BusinessMagazin

Tag: refugiati

  • Soluţia găsită de Merkel la criza refugiaţilor

    UE ar putea oferi favoruri comerciale ţărilor care găzduiesc refugiaţi sirieni. Uniunea Europeană promite să îmbunătăţească condiţiile de export pentru ţările care sunt afectate de criza refugiaţilor sirieni şi va oferi inclusiv favoruri comerciale statelor respective, a declarat cancelarul german Angela Merkel, potrivit agenţiei de presă Reuters.

    “UE va face orice pentru a îmbunătăţi condiţiile de export pentru acele ţări, ia în considerare inclusiv oferirea de favoruri comerciale”, a declarat Merkel la o conferinţă de presă de la finalul conferinţei internaţionale de la Londra, de joi, pentru strângerea de fonduri ce urmează a fi alocate Siriei şi ţărilor care se confruntă cu valurile de refugiaţi sirieni.

  • Anunţul care SPERIE toată Europa: „Schengen este un eşec şi UE este un fiasco”

    Protejarea eficientă a graniţelor externe ale UE este importantă pentru a păstra zona de circulaţie liberă Schengen, au spus eurodeputaţii în cadrul dezbaterii care a avut loc marţi, unii cerând toleranţă zero faţă de atacurile rasiste şi violente împotriva migranţilor şi refugiaţilor.

    Comisarul pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a dat asigurări că nu se ia în calcul la Comisia Europeană renunţarea la spaţiul Schengen sau excluderea unui stat.

     „Comisia pregăteşte toate opţiunile (…), dar nu este vorba despre a renunţa la Schengen sau a exclude un stat membru”, a spus comisarul.

    La rândul său, liderul PPE Manfred Weber a spus că trebuie depăşită diviziunea din interiorul Uniunii pentru păstrarea spaţiului Schengen.

     „Nu este vorba despre lipsă de idei, ci despre un blocaj, în Consiliu, dar şi în această adunare, (…) o diviziune pe care trebuie să o depăşim pentru a asigura Schengen”, a declarat Weber.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Tânărul care a oprit refugiaţii. Cum a schimbat Ionuţ Sabău destinul unei întregi comunităţi din Satu Mare

    Un mesaj spus direct, răspicat şi fără ocolişuri a schimbat soarta unei întregi comunităţi. Un tânăr de 28 de ani din oraşul Ardud, judeţul Satu Mare, a arătat că atunci când există voinţă pot fi mutaţi şi munţii.

    Ionuţ Sabău a fost portavocea locuitorilor din cartierul Mădăras, oraşul Ardud, care s-au opus derulării în localitatea lor a unui proiect finanţat de Uniunea Europeană, prin Ministerul Afcerilor Interne, prin care ar fi ajuns aici câteva zeci de refugiaţi.

    Ionuţ a fost printre primii care au aflat de acest proiect, ascuns până acum locuitorilor din Ardud. În doar două ore a mobilizat peste 100 de persoane care s-au strâns la căminul cultural din localitate pentru a anunţa că se opun venirii migranţilor. Apoi a strâns aproape 200 de semnături, listă pe care a prezentat-o a doua zi la o întâlnire cu prefectul de Satu Mare, Eugeniu Avram, spre a fi trimisă ministrului Petre Tobă.

    Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Un oraş întreg se revoltă. Un centru pentru migranţi, amenajat pe ascuns în satu mare

    După ce Ministerul de Interne a anunţat că va amenaja un centru pentru refugiaţi în staţiunea balneoclimaterică Tăşnad, o nouă locaţie din judeţul Satu Mare se pregăteşte să primească migranţi.

    Este vorba de oraşul Ardud, aflat lângă municipiul Satu Mare, acolo unde o fundaţie în colaborare cu Ministrul Afacerilor Interne a început amenajarea unui centru. Locaţia aleasă este cartierul Mădăras, iar potrivit primelor informaţii obţinute de Vocea Transilvaniei aici vor fi găzduiţi câteva zeci de migranţi.

    Proiectul este derulat de Asociaţia Frères România şi se pare că este finanţat de Ministerul de Interne. Frères România este o asociaţie întemeiată de părintele Jean Magnan, iezuit francez, sosit la Satu Mare în 1993. Proritatea la acea vreme o reprezentau tinerii ieşiţi din centrele de plasament şi copiii străzii. Ulterior activitatea s-a diversificat, incluzând formarea spirituală şi activităţi culturale. Asociaţia îşi are sediul în Satu Mare.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Premierul Franţei: Uniunea Europeană este în pericol să se rupă

    Uniunea Europeană se confruntă cu un pericol de “dislocare” în “lunile care vin”, din cauza diferitelor crize care o ameninţă, a avertizat, joi, premierul Franţei, Manuel Valls, făcând referire la criza refugiaţilor, la fenomenul terorismului sau la posibila ieşire a Marii Britanii din UE.

