 de euro”, potrivit Poliţiei Române.

    Alin Ionescu este suspectat că ar fi convins mai multe persoane să înfiinţeze pe numele lor societăţi comerciale, care ar fi încheiat apoi contracte fictive cu firma de pază Shelter Security.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că firma Shelter Security ar fi dat, în regim de subantrepriză, o parte din servicii către nouă firme, dintre care una ar fi reală, iar celelalte opt ar fi de tip “fantomă”, acestea din urmă neavând angajaţi pentru pază şi protecţie şi nici autorizaţie de la poliţie să ofere astfel de servicii.

    Unii dintre suspecţi ar fi oameni ai străzii, care ar fi primit comision de la interpuşi, pentru a-şi da datele de identitate la înfiinţarea de firme “fantomă”, cu care Shelter Security încheia ulterior contracte de subantrepriză, în vederea oferii de servici de securitate, au precizat sursele citate.

    Firma Shelter Security ar fi înregistrat în contabilitatea societăţii, în perioada 2009-2012, achiziţii fictive de servicii de securitate şi pază în valoare de 103 milioane de lei, la care se adaugă TVA de 22,4 milioane de lei. În acest fel ar fi fost produs un prejudiciu bugetului de stat de 42,5 milioane de lei.

     

  • Soţii Fughină şi Laszlo Kiss, reţinuţi în dosarul “Ultra Pro Computers”

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au reţinut-o şi pe şi Liliana Anton, iar în cazul Anei Lavinia Vasile-Caba au dispus cercetarea sub control judiciar, au declarat pentru MEDIAFAX surse judicare.

    Potrivit surselor citate, Ana Lavinia Vasile-Caba a recunoscut faptele de care este acuzată şi a dat o declaraţie completă.

    Soţii Fughină, Laszlo Kiss şi Liliana Anton vor fi prezentaţi joi Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă.

    În acest dosar, procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară ai Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, au făcut, miercuri, 17 percheziţii domiciliare în Bucureşti şi în judeţele Vrancea şi Ilfov, la membrii grupării infracţionale suspectate de infracţiuni de delapidare şi spălare de bani.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că peste 10 milioane de euro ar fi fost scoşi din patrimoniul Ultra Pro Computers şi transferaţi în conturile unor offshore-uri, operaţiune în care ar fi fost implicaţi Cristian Fughină, soţia acestuia, Alina Fughină, tatăl lui, Ştefan Fughină, şi Laszlo Kiss.

    Anchetatorii susţin că membrii familiei Fughină şi omul de afaceri Laszlo Kiss au încercat să şteargă urmele activităţilor ilicite derulate între K Tech Electronic, societate care gestiona magazinele Ultra Pro Computers, şi cele patru societăţi offshore, prin introducerea cererii de insolvenţă a firmei prin care s-au spălat banii, susţin procurorii DIICOT.

    Potrivit DIICOT, există suspiciunea rezonabilă că în perioada iulie 2008 – iunie 2009, Cristian Fughina, Laszlo Kiss, Ana Lavinia Vasile-Caba şi Liliana Anton au constituit un grup infracţional organizat, structurat pe mai multe paliere, ce a avut ca scop obţinerea de fonduri materiale din patrimoniul societăţii K Tech Electronics, prin delapidarea acestuia, fonduri ce au fost transferate ulterior prin intermediul mai multor societăţi nerezidente (offshore), controlate tot de către membrii grupului în mod direct sau prin persoane interpuse, în vederea reciclării, tocmai pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei acestora.

    Scopul grupului a fost atins prin însuşirea de către Cristian Fughină a unei sume totale de 39.665.729 de lei (17.784.500 de lei din această sumă reprezentând valoarea unui imobil din Bucureşti), prin intermediul mai multor societăţi offshore pe care le controla.

    Procurorii DIICOT au mai arătat că activitatea infracţională a grupului s-a derulat în patru etape. În prima etapă, în perioada 15 iulie 2008 – 27 august 2008, s-au încheiat 24 de contracte de vânzare-cumpărare, cu clauze identice, având ca obiect livrarea de echipamente IT, de către K Tech Electronics (în calitate de vânzător), către patru societăţi offshore (în calitate de cumpărători), controlate de Laszlo Kiss, în valoare de 13.455.141,65 de euro şi 3.185.123.20 de dolari.

