BusinessMagazin

Tag: Republica Moldova

  • Zece feluri de mâncare cu zece vinuri. Ce vin merge la clătite cu brânza dulce, la mămăligă cu caşcaval sau la sarmale

    Marinela Ardelean, unul dintre cei mai în vogă degustători de vin din România a lansat „Cartea Vinurilor Româneşti” (2015-2016), care înseamnă de fapt un index al principalelor vinuri din România.

    Dincolo de cele 214 vinuri selectate ca fiind cele mai bune din România şi Republica Moldova, din cele 3.000 degustate de un juriu international, cartea prezintă şi asocieri între mâncăruri şi vin.

    Ce vin se potriveşte la următoarele feluri de mâncare:

    1.       Mămăligă cu caşcaval – vin alb – Cupaj de Fetească Albă şi Sauvignon Blanc 2014

    2.       Salată de vinete cu maioneză, ceapă şi usturoi – vin rose – Negru de Drăgăşani Rose 2014

    3.       Omletă cu bacon – vin roşu – Fetească Neagră 2013

    Cititi articolul integral pe www.zf.ro

  • Cine este Liudmila Climoc, inginerul în microelectronică din Republica Moldova care va fi de la 1 mai noul şef al Orange România

    Liudmila Climoc, 40 de ani, care va prelua de la 1 mai poziţia de CEO al Orange România, cel mai mare jucător de pe piaţa de telefonie mobilă după cifra de afaceri şi numărul de clienţi, este licenţiată în microelectronică şi are o carieră de aproape 20 de ani în industria de telecom, conform datelor publicate de companie şi a informaţiilor din presa din Republica Moldova.

    După ce a absolvit Facultatea de Calculatoare, Informatică şi Microelectronică din cadrul Universităţii Tehnice din Republica Moldova, Liudmila Climoc şi-a început cariera în cadrul companiei de telefonie mobilă Voxtel de pe poziţia de consultant de vânzări. Compania de telefonie mobilă Voxtel din Republica Moldova s-a lansat în anul 1998 având încă de la început în acţionariat grupul France Telecom. Operatorul a trecut la brandul Orange în 2007, după ce în anul anterior francezii şi-au majorat participaţia la operator la 61%.

    După un an de zile în cadrul Voxtel, Liudmila Climoc a fost promovată în poziţia de manager al reţelei de magazine în cadrul departamentului comercial, poziţie ocupată până în anul 2002.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este Liudmila Climoc, inginerul în microelectronică din Republica Moldova care va fi de la 1 mai noul şef al Orange România

    Liudmila Climoc, 40 de ani, care va prelua de la 1 mai poziţia de CEO al Orange România, cel mai mare jucător de pe piaţa de telefonie mobilă după cifra de afaceri şi numărul de clienţi, este licenţiată în microelectronică şi are o carieră de aproape 20 de ani în industria de telecom, conform datelor publicate de companie şi a informaţiilor din presa din Republica Moldova.

    După ce a absolvit Facultatea de Calculatoare, Informatică şi Microelectronică din cadrul Universităţii Tehnice din Republica Moldova, Liudmila Climoc şi-a început cariera în cadrul companiei de telefonie mobilă Voxtel de pe poziţia de consultant de vânzări. Compania de telefonie mobilă Voxtel din Republica Moldova s-a lansat în anul 1998 având încă de la început în acţionariat grupul France Telecom. Operatorul a trecut la brandul Orange în 2007, după ce în anul anterior francezii şi-au majorat participaţia la operator la 61%.

    După un an de zile în cadrul Voxtel, Liudmila Climoc a fost promovată în poziţia de manager al reţelei de magazine în cadrul departamentului comercial, poziţie ocupată până în anul 2002.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Decenii de relaţii

    A fost şi este o vreme a fierberii în Republica Moldova, iar acordul privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, semnat la Chişinău, la 7 octombrie 2015, în valoare de 60 de milioane de euro, va trece, desigur, rapid prin maşina de vot a Casei Poporului. Şi, dincolo de nevoia de reforme cerută de români şi de europeni, cei mai nevoiaşi cetăţeni ai Republicii Moldova vor primi un ajutor de urgenţă care i-ar putea ajuta să iasă cu bine din iarnă. În continuare?

