Tag: restante

  • PDL, PNL şi PSD înregistrează restanţe la bugetul de stat. ANAF a început executarea silită

    Filiala PDL Cluj are datorii la bugetul de stat de 450 de lei, care reprezintă impozitul datorat pentru veniturile din salarii.

    De asemenea, filiala PDL din Călăraşi înregistrează datorii privind impozitul pe venituri din salarii de 554 de lei.

    Un alt caz este al filialei Partidului Liberal Democrat, filiala Timiş, care figurează în evidenţele ANAF cu 145 de lei, reprezentând de asemenea impozit pe venituri din salarii.

    Totodată, PNL a înregistrează restanţe de 79 de lei reprezentând dobânzi şi penalităţi, din totalul de 156 de lei pe care partidul l-a anunţat ca “obligaţii asumate de contribuabili prin declaraţii depuse la organul fiscal”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De unde bani, dacă băncile nu mai dau credite?

    Din 2004, de când s-a extins mai rapid creditarea în România, şi până în 2011 inclusiv, profitul net în sistemul bancar a fost de 16,7 miliarde de lei, şi chiar dacă din cauza crizei, în 2010 şi în primele trei trimestre din 2011, o parte dintre bănci au înregistrat pierderi totale de 1,3 mld. lei, sistemul bancar a rămas cu un câştig net de peste 15 mld. lei, ceea ce “e un bilanţ rodnic”, declara luna trecută Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR.

    Mai mult, din profitul total au fost distribuite ca dividende mai puţin de 5 miliarde, iar aproape 12 miliarde au fost reinvestite: “băncile n-au fugit repede cu banii să-i ofere acţionarilor, ci i-au reinvestit pe cei mai mulţi, mizând pe dezvoltare într-un mediu economic stabil, predictibil, cu potenţial de absorbţie şi generator de profituri substanţiale”, observa Georgescu.

    Discursul său răspundea, indirect, temerilor că extinderea crizei în zona euro şi cerinţele noi de adecvare a capitalului vor duce la o fugă a băncilor străine din România, cu consecinţa secării creditului, devastatoare pentru o economie atât de dependentă de banii din străinătate. Restrângerea creditării a fost, de fapt, o problemă acuzată de oamenii de afaceri încă din 2009, de la începutul crizei în România, însă a revenit în prim-plan după recomandarea din noiembrie a băncii centrale din Austria ca instituţiile financiare ale ţării care au filiale în Est să limiteze la 110% proporţia dintre creditele nou acordate de aceste filiale, pe de o parte, şi depozitele noi ori alte resurse de finanţare atrase local (ceea ce era, în fond, un apel la reducerea supraexpunerii).

    În cel mai recent raport privind sectorul bancar din Europa Centrală şi de Est, analiştii Raiffeisen Research din Viena afirmă, într-adevăr, că până în 2015, “cu posibila excepţie a Albaniei, este improbabil ca sectoarele bancare din Europa de Sud-Est să cunoască rate mari de creştere nominală a volumelor de credite şi active”. Mai ales că vârful creditelor neperformante nici n-a fost încă atins în unele ţări, iar volumul respectivelor credite va putea descreşte până în 2015 doar la aproximativ o treime din nivelul actual, într-un scenariu optimist (ceea ce pentru România ar însemna scăderea de la circa 15% la aproximativ 3% în totalul împrumuturilor), sau la aproximativ două treimi, intr-un scenariu pesimist.

    Cu toate acestea, “piaţa bancară din România are toate şansele să fie cea mai atractivă din sud-estul Europei în aceşti ani, datorită atât faptului că este cea mai mare din Europa de Sud-Est, cât şi şanselor de creştere aparent sustenabilă, ceea ce înseamnă o rată de creştere nominală a creditelor şi a activelor de circa 8-11% anual în euro”, cred analiştii Raiffeisen.