    Toate aceste contracte, notează procurorii, includ o clauză identică, conform căreia vânzătorul – K Tech Electronics SRL, (deşi nu a primit niciun avans), în cazul în care nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale în tot sau în parte, ori le îndeplineşte necorespunzător va fi obligat la plata de daune interese echivalente cu valoarea contractului. Aceste contracte cu clauze vădit defavorabile, au fost semnate pentru vânzător de administratorul Cristian Fughină, predarea produselor urmând a se efectua la diferite puncte de lucru, din ţară, ale vânzătorului.

    În a doua etapă, având în vedere ca societatea K Tech Electronics SRL nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute în cele 24 de contracte, respectiv nu a livrat produsele prevăzute în termenele stabilite, s-a urmărit emiterea facturilor de către societăţile offshore controlate de Laszlo Kiss, ce conţineau la rubrica “Denumirea produselor sau serviciilor” menţiunea “sancţiune nerespectare Contract de vânzare cumpărare nr. …” şi acceptarea imediată a acestora la plată de administratorul Cristian Fughină.

    Astfel, suma totală facturată de către cele patru societăţi offshore în intervalul 1 septembrie 2008-29 octombrie 2008 a fost de 56.970.212,29 de lei noi, izvorul acesteia fiind reprezentat de clauzele penale prevăzute în cele 24 de contracte încheiate, a căror obligaţie nu a fost respectată de către vânzător, toate facturile fiind acceptate imediat la plată de Cristian Fughină.

    Faţă de această împrejurare, având în vedere caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţelor, create cu rea-credinţă, faţă de soceitatea K Tech Electronics, în continuarea planului infracţional cele patru societăţi offshore au deschis 24 de acţiuni, la diferite instanţe din ţară, în funcţie de locaţia prevăzută în contract pentru livrarea bunurilor, în vederea obţinerii unor somaţii de plată, scopul urmărit fiind acela de a obţine titluri executorii.

    În cea de-a treia etapă, arată anchetatorii, având în vedere că Alina şi Cristian Fughină în calitate de administratori cunoşteau situaţia activelor companiei K Tech Electronics SRL, s-a urmărit stingerea datoriilor artificial create cu ajutorul grupului infracţional organizat, prin intermediul celor patru societăţi offshore.

    La acest moment, arată DIICOT, organizarea minuţioasă a grupării infracţionale a făcut ca circuitul financiar să devină mai complex, prin folosirea unor noi societăţi comerciale nerezidente, controlate de familia Fughină, cu ajutorul lui Laszlo Kiss, în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei provenienţe a banilor.

    Astfel, din totalul creanţelor de 56.970.212,29 de lei, au fost decontate, direct cu creditorii sau indirect prin cesiuni de creanţă şi contracte de dare în plată, creanţe în valoare de 39.665.729 de lei.

    În a patra şi ultima etapă, membrii grupului infracţional organizat au urmărit să şteargă toate urmele activităţilor ilicite, prin introducerea cererii de insolvenţă asupra K Tech Electronics, respectiv prin încercarea de a iniţia falimentul societăţii care a spălat produsul infracţiunii, Spectrum International Management, susţin anchetatorii.

    K Tech Electronics a fost înfiinţată în anul 1997 de Alina şi Cristian Fughină. Cu un capital social de 11,4 milioane de lei, K Tech Electronics era controlată integral de Milena Trading Company Ltd (Statele Unite), administrată de Cristian Fughină.

    În iunie 2010, Tribunalul Constanţa hotăra intrarea în faliment şi dizolvarea K Tech Electronics, societatea care gestiona magazinele Ultra Pro Computers.

    Printre creditorii companiei K Tech Electronics se numărau, pe lângă instituţiile bancare, şi producători şi distribuitori IT internaţionali şi locali, instituţii de stat şi primării. Datoriile acumulate de companie se ridicau atunci la 28 milioane de euro. Cea mai mare datorie, de 3,5 milioane de euro, era către Banca Românească, în baza unui împrumut gajat cu cea mai mare parte a bunurilor.