    Să ne întoarcem un pic în timp, în anul 2005; premierul Vasile Tarlev vizitează Bucureştiul, vizită privită drept o încercare de apropiere a autorităţilor moldovene de România şi o distanţare faţă de Moscova. Dar Republica Moldova era în situaţia de a face faţă unei crize energetice, în condiţiile în care Centrala Electrică de la Cuciurgan, situată în Transnistria, sistase livrările de energie către republică. Centrala se afla în proprietatea gigantului energetic rus RAO EAS Rossii şi asigura mai mult de jumătate din necesităţile de energie electrică ale republicii.

    Centrala de la Cuciurgan a oprit livrarea curentului pe motiv că distribuţia de electricitate, deţinută de grupul Union Fenosa, refuzase majorarea tarifului de la 3,05 la 4,08 cenţi pentru un kilowatt-oră. Decizia furnizorului poate fi interpretată ca fiind una de natură economică, dat fiind refuzul Chişinăului de a accepta majorarea preţului. Dar mulţi au spus că decizia avea şi o pronunţată încărcătură politică în contextul relaţiilor dintre Moldova şi Rusia, nu tocmai prieteneşti atunci. La mijloc, România. Oficialii români au invocat la întâlnirile cu Tarlev o datorie de 30 de milioane de dolari, care data din perioada 1998 – 1999, când republica s-a confruntat cu o situaţie asemănătoare, oprirea livrărilor de la Cuciurgan.

    În mai 1999 Moldova datora CONEL, compania de electricitate de atunci, aproape 9 milioane de dolari. Datoria urma să se compenseze prin participarea unui consorţiu românesc alcătuit din SNP Petrom şi un grup de firme private la privatizarea distribuitorului moldovean de produse petroliere Tirex Petrol. Un şir lung de negocieri fără finalitate şi viziunile diferite ale celor două părţi asupra preţului tranzacţiei au făcut ca afacerea să cadă. Tirex a fost preluată de o companie germană, care a oferit 500.000 de dolari pentru 82% din acţiuni şi s-a angajat să investească 5 milioane de dolari în infrastructură. La începutul anului 2000 datoria moldovenilor pentru electricitate crescuse la 22 de milioane de dolari, la acea dată echivalentul facturii pentru gazele naturale necesare României pentru o lună de zile.

    Situaţia este discutată la o întâlnire a premierilor de atunci, Mugur Isărescu şi Dumitru Braghiş, în ianuarie 2000, dar fără nicio finalitate. În martie, CONEL avertiza Moldtranselectro că va opri livrările, dacă nu îşi primeşte banii, iar la începutul lui aprilie vine propunerea guvernului Republicii Moldova: plata în bani şi produse agricole, pentru început seminţe de porumb în valoare de 2 milioane de dolari (datoria era deja de 28 de milioane de dolari).

    Porumbul provenea din confiscări de la diverşi agenţi economici şi a fost refuzat de CONEL. Alegerile şi schimbarea politică din anul 2000 au făcut ca problema datoriei să treacă în planuri secunde, în România. Abia în august 2001 Adrian Năstase, în calitate de premier, mai făcea referire, nemulţumit, la problema datoriei, dar în alt context: datoriile Republicii Moldova faţă de Ucraina au fost transformate, prin intermediul unei societăţi private, în acţiuni la reţelele de electricitate, ceea a determinat anularea licitaţiei lansate pentru aceste reţele, la care participau şi societăţi româneşti. Şi apoi nimic, timp de patru ani. A mai fost pomenită la vizita lui Tarlev şi pe urmă becul s-a stins, figurat vorbind. 

    Este doar un episod din istoria alambicată a relaţiilor dintre România şi Republica Moldoba, bazate pe o frăţie oportunistă. Am citit analize care vorbesc despre o Moldovă menită să rămână veşnic un stat asistat, care şi-a epuizat opţiunile de politică externă, adică apropierea de Rusia sau de Europa. Proeuropenismul de acum mi se pare a fi din nou o soluţie dictată de aceleaşi raţiuni oportuniste. Iar nemulţumirea moldoveanului din stradă nu are de-a face cu Rusia sau Europa, ci cu corupţia, cu sărăcia, cu nivelul de trai scăzut. În rest, opţiunile pentru România sunt destul de reduse, deşi spaţiu de manevră ar fi. Putem impune condiţii (asta dacă nu va apărea o mână prietenească de ajutor pentru Chişinău din partea Moscovei), putem investi, putem primi şi şcoli tineri, putem oferi în continuare ajutor populaţiei.

