BusinessMagazin

Tag: record

  • Apple are potenţialul de a creşte cu încă 30%. Celebra companie a ajuns să fie evaluată la un nivel record de aproape 3.000 de miliarde de dolari

    Apple Inc. are potenţialul de a creşte cu încă 30%, potrivit Citigroup Inc., chiar şi după un avânt care a trimis acţiunile la un nivel record, compania ajungând să fie evaluată la aproape de 3.000 de miliarde de dolari, raportează Bloomberg.

    Analistul Atif Malik a început acoperirea producătorului iPhone cu un rating de cumpărare şi un preţ ţintă de 240 de dolari pe acţiune, cel mai ridicat nivel înregistrat printre analiştii de pe Wall Street. Acţiunile celebrei companii au crescut deja cu 46% în acest an şi au închis joi la un nivel record de 189,59 dolari. .

    Apple a crescut cu 0,3% în tranzacţiile extinse, ceea ce o plasează la o distanţă foarte mică de a atinge o capitalizare de piaţă istorică de 3.000 de miliarde de dolari. Compania a închis joi cu o valoare de 2.980 de miliarde de dolari.

    Malik e de părere că analiştii de pe Wall Street subestimează potenţialul de expansiune continuă a marjei brute la Apple, determinată de trecerea la o serie de iPhone-uri de gamă superioară, alături de creşterea în continuare a cotei de piaţă în China şi India. 

    Odată cu apelul Citi, 68% dintre firmele monitorizate de Bloomberg recomandă cumpărarea de acţiuni Apple. Totuşi, acesta este un procentaj mai mic decât cel observat la alte acţiuni megacap din domeniul tech. Atât Microsoft Corp. cât şi Alphabet Inc. au ratinguri de cumpărare din partea a peste 85% dintre analişti, în timp ce aproximativ 94% dintre analişti recomandă cumpărarea Amazon.com Inc.

  • Tara unde temperatura atinge noi recorduri

    Noi recorduri de în

    Mai multe oraşe din nordul Chinei au doborât săptămâna aceasta recorduri de căldură pentru luna iunie. Temperaturile ridicate au pus la grea încercare alimentarea cu energie electrică a ţării şi au determinat autorităţile să ia măsuri de urgenţă.

    Începând din luna martie, China a înregistrat temperaturi mai ridicate decât în mod normal. Meteorologii susţin că valul de căldură din 2023 va fi mai greu de suportat decât cel înregistrat anul trecut.
    Joi, Shijiazhuang, în provincia Hebei, a devenit prima capitală de provincie care a atins 40 de grade Celsius în acest an, potrivit presei chineze. Zhangjiakou şi Chengde, oraşe din aceeaşi provincie, au doborât şi ele recorduri de temperatură pentru luna iunie.

    Vineri, Administraţia Centrală de Meteorologie a emis o serie de avertismente de caniculă. În capitala Beijing vor fi temperaturi de 37-39 grade Celsius până sâmbătă, iar la Tianjin se va ajunge la 40 de grade Celsius.
    Căldura persistentă a pus operatorii reţelei electrice a ţării în stare de alertă, iar unele oraşe din sud au avertizat firmele şi populaţia să diminueze consumul. Administraţia Naţională a Energiei din China a organizat joi un exerciţiu simulând o uriaşă pană de curent.
     

  • Creştere record a populaţiei într-una dintre cele mai bogate ţări din Europa. Au contribuit şi românii!

    S-a înregistrat o creştere record a populaţiei într-una dintre cele mai bogate ţări din Europa. Austria bate recordul de creştere a populaţiei pentru anul 2022. Ţara a crescut cu 126.000 de oameni anul trecut, cel mai mult din istoria sa de după Al Doilea Război Mondial.

    Rezultatele statisticii populaţiei publicate de Statistics Austria arată o creştere de aproape 126.000 de persoane, cu mult peste valorile din anii trecuţi.