    Pentru 2012, singurul bancher care a anunţat până acum un obiectiv de creştere a creditării cu două cifre este Robert Rekkers, care a afirmat la evenimentul Meet the CEO, organizat în decembrie de BUSINESS Magazin, că Banca Transilvania, cea mai mare instituţie bancară cu capital privat autohton, are ca ţintă o majorare a creditării cu 10%. Cât priveşte băncile cu capital majoritar străin, speranţele ca ele să-şi majoreze creditarea vor fi direct legate de capacitatea şi de efortul lor de a atrage depozite, având în vedere situaţia băncilor-mamă: “S-a observat în ultimele şase luni o scădere masivă a finanţării pentru sistemul bancar european, îndeosebi la nivelul finanţărilor pe termen lung. Prin urmare, capitalul va fi mai scump şi mai greu de accesat în 2012. Desigur, liderii politici şi conducerea Băncii Centrale Europene pot schimba această situaţie, prin asigurarea de lichiditate suficientă sistemului bancar şi prin recapitalizarea băncilor cu probleme”, comentează Vasile Iuga, country managing partner al PwC România.

    Din punctul de vedere al beneficiarilor de împrumuturi, Dragoş Dinu, partener al firmei de consultanţă pentru industria farmaceutică Link Resource, spune că nu se aşteaptă însă la foarte multe investiţii noi pentru 2012 în care antreprenorii să fie dornici să apeleze la credite, într-un context volatil şi înainte de alegeri. “Finanţările, atâtea câte vor fi, se vor duce către businessurile stabile şi care şi-au dovedit capacitatea de a se restructura şi de a-şi relua creşterea în 2011 sau către zona de fuziuni şi achiziţii”, afirmă el.

    Alina Radu, partener NNDKP, adaugă că băncile vor continua să fie selective cu proiectele finanţate, iar pe măsură ce condiţiile de creditare devin mai stricte, companiile care sunt parte din grupuri cu prezenţă internaţională s-ar putea îndrepta mai degrabă spre soluţii de finanţare la nivelul grupului în loc de a discuta obţinerea unei finanţări la nivel local, pentru că prima abordare le facilitează obţinerea de credite şi condiţiile de acordare.

    Pentru împrumuturile către persoane fizice, Marius Popescu, directorul general al ING Pensii, anticipează că adoptarea regulamentului privind creditele pentru populaţie “va restricţiona semnificativ creditul în valută”, însă, în acelaşi timp, reducerea treptată a dobânzii de politică monetară de către BNR (ajunsă acum la 5,75%) reprezintă un semnal de încurajare a creditării in lei, aşa încât “este posibil să asistăm la o revigorare uşoară a împrumuturilor în moneda naţională şi la o diminuare a creditului în valută, în condiţiile în care şi resursele de finanţare în valută ale instituţiilor financiare vor fi sub presiune”.

    În afară de reducerea dozată cu atenţie a dobânzii – suficient de puţin încât să nu provoace o scădere a a atractivităţii depozitelor, suficient de mult încât să încurajeze ieftinirea creditelor în lei -, BNR a susţinut puternic în ultimul an reorientarea populaţiei de la o cultură a consumului la una a economisirii. De câte ori a avut ocazia, guvernatorul Mugur Isărescu a îndemnat la redescoperirea prudenţei de către consumatori, inclusiv prin dojeni politicoase la adresa celor care s-au supraîndatorat pe termen lung pentru maşini sau plasme.

    Marius Ghenea, preşedintele Fit Distribution, introduce în discuţie şi un alt punct de vedere: “Anatemizarea creditării a fost o mare greşeală pentru România. Mulţi încă mai consideră creditele de orice fel o pată pe onoarea personală şi a familiei, ceea ce este anormal şi ar trebui să încercăm să depăşim acest complex, posibil implantat în mintea românilor, culmea, chiar de comunişti”, odată cu efortul grotesc din anii ’80 de achitare a întregii datorii externe. Deocamdată, cultural vorbind, va fi greu de găsit un echilibru între intenţia normală de dezvoltare pe credit şi pornirile fie spre îndatorare excesivă, fie spre strângerea excesivă a curelei. Mai ales când, după ce înainte de criză am avut creşteri ale creditării cu câte 60% pe an, acum şi o creştere cu 10% ni se pare un record.