    Manuel Valls a făcut aceste declaraţii în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a vorbit despre “toate pericolele care pot duce la o dislocare a proiectului european” în lunile care vin, făcând referire la criza refugiaţilor, la terorism şi la intensificarea populismului. Acesta a mai precizat că printre pericole se numără şi “Brexitul”, relatează Le Figaro, în ediţia online.

    Valls şi-a manifestat speranţa privind încheierea unui acord între Marea Britanie şi Uniunea Europeană în timpul summitului european din februarie, pentru a se evita un Brexit, însă este de părere că ar fi nevoie de “mai mult timp” ca discuţiile să conducă la o astfel de înţelegere.

    “Nu, cred că este nevoie de mai mult timp. Discuţiile au început recent. Dincolo de discursuri, trebuie ca acest lucru să poată fi făcut pe baze concrete şi specifice. Franţa doreşte ca un acord să fie posbil, dar, o spun încă o dată, nu în orice condiţii”, a susţinut Valls.

  • Retrospectiva 2015: Criza refugiaţilor

    Nu există imagine mai zguduitoare, mai reprezentativă pentru anul 2015, decât cea cu  trupul lui Alan Kurdi, copilul în vârstă de trei ani care s-a înecat în Mediterană şi care a fost descoperit pe o plajă din Turcia. Alan nu a fost singur, pentru că, potrivit UNICEF, cel puţin 185 de copii imigranţi au murit înecaţi în Marea Egee în timp ce încercau să ajungă pe cale maritimă din Turcia în Grecia. „În Marea Egee, aproximativ 30% dintre cei care au murit în acest an sunt copii. Ceea ce înseamnă 185 de copii din totalul de 590 de persoane decedate în estul Mării Mediterane în acest an“, a declarat Sarah Crowe, un purtător de cuvânt al UNICEF.

    Peste 250.000 de sirieni şi-au pierdut viaţa în conflictul armat care are loc în Siria din 2011, început cu proteste antiguvernamentale, înainte de a escalada în război civil. Alţi 11 milioane de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele, iar peste 4 milioane au fugit din ţară, din cauza luptelor dintre forţele loiale preşedintelui Bashar al-Assad şi rebeli. La acestea se adaugă militanţii jihadişti ai grupării Stat Islamic, care controlează mari regiuni din Siria şi Irak, unde seamănă teroare. Statele Unite şi ţări partenere lansează atacuri aeriene împotriva forţelor Statului Islamic încă din septembrie 2014. Rusia a început la rândul ei, în septembrie, atacuri aeriene împotriva ISIS, la cererea preşedintelui Bashar al-Assad, şi a intensificat acţiunile în noiembrie, după doborârea unei aeronave ruseşti în Sinai de către islamişti şi a atentatelor de la Paris.

    În condiţiile uriaşului aflux de oameni, Uniunea Europeană a stabilit la un summit din luna septembrie redistribuirea obligatorie a refugiaţilor în statele membre. Potrivit planului CE, Germania şi Franţa urmează să accepte cele mai multe persoane, 31.443 şi 24.031. Spania, Polonia şi Olanda sunt următoarele, cu 14.931, 9.287 şi 7.214 de azilanţi. Sistemul obligatoriu de cote, contestat de unele state, precum Ungaria, are drept criterii populaţia, economia, şomajul şi acceptarea în trecut a unor refugiaţi de către statele membre. România, care s-a opus cotelor obligatorii, urmează să găzduiască 6.351 de azilanţi.

    Potrivit datelor ONU, războiul civil din Siria a făcut ca în ultimii cinci ani peste 4 milioane de oameni să se refugieze mai întâi în ţările vecine Turcia, Liban, Iordania şi Irak, iar apoi în Europa. În luna februarie, Turcia a devenit gazda celui mai mare număr de refugiaţi din lume, adăpostind 2,2 milioane de sirieni şi cheltuind 7,6 miliarde de dolari pentru asistenţa directă acordată acestora. La sfârşitul lunii noiembrie, Uniunea Europeană a încheiat un acord cu Turcia pe tema gestionării crizei migraţiei şi negocierilor de aderare, în care s-a angajat să îi acorde un ajutor de 3 miliarde de euro.