    Dacă nu ar fi fost imigraţia în Austria, inclusiv sosirile de refugiaţi, populaţia austriacă s-ar fi micşorat anul trecut, arată Statistics Austria.

    Conform rezultatelor, 9.104.772 de persoane locuiau în Austria la 1 ianuarie 2023, adică cu 125.843 mai mult decât la începutul anului 2022.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Te pregăteşti de concediu? Atenţie, a apărut o nouă „criză” de care trebuie să ne pregătim şi să ne ferim vara asta

    Nu există nimic care să îţi strice începutul călătoriei mai mult decât să descoperi că compania aeriană ţi-a pierdut bagajele pe drum. Din păcate, datele recente arată că nu doar că criza bagajelor pierdute devine tot mai gravă, ci că va atinge cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani…

    Şi nu vorbim doar despre o scădere minoră: un raport recent arată că industria aeriană pierde mai multe bagaje decât în orice alt moment din ultimul deceniu, ridicând întrebări foarte valide cu privire la motivul pentru care serviciul de relaţii cu clienţii al companiilor aeriene ar trebui să fie permis să scadă atât de rapid şi constant în timp ce profiturile acţionarilor continuă să crească.

    Cercetările, prezentate în raportul Baggage Insights 2023 realizat de furnizorul de tehnologie aviaţională SITA, relevă o creştere alarmantă a bagajelor nemanipulate, cu un impresionant număr de 26 de milioane de bagaje pierdute în 2022. S-au identificat mai mulţi factori responsabili, inclusiv lipsa de personal, reluarea călătoriilor internaţionale şi creşterea congestionării aeroporturilor în perioadele de vârf.

    Comparând statisticile din ultimul an cu cele din 2021, numărul bagajelor pierdute s-a aproape dublat, crescând de la 4,35 la 7,6 bagaje la 1.000 de călători. Nu doar că acesta este un nivel mai ridicat faţă de anul trecut, dar este şi o creştere semnificativă faţă de perioada pre-pandemică, când se pierdeau 5,6 bagaje la 1.000 de călători în 2019. Chiar dacă numărul persoanelor care călătoresc cu avionul este încă mai mic comparativ cu zilele de glorie pre-pandemie – 3,2 miliarde în comparaţie cu 4,5 miliarde, respectiv – creşterea aparent bruscă a numărului de călători a prins industria nepregătită într-un fel. În combinaţie cu reducerea personalului ca rezultat al concedierilor cauzate de COVID, aceasta a creat blocaje neprevăzute pentru aeroporturi, companii aeriene şi personalul de la sol.

    Dintre toate bagajele nemanipulate, 80% au fost întârziate, 7% au fost pierdute sau furate, iar 13% au fost deteriorate, o scădere norocoasă. Europa s-a dovedit a fi cea mai slabă performantă, cu un îngrijorător număr de 15,7 bagaje nemanipulate la 1.000 de pasageri, o creştere de trei ori faţă de anul anterior. America de Nord a raportat 6,35, în timp ce Asia a înregistrat doar trei.

    Sursa: dmarge.com, articol tradus folosind ChatGPT

  • Încă o „criză” de care trebuie să ne pregătim să ne ferim în vara asta, mai ales dacă plănuim să zburăm în concedii peste hotare. Stresul la care ar putea fi supuşi călătorii cu avionul ajunge la un nou record

    Nu există nimic care să îţi strice începutul călătoriei mai mult decât să descoperi că compania aeriană ţi-a pierdut bagajele pe drum. Din păcate, datele recente arată că nu doar că criza bagajelor pierdute devine tot mai gravă, ci că va atinge cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani…

    Şi nu vorbim doar despre o scădere minoră: un raport recent arată că industria aeriană pierde mai multe bagaje decât în orice alt moment din ultimul deceniu, ridicând întrebări foarte valide cu privire la motivul pentru care serviciul de relaţii cu clienţii al companiilor aeriene ar trebui să fie permis să scadă atât de rapid şi constant în timp ce profiturile acţionarilor continuă să crească.