  • Primarul din Rădăuţi, reţinut pentru că a şantajat un consilier să se înscrie în PDL, în baza OUG privind migraţia aleşilor locali

    Aurel Olăren, ridicat joi de procurori şi dus la audieri la DNA central, a fost reţinut în dosarul în care sunt cercetaţi judecătorii Bogdan Bărbuţă şi Daniela Prandea, de la Judecătoria Rădăuţi, procurorul Dumitru Dîmbu şi omul de afaceri Constantin Babiuc, pentru decizii nelegale în instanţă, în cauze privind proprietatea unor imobile.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, vineri, într-un comunicat de presă, că în acest dosar a fost extinsă urmărirea penală şi a fost reţinut Aurel Olărean, primarul municipiului Rădăuţi, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, şantaj şi complicitate la şantaj.

    Olărean a fost reţinut, pentru 24 de ore, joi , la ora 22.40, iar vineri procurorii vor cere Curţii de Apel Bucureşti arestarea lui preventivă pentru 30 de zile.

    Potrivit procurorilor DNA, în luna august 2010, primarul Aurel Olărean, în mod nelegal, a dat dispoziţie secretarului Primăriei să semneze un contract de asistenţă juridică, în baza căruia un avocat trebuia să primească de la Primăria Rădăuţi suma de 65.000 de euro, din care 15.000 de euro onorariu de succes şi 50.000 de euro onorariu fix, fără ca pentru atribuirea contractului să se fi organizat procedura de licitaţie.

    “Astfel, au fost încălcate atât prevederile art.19 din OUG nr.34/2006 (autoritatea contractantă achiziţionează direct produse, servicii sau lucrări în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată …nu depăşeşte echivalentul în lei a 30.000 euro, exclusiv TVA pentru fiecare achiziţie de produse ori servicii…), cât şi prevederile Hotărârii Consiliului Local nr. 128 din 22.07.2010 (prin care a fost aprobată doar plata unui de onorariu avocaţial de succes de 10% din valoarea de piaţă a unui imobil de 153.800 euro)”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Ulterior, în 28, 29 şi 31 august 2014, Aurel Olărean a ameninţat un consilier local că, în situaţia în care, în şedinţa Consiliului Local al municipiului Rădăuţi, nu va vota favorabil proiectul de hotărâre prin care era modificat în sensul dorit de edil onorariul avocatului şi nu se va înscrie, în baza prevederilor OUG 55/2014 privind migraţia aleşilor locali, în partidul din care primarul face parte, va dispune ca soţia acestuia să fie revocată din funcţia de conducere pe care o deţinea la o instituţie aflată în subordinea primăriei, ceea ce implica şi diminuarea drepturilor salariale.

    Prin demersurile făcute în sensul aprobării, de către Consiliul Local, a majorării onorariului avocatului, Olărean urmărea să scape de urmărirea penală în acest dosar, susţin procurorii.

    În ce priveşte acuzaţia de complicitate la şantaj, procurorii au arătat că în perioada 27 ianuarie 2011 – 3 aprilie 2014, primarul Aurel Olărean, împreună cu judecătorii Daniela Mariana Prandea şi Bogdan Ilarion Costică Bărbuţă, de la Judecătoria Rădăuţi, şi cu procurorul şef al Secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, Dîmbu Dumitru, l-ar fi sprijinit pe omul de afaceri Constantin Gavril Babiuc să exercite presiuni pentru a determina o persoană să renunţe la dreptul de proprietate asupra unei părţi dintr-un imobil situat în municipiul Rădăuţi, având destinaţia magazin alimentar şi bibliotecă, în favoarea unei alte persoane aflate în anturajul omului de afaceri.

    În acest caz, prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată la 17 iunie 2008, s-a admis acţiunea de revendicare prin care Primăria Rădăuţi a fost obligată să predea acel imobil persoanei apreciate de instanţă ca fiind proprietarul real.

