BusinessMagazin

Tag: rata

  • Rata reală a şomajului din Statele Unite ar fi atins cel mai probabil 14,7%, cel mai înalt nivel din 1940 încoace

    Rata reală a şomajului în Statele Unite ar fi atins cel mai înalt nivel din 1940 încoace, scrie Fortune.

    Săptămâna aceasta, încă 6,6 milioane de americani şi-au depus actele de şomaj, după ce săptămâna trecută numărul crescuse cu 3,3 milioane, iar în urmă cu două săptămâni cu 6,9 milioane, potrivit Departamentului Muncii din Statele Unite.

    Înainte să se ajungă la numărul actual de 16,8 milioane, nu aveau loc de muncă aproximativ 7,1 milioane de americani, cel puţin până pe 13 martie, potrivit Biroului de Statistică al Statelor Unite. În total, numărul americanilor fără loc de muncă este de 23,9 milioane, sau o rată reală a şomajului de 14,7% – cel mai înalt nivel înregistrat din anii celui de al Doilea Război Mondial până în prezent.

    Rata „oficială” a şomajului este de 4,4%, crescând de la 3,5% în luna februarie, şi a fost înregistrată pe 13 martie.

    Totuşi, felul în care Biroul de Statistică al Forţei de Muncă din SUA clasifică americanii drept şomeri ar putea subestima rata oficială a şomajului. Americanii sunt consideraţi şomeri doar dacă nu mai au job şi îşi caută un alt loc de muncă. Un număr de muncitori trimişi recent acasă ar putea să aştepte până vor dispărea restricţiile actuale până să îşi caute de muncă, fapt ce îi exclude fin totalul cetăţenilor şomeri.

  • Termenul până la care poate fi depusă cererea de amânare a plăţii creditelor a fost majorat

    Termenul până la care poate fi cerută amânarea ratelor se măreşte la 45 de zile, de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, iar premierul Ludovic Orban a spus că modificările aduse ordonanţei prevăd ca în cazul creditelor ipotecare să nu se mai recurgă la capitalizare.

    Guvernul majorează termenul până la care poate fi trimisă cererea de amânarea a ratelor până la 45 de zile de la publicarea ordonanţei. Totodată, dacă cei care au restanţe la credite, au posibilitatea să le plătească până la momentul depunerii cererii.

    „Deci nu se mai capitalizează creditele ipotecare. Doi, se prelungeşte termenul până la care se poate depune cererea de către persoană fizică, sau persoană juridică şi trei, la 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, li se dă posibilitatea celor care solicită, ca până la momentul la care solicită, în caz că au restanţe la plata creditelor, să poată să-şi aducă creditele la zi”, a spus premierul Ludovic Orban.

    Ordonanţa de Urgenţă care prevede amânarea plăţii ratelor pentru credite, a fost retrasă luni de la publicarea în Monitorul Oficial pentru ca Ministerul Finanţelor să clarifice anumite prevederi.

  • A fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă privind amânarea ratelor la bănci

    În şedinţa de Guvern de joi, Executivul a aprobat măsuri privind amânarea plăţii ratelor la bancă atât pentru persoane fizice, cât şi pentru firme.

    Premierul Ludovic Orban a declarat la începutul şedinţei de Guvern că în Ordonanţa de Urgenţă privind amânarea ratelor la bănci vor fi incluse şi contractele de leasing.

    „Suntem pregătiţi cu ordonanţa. Vizează persoane fizice, persoane jurdice PFA, întreprinderi individuale. Se suspendă ratele pe o perioada de până la 9 luni”, a declarat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.

    Ludovic Orban a insistat să fie prevăzute în OUG şi contractele de leasing, deoarece unul dintre cele mai afectate sectoare este cel al transporturilor.

    „Insist să fie expres prevăzute contractele de leasing. Pentru că ştim că unul dintre sectoarele afectate este sectorul transporturilor”, a cerut Ludovic Orban.

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, încă de miercuri, că Guvernul este pregătit să dea joi ordonanţa care va permite amânarea plăţii ratelor atât pentru persoane fizice, cât şi pentru firme, cu până la 9 luni.

    Şi ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat că Guvernul va adopta joi o ordonanţă de urgenţă care va permite amânarea plăţii ratelor pe o perioadă de nouă luni. El a spus că măsura se aplică atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru persoaneje juridice. Ministrul a subliniat că nu este vorba despre ştergerea ratelor, ci doar despre o păsuire care se va extinde şi după perioada de urgenţă.

  • Studiu: Căldura şi umiditatea nu ucid coronavirusul, însă îi pot reduce rata de răspândire

    Căldura şi umiditatea nu ucid coronavirusul, însă îi pot reduce rata de răspândire, sunt concluziile unui recent studiu făcut de un grup de cercetători din China, publicat în Social Science Reseach Network.

    În studiul lor, cercetătorii au analizat felul în care a evoluat epidemia în diferite oraşe chineze, ţinând cont de temperaturile înregistrate acolo.

    Mai mult, ei au comparat şi modul în care COVID-19 s-a răspândit în ţări precum Coreea de Sud, Japonia sau Iran, care au avut temperaturi şi niveluri de umiditate scăzute şi focare severe, cu numărul de îmbolnăviri din ţări mai calde şi mai umede precum Singapore, Malaezia sau Thailanda, unde focarele au fost limitate. Cercetătorii spun că, la temperaturi de 30 de grade şi umiditate de 71%, nivelul de răspândire al COVID-19 s-ar reduce la jumătate.