    Europenii, în frunte cu cancelarul german Angela Merkel, au fost supuşi unor presiuni puternice în gestionarea celui mai mare aflux de oameni de la al doilea război mondial încoace, cei mai mulţi prezenţi deja în Germania, unde Merkel depune eforturi importante în vederea unui acord cu turcii. Criza a fost exploatată de către opoziţii populiste şi a ridicat unele ţări împotriva altora, afectând totodată ideea frontierelor deschise, atât de preţuită de către membrii Uniunii.

    Măsurile pe care UE le-a adoptat în ultimele luni au contribuit prea puţin la preluarea controlului asupra afluxului, iar iarna, care poate diminua numărul migranţilor timp de câteva luni, înăspreşte situaţia zecilor de mii de oameni blocaţi după închiderea frontierelor în Balcani, sporind presiunea asupra liderilor europeni să găsească o soluţie. Europenii vor ca Turcia să cheltuiască noile fonduri europene – aproximativ 3 miliarde de euro în următorii unu-doi ani – pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale celor aproximativ 2,3 milioane de sirieni care trăiesc în prezent în Turcia, pentru ca aceştia să fie mai puţin dispuşi să urce în bărci şi să plece către coastele Greciei. UE doreşte de asemenea ca autorităţile turce să păstreze mai mulţi afgani şi alţi asiatici care traversează Turcia în drumul lor către Europa. Uniunea mai vrea ca Turcia să-şi asume angajamentul de a reprimi persoane care reuşesc să ajungă în Grecia, dar ale căror solicitări de azil politic sunt respinse.

    Criza refugiaţilor ar putea căpăta aspecte din ce în ce mai dramatice după atentatele teroriste din Franţa, de la începutul şi de la sfârşitul anului. Este vorba de masacrul de la birourile revistei de satiră Charlie Hebdo, din 7 ianuarie, care s-a sfârşit cu o uriaşă operaţiune a poliţiei şi două asedii, două zile mai târziu, dar şi de atacurile seara zilei de 13 noiembrie, din Paris, comise de islamişti înarmaţi şi sinucigaşi, care au lovit o sală de concerte, un stadion, restaurante şi baruri, provocând moartea a 130 de oameni şi rănirea altor câteva sute. Atacurile, comise de trei echipe coordonate, au fost descrise de preşedintele Francois Hollande drept un act de război organizat de gruparea Stat Islamic. Atacurile au fost cele mai sângeroase atentate din Uniunea Europeană după cel care au avut loc într-un tren la Madrid, în 2004.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Peste un milion de refugiaţi au ajuns în Europa pe mare, anunţă Înaltul Comisariat ONU

    Peste 80% dintre cele 1.000.573 de persoane au sosit în Grecia, majoritatea pe Insula Lesbos, precizează UNHCR.

    Aproximativ 844.000 de persoane au venit în Grecia din Turcia vecină. Cele mai multe dintre celelalte persoane – peste 150.000 – au traversat Mediterana din Libia în Italia.

    Este vorba despre cea mai importantă criză a migranţilor cu care se confruntă Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial şi până în prezent.

    Numărul nou-sosiţilor pe mare a crescut considerabil începând din 2014, când au fost înregistrate peste 216.000 de persoane.

    “Un număr tot mai mare de refugiaţi şi migranţi încearcă cu disperare să ajungă în Europa, la bordul unor ambarcaţiuni şi bărci improprii călătoriei pe mare”, a anunţat UNHCR marţi, pe site.

    “Vasta majoritate a celor care încearcă această traversare periculoasă are nevoie de protecţie internaţională, fugind din calea războiului, violenţei şi persecuţiei din ţăra de origine”, subliniază Înaltul Comisariat ONU.

    Aproximativ 49% dintre persoanele care traversează Mediterana sunt originare din Siria, iar 21% din Afganistan, precizează UNHCR.

    Numărul persoanelor care au murit sau sau au fost date dispărute pe mare este de 3.735.

    Insula Lesbos este mai puţin aglomerată, în prezent, decât de obicei, însă mii de persoane aşteaptă în continuare să fie înregistrate pentru a-şi putea continua călătoria către Europa, potrivit unui corespondent BBC de la faţa locului.

    Organizaţia Internaţională a Migraţiilor (OIM) anunţa pe 21 decembrie că numărul total al migranţilor – care sosesc în Europa atât pe uscat, cât şi pe mare – a atins 1.006.000.

    Numeroşi migranţi continuă să vină în Europa, în pofida condiţiilor de iarnă. Acest aflux a provocat tensiuni în cadrul Uniunii Europene (UE), unele state ridicând garduri şi reimpunând controale la frontiere.

    UE a convenit săptămâna trecută să suplimenteze personalul Agenţiei europene pentru protecţia frontierelor externe – Frontex – în Grecia, unde sosesc cei mai mulţi imigranţi care doresc să ajungă în Europa.