  • Restantele de peste 90 de zile la creditele populatiei au atins un nou record in mai

    Dupa primele cinci luni, 728.318 de persoane aveau intarzieri la
    imprumuturi de peste 30 de zile, in valoare totala de 6,45 miliarde
    de lei. Doar in luna mai, au fost inregistrati 7.042 de restantieri
    noi, in timp ce sumele intarziate au urcat cu 225 milioane de lei.
    Din totalul sumelor al caror termen de rambursare depasea 30 de
    zile, circa 3 miliarde de lei erau restante aferente imprumuturilor
    accesate in moneda nationala, in timp ce echivalentul a 2,36
    miliarde de lei reprezentau intarzieri la creditele in euro. In
    categoria “alte monede”, unde sunt incluse si imprumuturile
    accesate in franci elvetieni, restantele au depasit pentru prima
    data cifra de un miliard de lei (1,05 miliarde lei), fiind in
    crestere cu aproape 100 milioane de lei fata de luna
    anterioara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atentie! Fiscul va poate bloca toate conturile daca aveti datorii la stat

    Multi bucuresteni au venit foc si para la Directia de taxe si
    impozite dupa ce s-au trezit cu salariul blocat. Au ajuns in
    aceasta situatie pentru datorii de peste 400 de lei. Si in aceasta
    situatie sunt 25.000 de bucuresteni.

    “La acest moment discutam despre excutarea silita a celor care nu
    si-au platit anul sau anii trecuti obligatiile fiscale, din aceasta
    luna vor intra in productie executarile celor care nu au platit
    nimic pe anul in curs,” spune Cosmin Pop, director general la
    Directia de taxe si impozite a sectorului 6.


    Detalii pe
    stirileprotv.ro
    .

  • Trei din patru romani sunt stresati din cauza ratelor la credite

    Ratele la banci au reprezentat un motiv de stres pentru trei
    sferturi dintre romanii cu credite. Bancherii mai spun ca in acest
    context clientii locali s-au reorientat catre economisire. Un
    studiu prezentat miercuri de BCR Banca pentru Locuinte (BpL) arata
    ca anul trecut, 77% dintre romani au fost stresati din cauza
    datoriilor la banci. Numarul persoanelor afectate de starea
    finantelor personale a crescut astfel fata de 2009 cu 17 procente,
    de la 60%. Fenomenul poate fi pus pe seama avansului numarului de
    persoane care platesc cu intarziere ratele la imprumuturi. Daca in
    decembrie 2009, aproximativ 683.000 de persoane fizice inregistrau
    restante mai mari de 30 de zile, la sfarsitul anului trecut, peste
    720.000 de romani se aflau in aceasta situatie, arata datele
    Biroului de Credit, centralizate de Banca Nationala a Romaniei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Mai putin de jumatate dintre restantieri isi achita datoriile, iar aproape 40% refuza sa plateasca

    “Prevedem o ingreunare a procesului de colectare: practic,
    pentru aceleasi rezultate se vor depune eforturi duble, ceea ce va
    duce si la o crestere a costurilor de colectare, fapt resimtit si
    in ultimul an de zile”, afirma Constantin Coman, directorul
    diviziei de colectare a creantelor de la Coface.

    Mai putin de jumatate dintre debitori (34%) isi platesc integral
    datoriile, in timp ce 37% nu achita nimic, refuzand sa plateasca.
    In cazul acestora din urma, la decizia creditorului, procedura de
    colectare amiabila se transforma in procedura de colectare in
    instanta, cu posibilitatea de a se ajunge inclusiv la executare
    silita. Restul de 29% achita partial sau perioada de recuperare a
    datoriilor de la ei este mai indelungata, iar efortul de recuperare
    e mai mare.