    “Întrucât o parte din acest imobil fusese anterior, în mod fraudulos, atribuită omului de afaceri Babiuc Constantin Gavril, prin intermediari, printr-o sentinţă civilă din 20.06.2006, pronunţată de către Bărbuţă Bogdan-Ilarion-Costică, punerea în executare a hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar fi devoalat maniera frauduloasă prin care o parte din imobil, în suprafaţă de 221 m.p., a fost atribuită unei alte persoane decât celei îndreptăţite şi, ulterior, prin vânzări succesive a ajuns în patrimoniul unei societăţi controlate de Babiuc Constantin Gavril. Pentru a preîntâmpina acest fapt şi pentru a ascunde urmele infracţiunii, la solicitarea lui Babiuc Constantin Gavril, în cursul anului 2011, Olărean Aurel, primar al municipiului Rădăuţi, în numele acestei unităţi administrativ-teritoriale, a introdus o acţiune în rectificare, direcţionată spre judecare la judecătorul Prandea Daniela Mariana. Prin această cerere, s-a solicitat instanţei să dispună rectificarea Cărţii funciare, în sensul radierii dreptului de proprietate al proprietarului real, asupra imobilului susmenţionat. Tot ca element de presiune, Primăria Municipiului Rădăuţi a angajat un avocat cu care aceasta a încheiat un contract de asistenţă juridică”, au precizat procurorii.

    Corelativ cu acest demers, judecătoarea Daniela Prandea a acordat 32 de termene, ultimul fiind stabilit la 24 iunie 2014, pentru a tergiversa soluţionarea cererii vădit nefondată a Primăriei Municipiului Rădăuţi.

    “Prin tergiversarea soluţionării s-a urmărit exercitarea de presiuni asupra proprietarului imobilului, pentru ca acesta să renunţe la dreptul de proprietate şi să semneze în acest sens o convenţie, redactată chiar de judecătorul Bărbuţă Bogdan-Ilarion-Costică”, au mai arătat procurorii.

    Constantin Gavril Babiuc ar fi apelat şi la procurorul şef Dumitru Dîmbu, care în perioada martie – aprilie 2014 i-ar fi solicitat unui executor judecătoresc să exercite presiuni asupra proprietarului, în sensul celor dorite de către Babiuc “şi invocând autoritatea şi voinţa expresă a numitului Dîmbu Dumitru”.

    Judecătorul Bogdan Bărbuţă, procurorul Dumitru Dîmbu şi omul de afaceri Constantin Babiuc au fost arestaţi preventiv în 23 iunie, iar judecătoarea Daniela Prandea a fost pusă sub control judiciar de procurorii DNA.

    Aurel Olărean, aflat la al doilea mandat de primar, are 54 de ani. El este vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Suceava a PDL.

    În perioada 1996-2004, Olărean a fost consilier local PD la Rădăuţi, iar între 2004-2008 a fost deputat din partea acestui partid. Mandatul de deputat l-a încheiat cu câteva luni înainte de termen, el demisionând din Parlament în 23 iunie 2008 întrucât a fost ales primar.

    În ianuarie 2014, Aurel Olărean a fost trimis în judecată de Parchetul Curţii de Apel Suceava, pentru abuz în serviciu pe motiv că a refuzat să constate încetarea mandatului unui consilier local şi să vacanteze postul.

    Potrivit procurorilor, din luna iulie 2012 primarul nu şi-a îndeplinit, cu ştiinţă, atribuţiile de serviciu prevăzute în Statutul aleşilor locali şi nu a propus Consiliului Local Rădăuţi să constate încetarea de drept a mandatului de consilier a lui Nistor Tătar, membru PSD, care a fost ales şi consilier judeţean şi care a optat pentru funcţia de consilier judeţean.

    Dosarul a fost trimis Judecătoriei Rădăuţi.

    În februarie 2013, Prefectura Suceava a făcut plângere penală împotriva primarului Aurel Olărean pentru că refuza vacantarea a trei locuri de consilier local, după ce aceştia demisionaseră din Consiliul Local Rădăuţi.

    De asemenea, Aurel Olărean este verificat de ANI pentru că s-ar afla în conflict de interese sau în incompatibilitate. Potrivit unei informări din iulie a Prefecturii Suceava, instituţia a fost sesizată şi la rândul său a sesizat ANI că primarul Aurel Olărean nu şi-a menţionat în declaraţia de interese două firme şi, totodată, “a derulat activităţi de furnizare produse între firma acestuia către spital, unitate care se află în subordinea Consiliului Local”.