    Germania afirmă că a primit peste un milion de refugiaţi şi migranţi, mai mulţi decât orice altă ţară europeană, însă este vorba inclusiv despre cetăţeni ai unor ţări din Balcani, care nu sunt înregistraţi ca sosind pe mare.

  • ONU: Peste 60 de milioane de oameni au fugit din calea războiului şi violenţelor în 2015

    Numărul refugiaţilor, solicitanţilor de azil şi persoanelor nevoite să se strămute în interiorul ţărilor lor a crescut puternic în prima jumătate a acestui an, iar până la sfârşitul anului urmează să atingă un nivel “devastator”, preconizează Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) într-un raport.

    “În contextul în care, de la începutul anului şi până până în prezent, aproape un milion de oameni au traversat Mediterana ca refugiaţi şi migranţi, iar conflictele din Siria şi din alte ţări continuă să genereze o suferinţă umană fără precedent, anul 2015 este susceptibil să depăşească toate nivelurile-record înregistrate anterior în privinţa deplasărilor forţate la nivel mondial“, preconizează UNHCR.

    În total, 59,5 milioane de persoane – un nivel record – au fost nevoite să îşi abandoneze locuinţele. Însă nivelul din acest an “a depăşit mult 60 de milioane” de persoane, se arată în raport.

    Acest lucru înseamnă că una din 122 de persoane de pe planetă este o persoană care a fost nevoită să-şi abandoneze locuinţa, potrivit Agenţiei ONU.

    “Deplasările forţate afectează profund perioada în care trăim”, a declarat Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi Antonio Guterres, citat într-un comunicat.

    “Niciodată nu a existat o nevoie mai mare de toleranţă, compasiune şi solidaritate faţă de persoane care au pierdut totul”, a subliniat el.

    Cel puţin cinci milioane de persoane au fost nevoite să se strămute în prima jumătate a acestui an, dintre care 4,2 milioane de persoane au rămas în interiorul ţării în care trăiesc, iar alţi aproximativ 893.000 de oameni s-au refugiat în străinătate – adică în medie 4.600 de persoane au devenit refugiaţi zilnic, se arată în raport.

    Până la sfârşitul lui iunie, 20,2 milioane de oameni trăiau ca refugiaţi în întreaga lume, reprezentând o creştere de 45% faţă din nivelul din 2011.

    Principalul factor este nemilosul război din Siria, care a detrminat, până în iunie, 4,2 milioane de oameni să se refugieze, potrivit UNHCR.

    Fără acest factor, creşterea la nivel mondial a numărului de refugiaţi, începând din 2011 şi până la jumătatea lui 2015, ar fi fost de doar 5%, apreciază Agenţia ONU.

    UNHCR a subliniat totodată că actuala criză a migraţiei din Europa – cea mai gravă cu care se confruntă bătrânul continent de la al Doilea Război Mondial şi până în prezent – este doar parţial reflectată în acest nou bilanţ, deoarece numărul nou-sosiţilor a crescut în mod dramatic în a doua jumătate a lui 2015, o perioadă care nu este acoperită în raport.

    Numărul solicitărilor de azil a crescut cu 78%, la aproape un milion, în comparaţie cu primul semestru din 2015, se arată în raport.

    În Germania au fost depuse cele mai multe solicitări de azil în primul semestru – şi anume 159.000, aproape tot atâtea câte s-au depus în 2014.

    Însă situaţia s-a deteriorat puternic începând din iunie, iar Germana aşteaptă să primească un milion de azilanţi până la sfârşitul acestui an.

    Germania este urmată de Rusia în privinţa numărului de solicitări de azil. Rusia a primit 100.000 de solicitări de azil în prima jumătate a lui 2015, în principal de la oameni care au fugit din calea războiului din Ucraina.

    Per ansamblu, numărul persoanelor strămutate pe plan intern – care nu include persoanele ce s-au întors acasă – a crescut cu două milioane în primele şase luni ale acestui an şi atinge 34 de milioane, se arată în raport.

    În Yemen, o ţară devastată de război, 933.500 de persoane au fost strămutate pe plan intern în prima jumătate a acestui an, în timp ce războiul din Ucraina a determinat 559.000 de oameni să facă acest lucru, iar în Republica Democratică Congo 558.000 de persoane au fost nevoite să plece din zonele în care trăiau în alte zone din interiorul ţării în aceeaşi perioadă.