    Cercetările, prezentate în raportul Baggage Insights 2023 realizat de furnizorul de tehnologie aviaţională SITA, relevă o creştere alarmantă a bagajelor nemanipulate, cu un impresionant număr de 26 de milioane de bagaje pierdute în 2022. S-au identificat mai mulţi factori responsabili, inclusiv lipsa de personal, reluarea călătoriilor internaţionale şi creşterea congestionării aeroporturilor în perioadele de vârf.

    Comparând statisticile din ultimul an cu cele din 2021, numărul bagajelor pierdute s-a aproape dublat, crescând de la 4,35 la 7,6 bagaje la 1.000 de călători. Nu doar că acesta este un nivel mai ridicat faţă de anul trecut, dar este şi o creştere semnificativă faţă de perioada pre-pandemică, când se pierdeau 5,6 bagaje la 1.000 de călători în 2019. Chiar dacă numărul persoanelor care călătoresc cu avionul este încă mai mic comparativ cu zilele de glorie pre-pandemie – 3,2 miliarde în comparaţie cu 4,5 miliarde, respectiv – creşterea aparent bruscă a numărului de călători a prins industria nepregătită într-un fel. În combinaţie cu reducerea personalului ca rezultat al concedierilor cauzate de COVID, aceasta a creat blocaje neprevăzute pentru aeroporturi, companii aeriene şi personalul de la sol.

    Dintre toate bagajele nemanipulate, 80% au fost întârziate, 7% au fost pierdute sau furate, iar 13% au fost deteriorate, o scădere norocoasă. Europa s-a dovedit a fi cea mai slabă performantă, cu un îngrijorător număr de 15,7 bagaje nemanipulate la 1.000 de pasageri, o creştere de trei ori faţă de anul anterior. America de Nord a raportat 6,35, în timp ce Asia a înregistrat doar trei.

    Sursa: dmarge.com, articol tradus folosind ChatGPT

  • Încă un mare retailer local intră în clubul select al companiilor cu afaceri de peste 2 mld. euro

    Lanţul de magazine Profi a încheiat anul trecut cu afaceri de 11,7 mld. lei (2,4 mld. euro), cu 22% mai mari decât în 2021. Avansul a fost susţinut de creşterea numărului de clienţi şi de expansiune, pe când coşul mediu a fost afectat de inflaţie.

    Compania a inaugurat circa 100 de unităţi noi în 2022 şi a remodelat alte peste 170, închizând anul cu 1.641 de magazine.

    Evoluţia cifrei de afaceri de anul trecut a fost influenţată negativ de o serie de factori, precum restricţiile legate de pandemie, care erau încă în picioare în primul trimestru din 2022, de războiul care a dus la întreruperi pe lanţul de aprovizionare, de volatilitatea preţului la energie şi de inflaţia record”

    Totuşi, au existat şi o serie de factori care au avut impact pozitiv asupra afacerii Profi, respectiv creşterea numărului de clienţi, expansiunea reţelei de magazine şi remodelarea unor unităţi, dezvoltarea facilităţilor de reverse factoring, dezvoltarea digitală (cu lansarea aplicaţiei de loialitate) şi automatizarea proceselor.

    Pentru acest an, compania şi-a bugetat o nouă creştere a cifrei de afaceri, undeva la 15%, piaţa urmând a sta în continuare sub impactul inflaţiei, care îşi pune amprenta asupra puterii de cumpărare.

    În primul trimestru din 2023, vânzările Profi au crescut cu 25%, avansul venind tot din numărul de clienţi, pe când coşul mediu are o valoare cu doar 5% mai mare.

     

  • Când bogaţii ies la cumpărături: Un ceas rar Rolex Milagauss din 1960 s-a vândut la o licitataţie pentru suma fabuloasă de 2,5 milioane de dolari şi a spart toate recordurile. Modelul a fost creat pentru oamenii de stiinţă ale unuia dintre cele mai importante centre de cercetare ştiinţifică din lume

    Un ceas rar Rolex Milgauss creat în 1958 care a fost iniţial destinat oamenilor de ştiinţă a fost vândut la o licitaţie pentru 2,5 milioane de dolari şi a spart recordurile pentru cea mai mare sumă plătită vreodată pentru acest model al brandului elveţian, scrie Bloomberg.