    În 2008, pe când era deputat PDL, Aurel Olărean a fost cercetat pentru ameninţare şi distrugere, el fiind acuzat că a ameninţat un bărbat, Romeo Galan, şi i-a avariat autoturismul. Poliţia Suceava a deschis atunci o anchetă, cazul fiind preluat de Parchetului instanţei supreme, având în vedere calitatea de deputat a lui Olărean.

    În mai 2007, Aurel Olărean a fost implicat într-un scandal electoral, alături de echipa sa de campania, în oraşul sucevean Milişăuţi.

    Potrivit Poliţiei Judeţene Suceava, primarul PSD de atunci din Milişăuţi, Mircea Laurus, a reclamat Poliţiei că la locuinţa sa au venit, cu două microbuze şi un autoturism, 15-20 de persoane îmbrăcate în portocaliu care făceau campanie în favoarea preşedintelui suspendat Traian Băsescu, iar consilierul deputatului PD Aurel Olărean a intrat în curtea sa, unde l-a ameninţat şi l-a insultat. Totodată, consilierul local PSD Dumitru Bodnariuc reclama atunci Poliţiei că a fost ameninţat de către Aurel Olărean că îi va face dosar penal şi că îl va trimite la puşcărie.

    Şi în vara anului 2005 Olărean a fost implicat într-un scandal, fiind acuzat de trei poliţişti din Rădăuţi că autoturismul cu care se aflau în misiune a fost blocat în trafic de jeep-ul deputatului. Poliţiştii au reclamat că parlamentarul i-a somat să coboare din autoturism, să stea cu mâinile ridicate la un gard şi să dea explicaţii în legătură cu modul în care au traversat o cale ferată. Olărean i-a verificat pe poliţişti cu fiola pentru a stabili dacă aceştia au consumat alcool şi a mers la sediul Poliţiei din Rădăuţi pentru a se asigura că aceştia fuseseră trimişi în misiune.

  • Preşedintele Siveco, Irina Socol, a fost reţinută într-un dosar de evaziune fiscală

    Irina Socol, preşedinte şi acţionar al SIVECO România, a fost reţinută de procurori, marţi dimineaţă, alături de o altă persoană, în dosarul de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice, în care au fost făcute percheziţii cu o zi în urmă.

    Irina Socol, preşedinte şi acţionar al SIVECO România, pe numele căreia fusese emis mandat de aducere, a fost reţinută, marţi dimineaţă, după ce a fost audiată timp de mai multe ore.

    Procurorii au emis ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore pe numele Irinei Socol, dar şi pe numele unei alte persoane vizate în acest dosar.

    Cele două persoane reţinute urmează să fie duse la instanţă cu propunerea de arestare preventivă.

    Ceilalţi suspecţi din dosarul de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice vor fi cercetaţi în libertate, după ce, la audierile de luni, majoritatea lor şi-au recunoscut faptele, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    În cazul unuia dintre suspecţi a fost dispusă cercetarea sub control judiciar, au mai spus sursele citate.

    Audierile de luni, la care au fost luate declaraţii şi unor martori, au fost făcute după ce poliţiştii şi procurorii au percheziţionat sediile mai multor firme, printre care şi cel al societăţii SIVECO, în cadrul unor cercetări pentru evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice.

    Potrivit Poliţiei Române, percheziţiile au fost făcute la şapte adrese din Bucureşti şi din judeţele Ilfov şi Giurgiu, fiind vizate domiciliile suspecţilor şi sediile unor societăţi comerciale.

    De la sediile firmelor unde s-au făcut percheziţii, anchetatorii au ridicat calculatoare şi bibliorafturi cu documentaţie, iar apoi au verificat actele ridicate, pentru documentarea acuzaţiilor.

    “În fapt, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, reprezentanţii unei compani producătoare de programe informatice ar fi creat un circuit infracţional format din peste 50 de societăţi comerciale prin care ar fi fost evidenţiate tranzacţii fictive derulate în perioada 2009-2013, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro”, s-a arătat într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

    Din cercetări a reieşit că în contabilitatea producătorului de soft ar fi fost înregistrate achiziţii fictive de servicii reprezentând crearea unor programe informatice care în realitate nu au fost prestate, bugetul de stat fiind astfel prejudiciat cu peste trei milioane de euro. Potrivit unor surse judiciare, SIVECO ar fi achiziţionat fictiv servicii de programare informatică de la mai multe firme de tip “fantomă”. În lanţul evazionist ar fi fost implicate mai multe firme de tip “fantomă”, iar unele dintre acestea, care ar fi furnizat servicii informatice companiei SIVECO, ar aparţine unor cetăţeni de etnie romă din Sinteşti.