    Există un semn de întrebare, dacă România va putea face asta în anul electoral 2016, cu propria populaţie destul de nemulţumită şi cu o clasă politică descalificată.

  • Cum a ajuns Moldova o pradă pentru oligarhi

    PIB-ul per capita al Letoniei raportat la paritatea puterii de cumpărare a crescut de patru ori de când mica economie s-a desprins de URSS. PIB-ul per capita al Republicii Moldova, de asemenea o economie mică care a făcut parte din URSS, a crescut de doar două ori în acest interval.

    Letonia, cu o populaţie de 2,2 mi­lioane de locuitori, ocupă poziţia 43 în indicele corupţiei realizat de Trans­parency International. Cu cât cifra este mai mică, cu atât corupţia este mai redusă. Moldova stă pe poziţia 103, cel mai coborât nivel fiind 175.

    Moldova, prinsă într-o eternă criză politică, într-o luptă pentru putere care riscă să se transforme într-o criză economică, este cu mult în urmă în cursa occidentalizării, rămânând una dintre cele mai sărace ţări europene. Letonia este deja membră a zonei euro. (Spre comparaţie, PIB-ul per capita al Ro­mâniei a crescut de trei ori după ieşirea din comunism, iar ţara se plasează pe locul 69 în indicele corupţiei. România are 19 milioane de locuitori.)

    În plus, Moldova a pierdut în doar trei zile anul trecut un miliard de dolari, echivalentul a 15% din PIB-ul ţării, printr-o delapidare cu iz politic a unui număr de trei bănci locale.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Alexandra Munteanu lucrează pentru General Electric din 2006, iar de anul trecut ocupă funcţia de country manager România & Republica Moldova în cadrul diviziei GE Healthcare

    Alexandra Munteanu lucrează pentru General Electric din 2006, iar de anul trecut ocupă funcţia de country manager România & Republica Moldova în cadrul diviziei GE Healthcare.

    Alexandra Munteanu este la bază finanţist: a absolvit în 2003 Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, în 2007 a obţinut certificarea ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), în perioada 2003–2005 a lucrat în cadrul Ernst & Young România, în calitate de auditor, iar în 2005-2006 a ocupat funcţia de analist financiar în cadrul BRD – Groupe Société Générale.

    În cadrul GE a fost mai întâi Finance Manager, fiind responsabilă pentru toate activităţile financiare şi de contabilitate ale GE Healthcare în România şi Republica Moldova. Ulterior a devenit vicepreşedinte pentru sud–estul Europei al diviziei Customer Financing din cadrul GE Global Growth & Operations, printre responsabilităţile sale numărându-se structurarea finanţării pentru clienţii tuturor diviziilor GE, printre care GE Energy, GE Lighting, GE Water, GE Oil & Gas, GE Healthcare

    . În 2014 a fost numită Country Manager al GE Healthcare pentru România & Republica Moldova, poziţie din care este responsabilă pentru toate operaţiunile diviziei în cele două ţări şi din care conduce o echipă formată din 30 de angajaţi. Crede că au ajutat-o mult de-a lungul carierei calităţi personale precum curiozitatea, responsabilitatea sau concentrarea absolută pe ceea ce şi-a propus. Este pasionată de înot, iar cea mai mare parte a timpului liber o petrece alături de fiul său, în vârstă de 5 ani. „Succesul este de fapt format din tenacitate, un lung şir de eforturi susţinute şi reuşite mai mici care ne responsabilizează, ne obligă să ne dorim să depăşim etapa în care suntem la momentul respectiv.”

  • Vreau să fiu Stewardesă se extinde la Chişinău

    Vreau să fiu Stewardesă  se extinde în Republica Moldova, unde va organiza periodic cursuri de pregătire pentru viitoare stewardese.

    Primul curs va avea loc în perioada 14-15 noiembrie. Cursurile de pregătire se desfăşoară în limba englezăşi vor fi susţinute de către un trainer cu o experienţă de peste 12 ani în aviaţie, din care 10 ani şi jumătate ca însoţitor de bord Qatar Airways.