    Anul trecut, activitatea diviziei de colectare a creantelor de la
    persoane fizice a Coface a crescut ca volum cu 35% fata de 2009,
    ceea ce inseamna intrarea in portofoliu a 400.000 de cazuri de
    colectare de creante de la persoane fizice. Valoarea medie a
    creantei a scazut insa la 1.200 de euro, comparativ cu nivelul din
    2009 de 1.400 euro.

    Cel mai ridicat grad de recuperare il au creantele cu intarzieri
    de 1-60 de zile, unde rata de succes este de peste 80%. Pe ansamblu
    insa, rata medie a colectarii se situeaza la 25%.

    “Economia nu si-a revenit inca, iar in piata exista in continuare
    creante de colectat, atat de la populatie cat si de la companii.
    Efectele perioadei anterioare crizei inca se mai vad, cand
    populatia se supraindatora fara sa economiseasca”, spune Constantin
    Coman. La aceasta se mai adauga si impactul masurilor luate de
    Guvern, dar si de companii pentru a rezista pe piata, in ultimii
    doi ani, prin reducerea substantiala a veniturilor sau
    disponibilizarea angajatilor.

    Principalele institutii care au decis externalizarea creantelor au
    fost bancile, companiile de leasing, companiile de asigurari,
    IFN-urile, companiile de utilitati si telecom. Ca si in anii
    anteriori, sectorul bancar a externalizat cel mai mare volum de
    creante, avand o pondere in totalul portofoliului Coface de 45%. Se
    remarca insa o evolutie ascendenta a sectorului telecom, care si-a
    crescut puternic ponderea in numar de debite, pana la 42%.

    Coface, filiala romaneasca a asiguratorului francez de credit cu
    acelasi nume, detinut de banca Natixis, este specializata in
    asigurari de credit, factoring, ratinguri si informatii de business
    si administrare a creantelor.

  • Restantele la creditele de peste 20.000 lei s-au dublat anul trecut

    Restantele cu termen de intarziere de peste 90 de zile totalizau
    de 12,3 miliarde de lei si reprezentau 81% din totalul
    intarzierilor la plata, potrivit datelor Centralei Riscurilor
    Bancare (CRB)prezentate de BNR. Astfel, atat valoarea, cat si
    ponderea acestora au crescut fata de luna decembrie 2009, cand
    totalizau 5,38 miliarde de lei si reprezentau 68% din totalul
    intarzierilor la plata de la acea data. Cresterea restantelor a
    ridicat ponderea acestora in totalul sumelor datorate la 6,34%,
    aproape de doua ori peste nivelul raportat la sfarsitul anului
    2009, de 3,46%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANAF va rambursa catre companii TVA de 1,3 miliarde de euro in decembrie

    Acest total reprezinta deconturile cu compensare partiala sau
    integrala, astfel incat in urma compensarilor rezulta o suma de
    plata efectiva de 1,034 miliarde de lei. Plata a fost esalonata in
    trei transe – 9 decembrie (193 milioane de lei), 24 decembrie
    (324,3 milioane de lei) si 30 decembrie (517 milioane de lei).

    Plata datoriilor statului catre companiile private a fost pe
    parcursul intregului an un punct spinos in discutiile cu FMI,
    Guvernul fiind nevoit sa ceara pana acum mai multe derogari de la
    criteriul arieratelor pentru a putea obtine transele de imprumut.
    Romania s-a incadrat in tinta de deficit convenita cu FMI nu numai
    prin reducerea investitiilor, ci si prin cresterea restantelor de
    plata catre companii, releva la jumatatea anului Consiliului
    Fiscal, care “recomanda cu tarie plata cat mai rapida a arieratelor
    catre mediul privat, chiar cu prioritate in fata altor
    cheltuieli”.

    Recent, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, aprecia la randul sau
    ca arieratele sunt una dintre explicatiile principale pentru care
    in Romania se manifesta coexistenta intre inflatia ridicata si
    perpetuarea recesiunii, fiind din acest punct de vedere chiar mai
    rele decat deficitele din economie.