    “În cursul acestei dimineţi, am fost solicitaţi să furnizăm informaţii în cadrul unor cercetări efectuate de către autorităţi. Activitatea financiară şi comercială a companiei se bazează, de mai bine de 22 de ani, pe respectarea tuturor prevederilor legale, naţionale şi internaţionale. Sprijinim cu maximă disponibilitate eforturile autorităţilor. Manifestăm, totodată, transparenţă în punerea la dispoziţia opinei publice a informaţiilor referitoare la desfăşurarea cercetărilor făcute de autorităţi, pe măsura ce le vom obţine”, s-a precizat într-un răspuns al SIVECO România, remis la solicitarea MEDIAFAX.

  • O nouă cerere a lui Mircea Băsescu pentru înlocuirea arestului preventiv, respinsă de instanţă

    Mircea Băsescu a fost adus, luni, la Tribunalul Constanţa, pentru ca instanţa să judece o nouă solicitare a sa privind înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

    Magistraţii au respins ca nefondată cererea fratelui preşedintelui, iar decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare la Curtea de Apel Constanţa.

    Aceasta este cea de-a patra solicitare depusă de Mircea Băsescu la Tribunalul Constanţa pentru înlocuirea măsurii arestului preventiv, toate solicitările fiind respinse, la fel şi contestaţiile formulate la Curtea de Apel Constanţa.

    Nelu Taşcă, avocatul lui Mircea Băsescu, a declarat, la intrarea în tribunal, că va solicita ca dosarul în care este judecat Mircea Băsescu să se întoarcă la procurori deoarece înregistrările în care apare clientul său nu sunt autentice.

    “Soluţia corectă ar fi să se întoarcă la Parchet. Am invocat excepţii cu privire la mijloacele probatorii. Nu pot fi primite acele înregistrări întrucât nu sunt autentice şi nu pot fi verificate. De asemenea, nu pot fi primite declaraţiile martorilor întrucât nu se coroborează cu înregistrările depuse la dosar. Pe cale de consecinţă neavând aceste argumente dosarul trebuie restituit la parchet în vederea continuării cercetărilor”, a afirmat Nelu Taşcă.

    La Tribunalul Constanţa nu a fost prezent şi Marian Căpăţână, judecat în acelaşi dosar cu Mircea Băsescu. El a cerut instanţei eliberarea din arestul preventiv în urmă cu câteva zile, cererea fiind respinsă atât de Tribunalul Constanţa, cât şi de Curtea de Apel.

    Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost trimişi în judecată în 14 iulie, în stare de arest, în dosarul în care fratele preşedintelui este acuzat că, prin intermediul lui Căpăţână, ar fi primit 250.000 de euro pentru a interveni la judecători să dispună o sentinţă favorabilă în procesul lui Bercea Mondial. Dosarul în care Mircea Băsescu a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, iar Marian Adrian Căpăţână pentru complicitate la această infracţiune a fost înregistrat la Secţia Penală a Tribunalului Constanţa.

    Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost arestaţi în 20 iunie, după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări făcute pe ascuns de fiul acestuia, ce ar proba traficul de influenţă de care este acuzat fratele şefului statului.

    Potrivit procurorilor, la începutul anului 2011, după ce faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, fiul acestuia, Florin Anghel, i-ar fi remis lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Marian Căpăţână, în schimbul promisiunii că fratele preşedintelui va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea dosarului în care Bercea era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot, dar şi pentru alte cereri incidente în acea cauză. Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-ar fi dat lui Marian Căpăţână şi suma de 350.000 de euro, în acelaşi scop.

    Anchetatorii susţin că din suma totală de 600.000 de euro pe care Florin Anghel i-ar fi dat-o lui Marian Căpăţână, Mircea Băsescu ar fi primit 250.000 de euro.

    Marian Căpăţână este acuzat că şi-a însuşit suma de 350.000 de euro din totalul de 600.000 de euro primiţi de la Florin Anghel, pentru că ar fi mijlocit remiterea banilor.