    ”După 2 ani în care am organizat peste 40 de cursuri de pregătire în România şi am avut peste 850 de cursanţi, am decis să extindem proiectul Vreau să fiu Stewradesă şi în Republica Moldova. Astfel, începând cu luna noiembrie a acestui an, echipa Vreau să fiu Stewardesă va organiza periodic cursuri pentru viitoare stewardese la Chişinău”, a declarat Georgiana Ene, co-fondator Vreau să fiu Stewardesă.

    “ Este primul pas pe care îl facem înspre lansarea peste graniţe a cursurilor noastre de pregătire pentru viitori însoţitori de bord. Având în vedere ca deja am avut o serie de cursanţi din ţările vecine(Ungaria, Moldova, Ucraina) la Bucureşti, consider că extinderea noastră va fi extrem de utilă pentru persoanele din Republica Moldova cei care îşi doresc o carieră în aviaţie şi au nevoie de îndrumare în carieră.”, a adăugat Anca Dumitrescu, co-fondator Vreau să fiu Stewardesă.

    Potrivit comunicatului, din 2013 şi până în prezent Vreau să fiu Stewardesă  a organizat 42 de cursuri în cadrul cărora au participat 880 de cursanţi. 80% dintre ei sunt astăzi însoţitori de bord la companii aeriene.
     

  • Nicolae Timofti: În aceste timpuri grele, simţim sprijinul României

    “În aceste timpuri grele, simţim plenar sprijinul României“, a spus Nicolae Timofti, în timpul unei întrevederi cu premierul Victor Ponta, care s-a aflat joi la Chişinău, cu ocazia Zilei Independenţei Republicii Moldova.

    Potrivit unui comunicat de presă emis de Administraţia Prezidenţială de la Chişinău, Timofti a pledat pentru intensificarea cooperării bilaterale pentru definitivarea proiectelor comune de infrastructură şi de altă natură, subliniind că, din punct de vedere politic, există în prezent condiţii optime pentru o apropiere strânsă între guvernele şi oamenii de pe cele două maluri ale Prutului.

    Preşedintele moldovean a apreciat că cea mai mare parte din exportul produselor moldoveneşti reorientat în ultimii ani spre piaţa Uniunii Europene are ca destinaţie România.

    Prim-ministrul României, Victor Ponta, a declarat că guvernul pe care îl conduce şi întreaga clasă politică de la Bucureşti susţine pe toate căile Republica Moldova. “Când e vorba de a susţine Republicii Moldova, suntem uniţi”, a spus Victor Ponta, potrivit sursei citate.

    Victor Ponta a reafirmat decizia Guvernului român de a contribui financiar la modernizarea grădiniţelor din Republica Moldova, construcţia gazoductului Iaşi-Chişinău, dezvoltarea în ţara noastră a Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD), şi alte proiecte. Premierul român a subliniat că aceste proiecte vor fi finalizate fără întârziere dacă la Chişinău va exista în continuare stabilitate politică.

    Nicolae Timofti şi Victor Ponta au discutat şi despre parcursul european al Republicii Moldova, situaţia regională şi evoluţiile din zona transnistreană.

  • Obama, mesaj pentru Chişinău: SUA sprijină asipraţiile europene şi integritatea Republicii Moldova

    Preşedinţii SUA, Rusiei, Germaniei, Franţei şi României au transmis joi mesaje de felicitare preşedintelui Republicii Moldova, Nicoae Timofti, cu ocazia Zilei Naţionale, la 24 de ani de la declararea independenţei, mesajele fiind publicate pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale de la Chişinău.

    Barack Obama, preşedintele SUA, a transmis că Statele Unite sunt “angajate să ajute Republica Moldova să-şi păstreze integritatea teritorială şi suveranitatea”. Preşedintele american a subliniat că ţara sa sprijină aspiraţiile europene ale Republicii Moldova, potrivit sursei citate.

    “Statele Unite sprijină aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi consideră acest lucru cel mai bun garant al securităţii şi prosperităţii Republicii Moldova. Suntem bucuroşi să vedem progresele continue ale Republicii Moldova în consolidarea statului de drept, continuarea reformelor, asigurând un viitor stabil şi prosper. Cunoaştem că procesul de reformare este în desfăşurare, iar Statele Unite sunt pregătite să vă ajute”, a transmis Obama.

    Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse a spus: “Sunt sigur că dezvoltarea relaţiilor ruso-moldave în spiritul prieteniei şi cooperării corespunde intereselor fundamentale ale cetăţenilor ambelor noastre state şi este în conformitate cu întărirea stabilităţii şi securităţii regionale şi europene.”