    Ceasul din oţel inoxidabil, produs în 1958 şi conceput pentru a rezista la câmpurile magnetice, are un cadran negru în formă de fagure de miere, o lunetă rotativă şi un secundar în formă de fulger.

    Modelul Milgauss a fost vândut în week-end de Phillips Auctioneers pentru 2,5 milioane de dolari, un record pentru acest model care a fost iniţial estimat la 1,2 milioane de dolari înainte de organizarea licitaţiei.

    Ofertantul câştigător, care a depăşit o ofertă rivală venită din partea unui cumpărător din SUA, a cumpărat ceasul în numele companiei  Rolex, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune.  

    Nu este neobişnuit ca firmele producătoare de ceasuri de lux să cumpere la licitaţie propriile ceasuri pentru colecţiile lor de arhivă sau pentru muzee.

    Rezultatul arată că pasionaţii de ceasuri sunt în continuare dispuşi să plătească sume record pentru ceasuri Rolex rare, de epocă, în stare excelentă şi că cererea pentru modelele de lux rămâne puternică.

    Rolex a renunţat la cea mai recentă versiune a Milgauss în luna martie. Ceasul antimagnetic a fost creat pentru persoanele care lucrează în laboratoare şi nu a fost niciodată la fel de popular ca celelalte modele „Professional” ale Rolex, realizate pentru scafandri, piloţi sau şoferi profesionişti de curse.

    Producătorul de ceasuri a fost contactat la începutul anilor 1950 de oamenii de ştiinţă de la Conseil Européen pour la Recherche Nucléaire din Geneva, mai bine cunoscut sub numele de CERN (şi care găzduieşte în prezent Large Hadron Collider). Oamenii de ştiinţă de la CERN au cerut atunci un ceas de mână care să poată indica ora cu precizie chiar şi în prezenţa unor câmpuri magnetice puternice.

     

     

     

  • Care este motivul pentru care o parcelă de pe o insulă din Dubai s-a vândut pentru suma record de 34 de milioane de dolari şi cu cât o cumpărase cel care a vândut-o

    Dubai continuă să bată record după record când vine vorba de achiziţii. Cel mai recent episod de acest fel a avut loc pe 19 aprilie, atunci când o parcelă de nisip de pe o insulă de lux s-a vândut pentru 34 de milioane de dolari. Parcela fusese iniţial cumpărată în urmă cu doi ani pentru aproximativ 9 milioane de dolari, scrie Bloomberg.

    Cumpărătorul care nu locuieşte în Emiratele Arabe Unite plănuieşte să ridice pe noua proprietate o casă de vacanţă.

    „Vorbim de milioane de dolari daţi pe nisip. Tot ceea ce a apărut în presă legat de Dubai a fost despre vile de lux, penthouse-uri şi alte active de lux cu preţuri exorbitante. De această dată este vorba doar de o parcelă care a spart toate recordurile privind preţul terenurilor”, a declarat Andrew Cummings, şeful departamentului rezidenţial din cadrul Knight Frank Dubai.

    Piaţa imobiliară din Dubai a fost alimentată de preţurile ridicate ale petrolului, de dorinţa bogaţilor lumii de a-şi investi averea în proprietăţi şi de sentimentul că Dubaiul, cu taxe şi infracţiuni reduse, este un paradis în vremuri de pandemie şi război.

    Inclusiv mega-bogaţii ruşi au cumpărat proprietăţi în Dubai, un oraş care se numără printre puţinele ce încă îi primesc cu braţele deschise, iar „vizele de aur” pentru cei care vor să devină rezidenţi pe termen lung şi să investească, rămân în picioare.