    În cauză a fost instituit sechestrul asigurător pe bunuri imobile aflate în proprietatea lui Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână.

    Pe de altă parte, în urma unei plângeri făcute de Mircea Băsescu, ginerele lui Bercea Mondial, Marius Constantin, a fost trimis în judecată pentru şantaj cu circumstanţe agravante, în stare de recidivă, în timp ce fiica interlopului, Izaura Anghel, şi fratele ei minor, Grinică Ion Anghel, au fost deferiţi justiţiei pentru şantaj cu circumstanţe agravante. În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Florin Anghel, fiul cel mare al lui Bercea Mondial, pentru trei infracţiuni concurente de şantaj, dintre care una în stare de recidivă, în timp ce mama acestuia, Fănica Anghel, a fost deferită justiţiei pentru şantaj. Tot Tribunalul Constanţa judecă şi acest dosar în care fratele preşedintelui apare ca parte vătămată şi în care inculpaţi sunt cei cinci membri ai familiei lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial – soţia acestuia, Fănica Anghel, cei doi fii şi fiica, Florin, Grinică Ion şi Izaura Anghel şi concubinul acesteia din urmă, Marius Constantin, acuzaţi de şantajarea lui Mircea Băsescu.

     

  • O nouă cerere a lui Mircea Băsescu pentru înlocuirea arestului preventiv, respinsă de instanţă

    Mircea Băsescu a fost adus, luni, la Tribunalul Constanţa, pentru ca instanţa să judece o nouă solicitare a sa privind înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

    Magistraţii au respins ca nefondată cererea fratelui preşedintelui, iar decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare la Curtea de Apel Constanţa.

    Aceasta este cea de-a patra solicitare depusă de Mircea Băsescu la Tribunalul Constanţa pentru înlocuirea măsurii arestului preventiv, toate solicitările fiind respinse, la fel şi contestaţiile formulate la Curtea de Apel Constanţa.

    Nelu Taşcă, avocatul lui Mircea Băsescu, a declarat, la intrarea în tribunal, că va solicita ca dosarul în care este judecat Mircea Băsescu să se întoarcă la procurori deoarece înregistrările în care apare clientul său nu sunt autentice.

    “Soluţia corectă ar fi să se întoarcă la Parchet. Am invocat excepţii cu privire la mijloacele probatorii. Nu pot fi primite acele înregistrări întrucât nu sunt autentice şi nu pot fi verificate. De asemenea, nu pot fi primite declaraţiile martorilor întrucât nu se coroborează cu înregistrările depuse la dosar. Pe cale de consecinţă neavând aceste argumente dosarul trebuie restituit la parchet în vederea continuării cercetărilor”, a afirmat Nelu Taşcă.

    La Tribunalul Constanţa nu a fost prezent şi Marian Căpăţână, judecat în acelaşi dosar cu Mircea Băsescu. El a cerut instanţei eliberarea din arestul preventiv în urmă cu câteva zile, cererea fiind respinsă atât de Tribunalul Constanţa, cât şi de Curtea de Apel.

    Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost trimişi în judecată în 14 iulie, în stare de arest, în dosarul în care fratele preşedintelui este acuzat că, prin intermediul lui Căpăţână, ar fi primit 250.000 de euro pentru a interveni la judecători să dispună o sentinţă favorabilă în procesul lui Bercea Mondial. Dosarul în care Mircea Băsescu a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, iar Marian Adrian Căpăţână pentru complicitate la această infracţiune a fost înregistrat la Secţia Penală a Tribunalului Constanţa.

    Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost arestaţi în 20 iunie, după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări făcute pe ascuns de fiul acestuia, ce ar proba traficul de influenţă de care este acuzat fratele şefului statului.

    Potrivit procurorilor, la începutul anului 2011, după ce faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, fiul acestuia, Florin Anghel, i-ar fi remis lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Marian Căpăţână, în schimbul promisiunii că fratele preşedintelui va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea dosarului în care Bercea era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot, dar şi pentru alte cereri incidente în acea cauză. Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-ar fi dat lui Marian Căpăţână şi suma de 350.000 de euro, în acelaşi scop.

    Anchetatorii susţin că din suma totală de 600.000 de euro pe care Florin Anghel i-ar fi dat-o lui Marian Căpăţână, Mircea Băsescu ar fi primit 250.000 de euro.