    François Hollande, preşedintele Franţei, a amintit de întâlnirea cu omologul său moldovean la Summitul Parteneriatului Estic de la Riga şi a subliniat că îşi doreşte consolidarea relaţiilor bilaterale în continuare.

    “Îmi doresc ca relaţiile de prietenie şi cooperare între ţările noastre să se consolideze în continuare. Recenta numire a noului Guvern sper că va permite continuarea dialogului politic între ţările noastre, care a fost deosebit de fructuos în ultimii ani. În această ordine de idei, întâlnirea noastră din luna mai, pe marginea Summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga, este un pas suplimentar pentru aprofundarea relaţiilor noastre”, a spus Hollande, potrivit sursei citate.

    Joachim Gauck, preşedintele Germaniei, a reiterat sprijinul oferit de ţara sa în parcursul european al Republicii Moldova şi în rezolvarea conflictului transnistrean.

    “Republica Moldova a făcut paşi importanţi în aprofundarea cooperării cu Germania şi cu Uniunea Europeană. Republica Federală Germania va sprijini şi în continuare, în calitate de partener, Republica Moldova în calea aleasă a democraţiei, statului de drept şi economiei de piaţă. În vederea implementării reformelor profunde iminente, spre binele cetăţenilor Republicii Moldova, vă urez succes şi putere”, a transmis preşedintele german.

    Klaus Iohannis, preşedintele României, a dat asigurări, în mesajul său, referitor la sprijinul său şi al României pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale.

    “M-am bucurat mult să vă reîntâlnesc recent la Suceava, unde am reconfirmat susţinerea totală a României pentru procesul de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Reuşitele de până acum de pe acest drum relevă capacitatea Republicii Moldova de asumare şi atingere a unor obiective ambiţioase. Consolidarea pe mai departe a acestor realizări va conduce cu siguranţă la împlinirea aspiraţiilor cetăţenilor Republicii Moldova. România vă va fi şi în viitor alături în acest efort”, a transmis Iohannis.

    Administraţia Prezidenţială de la Chişinău a anunţat că preşedintele Timofti a primit mesaje de felicitare cu ocazia Zilei Independenţei Republicii Moldova din partea mai multor şefi de stat printre care Aleksandr Lukaşenko, preşedintele Republicii Belarus, Regele Philippe al Belgiei, Regele Wilhelm-Alexander al Regatului Ţărilor de Jos, János Áder, preşedintele Ungariei, Prokopios V. Pavloulos, preşedintele Republicii Elene, Toomas Hendrik Ilves, preşedintele Republicii Estonia, Rosen Plevneliev, preşedintele Republicii Bulgaria, Miloš Zeman, preşedintele Republicii Cehe, Simonetta Sommaruga, preşedintele Confederaţiei Elveţiene.

     

  • Ponta i-a transmis lui Streleţ că este încrezător că Republica Moldova îşi va continua parcursul european

    “Prim-ministrul Victor Ponta a avut o convorbire telefonică cu premierul Republicii Moldova, Valeriu Streleţ. Cu acest prilej, prim-ministrul Victor Ponta a transmis urări de succes noului guvern din ţara vecină şi a exprimat încrederea în continuarea parcursului către atingerea tuturor obiectivelor europene ale Republicii Moldova”, anunţă Guvernul într-un comunicat remis Agenţiei MEDIAFAX.

    Cei doi premieri au evaluat priorităţile de pe agenda bilaterală, şi în special proiectele de infrastructură energetică şi de transport.

    În domeniul energetic vor fi continuate proiectele de interconectare planificate şi agreate prin Memorandumul încheiat în acest an. Totodată, s-a stabilit ca în perioada următoare să aibă loc noi contacte la nivelul companiilor din domeniu şi s-a convenit asupra necesităţii urgentării proiectelor aflate în derulare. Stadiul lucrărilor va fi analizat în cadrul viitoarei Comisii interguvernamentale pentru integrare europeană, în toamnă.

    “Prim-ministrul Victor Ponta şi prim-ministrul Valeriu Streleţ au stabilit să se întâlnească la Chişinău în cadrul unei reuniuni de lucru, până la sfârşitul lunii august, pentru continuarea dialogului pe temele prioritate de colaborare bilaterală”, mai spune sursa citată.