    În trecut, Dubai se confrunta cu problema construirii excesive, acum tot mai mulţi brokeri imobiliari susţin că pe segmentul de lux oferta este insuficientă în raport cu cererea care continuă să crească.

    Parcela care s-a vândut săptămâna trecută este una dintre cele doar 128 oferite iniţial pe Jumeirah Bay Island de către dezvoltatorul Meraas Holding, susţinut de guvern, ceea ce o face destul de exclusivistă în comparaţie cu, de exemplu, miile de case din emblematicul complex Palm Jumeirah.

    Toate parcelele au fost vândute iniţial cu ani în urmă, iar unele dintre ele au fost de atunci revândute, cu un profit solid. Regulile generale de dezvoltare împiedică subdivizarea terenurilor, dar unii cumpărători au combinat parcelele pentru a crea spaţiu pentru locuinţe de lux uriaşe.

    Pe insulă se află, de asemenea, Bulgari Resort, unul dintre cele mai scumpe hoteluri din oraş, precum şi viitorul turn Bulgari Lighthouse, unde preţurile de vânzare ale apartamentelor au atins cote maxime chiar înainte de a fi construit. Ultimul penthouse – un apartament cu nouă dormitoare şi cinci locuri de parcare – a fost vândut în februarie pentru 110 milioane de dolari.

     

  • În Dubai până şi nisipul costă bani grei: O parcelă de pe o insulă de lux s-a vândut pentru suma record de 34 de milioane de dolari. Vânzătorul a bifat un profit de peste 200% în numai doi ani de la achiziţie

    Dubai continuă să bată record după record când vine vorba de achiziţii. Cel mai recent episod de acest fel a avut loc pe 19 aprilie, atunci când o parcelă de nisip de pe o insulă de lux s-a vândut pentru 34 de milioane de dolari. Parcela fusese iniţial cumpărată în urmă cu doi ani pentru aproximativ 9 milioane de dolari, scrie Bloomberg.

    Cumpărătorul care nu locuieşte în Emiratele Arabe Unite plănuieşte să ridice pe noua proprietate o casă de vacanţă.

    „Vorbim de milioane de dolari daţi pe nisip. Tot ceea ce a apărut în presă legat de Dubai a fost despre vile de lux, penthouse-uri şi alte active de lux cu preţuri exorbitante. De această dată este vorba doar de o parcelă care a spart toate recordurile privind preţul terenurilor”, a declarat Andrew Cummings, şeful departamentului rezidenţial din cadrul Knight Frank Dubai.

    Piaţa imobiliară din Dubai a fost alimentată de preţurile ridicate ale petrolului, de dorinţa bogaţilor lumii de a-şi investi averea în proprietăţi şi de sentimentul că Dubaiul, cu taxe şi infracţiuni reduse, este un paradis în vremuri de pandemie şi război.

    Inclusiv mega-bogaţii ruşi au cumpărat proprietăţi în Dubai, un oraş care se numără printre puţinele ce încă îi primesc cu braţele deschise, iar „vizele de aur” pentru cei care vor să devină rezidenţi pe termen lung şi să investească, rămân în picioare.

    În trecut, Dubai se confrunta cu problema construirii excesive, acum tot mai mulţi brokeri imobiliari susţin că pe segmentul de lux oferta este insuficientă în raport cu cererea care continuă să crească.

    Parcela care s-a vândut săptămâna trecută este una dintre cele doar 128 oferite iniţial pe Jumeirah Bay Island de către dezvoltatorul Meraas Holding, susţinut de guvern, ceea ce o face destul de exclusivistă în comparaţie cu, de exemplu, miile de case din emblematicul complex Palm Jumeirah.

    Toate parcelele au fost vândute iniţial cu ani în urmă, iar unele dintre ele au fost de atunci revândute, cu un profit solid. Regulile generale de dezvoltare împiedică subdivizarea terenurilor, dar unii cumpărători au combinat parcelele pentru a crea spaţiu pentru locuinţe de lux uriaşe.