    Marian Căpăţână este acuzat că şi-a însuşit suma de 350.000 de euro din totalul de 600.000 de euro primiţi de la Florin Anghel, pentru că ar fi mijlocit remiterea banilor.

    În cauză a fost instituit sechestrul asigurător pe bunuri imobile aflate în proprietatea lui Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână.

    Pe de altă parte, în urma unei plângeri făcute de Mircea Băsescu, ginerele lui Bercea Mondial, Marius Constantin, a fost trimis în judecată pentru şantaj cu circumstanţe agravante, în stare de recidivă, în timp ce fiica interlopului, Izaura Anghel, şi fratele ei minor, Grinică Ion Anghel, au fost deferiţi justiţiei pentru şantaj cu circumstanţe agravante. În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Florin Anghel, fiul cel mare al lui Bercea Mondial, pentru trei infracţiuni concurente de şantaj, dintre care una în stare de recidivă, în timp ce mama acestuia, Fănica Anghel, a fost deferită justiţiei pentru şantaj. Tot Tribunalul Constanţa judecă şi acest dosar în care fratele preşedintelui apare ca parte vătămată şi în care inculpaţi sunt cei cinci membri ai familiei lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial – soţia acestuia, Fănica Anghel, cei doi fii şi fiica, Florin, Grinică Ion şi Izaura Anghel şi concubinul acesteia din urmă, Marius Constantin, acuzaţi de şantajarea lui Mircea Băsescu.

     

  • Viceprimar din Dâmboviţa, reţinut după ce ar fi cumpărat arme furate de la şoferul lui Cristian Borcea

    Potrivit Poliţiei Române, anchetatorii au recuperat cinci arme furate în noaptea de 28 februarie spre 1 martie din locuinţa, din localitatea Pantelimon, a lui Gabriel Oprişa, fostul şofer al lui Cristi Borcea.

    Surse din Poliţie au declarat pentru MEDIAFAX că anchetatorii i-au reţinuţ pe viceprimarul comunei Cojasca, din judeţul Dâmboviţa, Constantin Pandele, şi George Andrei, după ce ar fi dat declaraţii nesincere în faţa anchetatorilor.

    Potrivit anchetatorilor, în noaptea de 28 februarie spre 1 martie, Radu Mircescu şi Alexandru Robert Coman, membrii grupării “Chitila”, au intrat într-o locuinţă din oraşul Pantelimon, după ce au forţat uşa cu un levier, şi au furat un laptop, 2.000 de lei şi un seif în care se aflau patru arme de vânătoare şi un pistol cu bile, valoarea prejudiciului fiind estimată la aproximativ 43.000 de euro.

    Hoţii ar fi ştiut că în casa bărbatului se află bunuri de valoare, întrucât unul dintre aceştia ar fi lucrat la renovarea casei victimei şi văzuse că pe peretele uneia dintre camere se află montat un seif metalic.

    Cei doi au fost deja arestaţi într-un alt dosar, pentru tâlhărie calificată, complicitate la omor calificat, complicitate la tâlhărie calificată, lipsire de libertate, furt calificat şi distrugere.

    Potrivit surselor din Poliţie, după ce au golit seiful din casa fostului şofer al lui Borcea, aceştia l-au aruncat într-un lac şi au dat armele unui alt bărbat, Sorin Ruben Stan, pentru a le vinde. Armele au fost vândute lui Constantin Pandele şi George Andrei.

    Viceprimarul Constantin Pandele şi George Andrei au predat de bunăvoie armele la poliţie, însă în timpul audierilor, aceştia ar fi încercat să-i acopere pe cei care le-au vândut şi ar fi susţinut că le-au găsit.

    Potrivit Poliţiei Române, în 19 august, procurorul de supraveghe de pe lângă Judecătoria Cornetu a dispus, în acest caz, începerea urmăririi penale faţă de opt persoane, pentru furt calificat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, tăinuire şi mărturie mincinoasă.

    Membri grupării “Chitila” au fost arestaţi în urmă cu câteva luni, pentru mai multe jafuri comise în Sectorul 1 al Capitalei, dar şi pentru uciderea unui bătrân, după ce un jaf.