  • Peste jumatate dintre romani reusesc cu greu sa-si acopere cheltuielile curente; un sfert au datorii

    Cu toate acestea, indicele de incredere inregistreaza o usoara
    imbunatatire fata de lunile anterioare.”Dupa o vara «fierbinte»,
    marcata de cea mai accentuata stare de pesimism din ultimii 10 ani,
    lunile de toamna ale acestui an aduc un usor reviriment in ceea ce
    priveste indicele de incredere a populatiei(…). Numarul
    neincrezatorilor in starea generala economica continua sa fie insa
    mare, iar perspectivele destul de sumbre”, se arata intr-un
    comunicat al GfK.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul din zece romani cu credite este restantier

    Cele mai multe credite neperformante sunt cele de valori mici
    (sub 5.000 de lei), iar cea mai riscanta categorie sunt cei ce s-au
    imprumutat si la banci, si la institutii financiare nebancare (IFN)
    – in total peste 500.000 de oameni, cu o datorie totala de 13,8
    miliarde de lei. “Aceste persoane au in general trei credite (doua
    la banci si unul la IFN) si prezinta o rata a neperformantei de
    13,4 la suta”, releva BNR, in cel mai recent Raport asupra
    stabilitatii financiare, lansat pe piata marti.

    La nivelul populatiei, rata creditelor neperformante a crescut
    de la 2,4% in decembrie 2008 la 6,9% in iunie 2010, iar ea este de
    asteptat sa creasca, pe masura ce efectul concedierilor masive va
    ajunge sa fie simtit si in conditiile in care asteptarile
    familiilor privind situatia lor financiara viitoare sunt negative.
    Pentru creditele in lei, rata neperformantei este de 8,5%, iar
    pentru cele in valuta de 6,1%. Volumul total al finantarii
    populatiei prin banci este de circa 104 miliarde lei, iar in cazul
    IFN de circa 6 miliarde.

    Conform raportului BNR, capacitatea populatiei de a-si plati
    datoriile la banci “este posibil sa continue sa inregistreze
    constrangeri in urmatoarea perioada”, pentru ca veniturile
    populatiei “este probabil sa stagneze sau chiar sa cunoasca unele
    reduceri, desi aceasta tendinta va fi contrabalansata partial de
    utilizarea economisirilor”, iar serviciul datoriei nu are premise
    sa scada semnificativ.

    Explicatia data de banca centrala este ca majoritatea creditelor
    acordate populatiei sunt pe termen mediu si lung, generand
    obligatii de plata si pe viitor, din moment ce bancile au acordat
    in ultimii ani credite cu scadente tot mai mari (durata medie a
    unui imprumut imobiliar, de pilda, este de 25 de ani), iar o parte
    dintre aceste credite sunt in valuta cu dobanzi variabile, care vor
    fi afectate de majorarea dobanzilor pe pietele internationale
    atunci cand politicile monetare in zona euro, SUA si alte economii
    vor incepe sa se inaspreasca. In plus, noteaza BNR, numeroase
    credite imobiliare acordate in anii anteriori au avut conditii
    promotionale a caror perioada de gratie incepe sa expire.

    In cazul creditelor de consum negarantate cu ipoteci, care
    trebuie sa fie rambursate in medie in 8 ani, “riscul ca bunul de
    consum achizitionat prin credit sa ajunga sa valoreze mai putin
    decat datoria ramasa de rambursat este semnificativ”, atrage
    atentia BNR.

    Acest risc se coreleaza cu constatarea ca “majoritatea sumei ce
    trebuie rambursata bancilor (92% in iunie 2010) are ca destinatie
    acoperirea creditelor de consum, “ceea ce aduce in discutie
    viabilitatea pe termen mediu si lung a structurii indatorarii
    populatiei”. De altfel, tot aceste credite au facut si obiectul
    principal al restructurarilor initiate de banci: in decembrie 2009,
    imprumuturile restructurate erau preponderent cele de consum (60%
    ca volum si 91% ca numar).