    Pe insulă se află, de asemenea, Bulgari Resort, unul dintre cele mai scumpe hoteluri din oraş, precum şi viitorul turn Bulgari Lighthouse, unde preţurile de vânzare ale apartamentelor au atins cote maxime chiar înainte de a fi construit. Ultimul penthouse – un apartament cu nouă dormitoare şi cinci locuri de parcare – a fost vândut în februarie pentru 110 milioane de dolari.

     

  • O problemă cât o ţară: Ţara europeană care se prăbuşeşte demografic, ridicând întrebări despre cât de multă presiune mai poate suporta economia

    Naşterile în Italia au scăzut la un nou minim istoric, fiind înregistrate sub 400.000 de naşteri în 2022, a anunţat vineri biroul naţional de statistică ISTAT, citat de Reuters. Din 2014 până acum, Italia a pierdut 1,36 milioane de persoane, echivalentul unui oraş precum Milano.

    Naşterile în Italia au scăzut la un nou minim istoric, fiind înregistrate sub 400.000 de naşteri în 2022, a anunţat vineri biroul naţional de statistică ISTAT, citat de Reuters. Din 2014 până acum, Italia a pierdut 1,36 milioane de persoane, echivalentul unui oraş precum Milano.

    Penuria de bebeluşi din Italia este considerată o urgenţă naţională, iar rezolvarea problemei a fost o promisiune politică proeminentă a Giorgiei Meloni înainte de alegerile de anul trecut, în urma cărora a devenit prima femeie prim-ministru al ţării.

    Anul trecut, Italia a înregistrat mai mult de 12 decese la fiecare şapte naşteri, iar populaţia rezidentă a scăzut cu 179.000 de persoane, ajungând la 58,85 milioane de locuitori, a declarat ISTAT în raportul său demografic anual.

    Scăderea populaţiei a încetinit oarecum în comparaţie cu 2021 şi 2020, doi ani puternic afectaţi de pandemia COVID-19.

    Italia a înregistrat 392.600 de naşteri în 2022, faţă de 400.249 în anul precedent, a precizat ISTAT, a 14-a scădere consecutivă şi cel mai mic număr de la unificarea ţării în 1861.

    „Un factor major este reducerea şi îmbătrânirea populaţiei feminine din grupa de vârstă 15-49 de ani considerată în mod convenţional reproductivă”, a precizat institutul într-o notă.

    Rata de fertilitate a scăzut la 1,24 copii pe femeie, de la 1,25 în 2021, înregistrând o scădere în regiunile centrale şi nordice şi o creştere marginală în sud.

    Tendinţa a fost parţial compensată de imigraţie, imigranţii depăşind emigranţii cu 229.000 de persoane anul trecut, faţă de un aflux net de 160.000 în 2021. Străinii reprezentau 8,6% din populaţia ţării în 2022, pentru un total de 5,05 milioane de persoane.

    Populaţia totală a Italiei a scăzut constant din 2014, cu o pierdere cumulată de atunci de peste 1,36 milioane de persoane, echivalentul locuitorilor din Milano, al doilea oraş ca mărime al ţării.

    ISTAT a prezis în septembrie că Italia ar putea pierde aproape o cincime din locuitorii săi, populaţia urmând să scadă, conform unui scenariu de bază, la 54,2 milioane în 2050 şi la 47,7 milioane în 2070.

    În cel mai recent raport al său, ISTAT a precizat că una din patru persoane din Italia are peste 65 de ani, în timp ce numărul de centenari s-a triplat în ultimii 20 de ani, ajungând la 22.000.

    Speranţa de viaţă la naştere se situa la 82,6 ani în 2022, iar persoanele din regiunile bogate din centru şi nord trăiesc mai mult decât cele din regiunile mai sărace din sud.

    În general, bărbaţii născuţi în Italia se pot aştepta să trăiască până la 80 de ani şi şase luni, iar femeile până la aproape 85 de ani.