    UNHCR avertizează însă că numărul persoanelor strămutate pe plan intern la nivel mondial este mai mare, având în vedere faptul că raportul acoperă doar ţări în care Agenţia ONU oferă protecţie acestor persoane, dar şi nu ţări în care aceste persoane se află sub protecţia autorităţilor naţionale respective.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Cum s-a transformat “Jungla din Calais” într-un mini-oraş cu restaurante, magazine şi un bar – FOTO

    În momentul în care a fost amenajată, în primăvara acestui an, în tabără existau doar câteva corturi întinse pe nisip.  Opt luni mai târziu, “jungla de migranţi din Calais” a crescut şi a devenit un mic oraş, vizat de tot mai mulţi refugiaţi ce doresc să ajungă în Marea Britanie.

    Aici au fost deschise mai multe magazine, restaurante, librării şi un centru de informare de unde oamenii pot afla cum să obţină azil în Marea Britanie.

    Zona principală de aici este cunoscută drept “Piaţa”, locul unde a fost amenajat un teatru, o galerie de artă şi chiar un club deschis noaptea, ce serveşte bere.

    O librărie denumită sugestiv “Cărţile din Junglă” le asigură celor din tabără cursuri de franceză şi engleză, iar cei care vor să se roage o pot face fie într-o moschee, fie într-o biserică ortodoxă.

    Tabăra de refugiaţi din Calais, construită pentru a înlocui o alta demolată, a început ca un punct de staţionare pentru migranţii care aşteptau să pătrundă ilegal în Marea Britanie, prin Canalul Mânecii, însă acum a devenit o aşezare permanentă.

    Cu toate acestea, refugiaţii complotează în fiecare zi pentru a ajunge în Marea Britanie, conştienţi de faptul că în această ţară beneficiile acordate de stat refugiaţilor sunt mai mari.

    “Speram să ajung în UK, dar nu vreau să risc. Am supravieţuit războiului civil din Darfur şi drumului prin deşert şi nu voi mai risca acum”, a declarat Abdelziz Aldowmah, în vârstă de 25 de ani, din Sudan.

    Conform unor estimări, în acest moment în “Junglă” locuiesc în jur de 4.500 de oameni şi numărul lor creşte pe măsură ce securitatea a fost întărită în zona Canalului, din cauza celor care au murit în încercarea de a ajunge în Marea Britanie.

     

  • Reunificarea familiilor refugiaţilor ajunşi în Germania este imposibilă, anunţă Guvernul

    Reunificarea familiilor devine aproape imposibilă deoarece autorităţile germane se confruntă cu probleme în privinţa capacităţiii de înregistrare şi cazare a persoanelor care au ajuns deja în Germania, dintre care multe au fugit din calea războiului din Siria, a declarat luni Steffen Seibert, un purtător de cuvânt al Guvernului Merkel.

    “Când vezi această realitate în întreaga ţară, atunci este clar pentru oricine: reunificările familiilor nu sunt posibile în aceste condiţii”, a spus el.

    Însă această poziţie a Berlnului nu presupune revizuirea legislaţiei germane, a subliniat purtătorul de cuvânt.

    Berlinul face aceste precizări după ce confuzia a cuprins Germania în weekend, în urma unui anunţ al ministrului german de Interne Thomas de Maiziere potrivit căruia sirienii nu vor primi protecţie şi statutul de refugiaţi, determinând Guvernul să dezmintă asemenea măsuri.

    La doar câteva ore după ce declarase într-un interviu pentru Deutschlandradio că, în viitor, sirienii vor primi “pentru o perioadă limitată de timp” o “protecţie subsidiară”, dar nu statutul deplin de refugiaţi, ministrul a fost obligat să se corecteze în mod public. “Pentru moment, lucrurile vor rămâne aşa cum sunt”, a declarat el.

    Uniunea Creştin Democrată (CDU) a cancelarului Angela Merkel şi a lui de Maziere a încheiat deja un acord, joi, cu Partidul Social Democrat (SPD), partenerul său în cadrul marii coaliţii aflate la putere, potrivit căruia solicitanţii de azil cu “statut subsidiar” nu pot să-şi aducă membrii familiei să trăiască în Germania pentru o perioadă de cel puţin doi ani.

    Însă, până acum puţinor sirieni li s-a acordat o protecţie “subsidiară”. Potrivit Biroului Federal pentru Migrare şi Refugiaţi (BAMF), dintre cei 55.600 de sirieni ale căror cereri de azil au fost soluţionate în august, doar 53 au primit acest statut de protecţie inferioară.

    Germania a devenit principala destinaţie a refugiaţilor din regiuni devastate de război ca Siria şi Afganistanul. Autorităţile se aşteaptă la sosirea a cel puţin 800.000 de refugiaţi în ţară până la sfârşitul anului.