    Totuşi cercetătorii susţin că răspândirea pandemiei poate fi diminuată prin autoizloare şi printr-o igienă corespunzătoare.
     

  • Ministerul de Finanţe nu a reuşit să împrumute astăzi 200 mil.euro de la bănci, într-o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2025, considerând preţul oferit neacceptabil

    Ministerul de Finanţe nu a reuşit să împrumute astăzi 200 milioane euro de la bănci, într-o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2025, în condiţiile în care cererea totală s-a ridicat la 264 milioane euro, dar autorităţile au respins în totalitate ofertele de cumpărare transmise considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat.

    Rata cuponului era de  0,40%. 

    Emisiunea avea scadenţa în 2025, iar la licitaţie au participat cinci dealeri primari.

    Luni, Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de titluri scadentă în august 2022 şi s-a împrumutat 775 milioane lei, la  o dobândă anuală de 3,14%. Ministerul a programat în februarie licitaţii pe piaţa internă în volum de 5 miliarde lei, din care 300 milioane lei prin certificate pe 12 luni. 

    La nivelul pieţei, curba randamentelor la titluri de stat şi-a continuat tendinţa de deplasare în jos, iar rata de dobândă pe 10 ani a scăzut până la nivelul minim din august 2017. 

    BNR a redus în februarie  rata rezervelor minime obligatorii (RMO) la valută, de la 8% până la 6%, dând băncilor comerciale înapoi aproximativ 650 milioane euro, în încercarea de a stimula creditarea în valută pentru companii şi finanţarea statului de pe piaţa internă. Concomitent, nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii la lei a fost menţinut la 8%.

  • OPINIE Kurt Weber, director general al Horváth & Partners România: „Soluţiile de automatizare şi viitorul locurilor de muncă”

    Această bunăstare este şi generatorul unei nevoi crescute pentru depozitare, gestionare, îndosariere, stivuire, scanare, plicuire etc. De fapt, prin revoluţia digitală din ultimii ani, omenirea a creat o lume foarte complexă şi ambiguă, în care volatilitatea şi incertitudinea ne înconjoară. Pentru a face faţă acestei lumi noi, oamenii au nevoie de o capacitate incredibilă de a gândi şi a lua decizii într-un mediu abstract. Capacitatea de abstractizare nu se învaţă de azi pe mâine, ci este rezultatul unui lung şir de exerciţii: multe, mărunte şi dese, care se desfăşoară pe o perioadă lungă. Dilema este cum să îţi aloci timp pentru a-ţi dezvolta această capacitate. În prezent, o mare parte din activitatea unui angajat constă în sarcini menite doar să ajute companiile să gestioneze complexitatea pe care au creat-o şi de care beneficiază. Astfel, studii internaţionale arată că aproape 60% din volumul de muncă dintr-o companie este generat de sarcini care nu aduc valoare efectivă, ci există strict pentru a menţine întreprinderea în stare de funcţionare. Activităţi ca emiterea de facturi, contabilitatea de gestiune, colectarea de creanţe au nevoie de mult timp, spaţiu şi oameni.
    Potrivit unui studiu al Horváth & Partners, până la 30% dintre locurile de muncă existente vor fi înlocuite de soluţii de automatizare până în 2030. Funcţiile unde există cea mai ridicată probabilitate de automatizare sunt în activităţi ce ţin de contabilitate, logistică, depozitare, marketing, casierie, secretariat, relaţii cu publicul, dactilografiere. Există o serie întreagă de soluţii de automatizare aplicabile pentru aceste funcţii, iar printre cele intrate mai recent în vocabularul comun este şi RPA, Robotic Process Automation.
    RPA-ul este un instrument, să-i zicem un limbaj de codare, cu ajutorul căruia se construiesc nişte miniprograme informatice, ce replică fidel operaţiunile pe care le face un om, pe calculator. Astfel, miniprogramul are aceleaşi rezultate şi poate face aceleaşi lucruri ca omul. De fapt, poate avea rezultate chiar mai bune, având în vedere eroarea umană prezentă în orice proces. Desigur, acest tip de automatizare este aplicabil doar proceselor de rutină, care se desfăşoară în baza unor reguli clare şi în derularea cărora nu este nevoie de raţiune, cu alte cuvinte, în procese robotice. Aceste miniprograme sunt aşa-zişii roboţi, din perspectiva RPA.
    Iar economia de timp este uşor de calculat. Un exemplu simplu: să zicem că un contabil trebuie să emită manual 200 de facturi, o dată la 10 zile, în cursul unui an. Toate datele de facturare, pe care contabilul trebuie să le treacă în factură, există într-un sistem informatic care nu permite emiterea automată. În scenariul nostru, optimist, întocmirea unei singure facturi durează aproximativ 3 minute. Contabilul face aceleaşi mişcări pe laptop şi intră în aceleaşi ecrane din sistemul informatic. Practic, este un proces robotic. Astfel, doar activitatea de emitere a acelor facturi îi va lua contabilului aproximativ 50 de zile anual. Deci acesta va petrece peste 2 luni într-un an pentru a emite facturi.
    Un robot RPA ar putea face această treabă în locul contabilului, lăsându-i cele 2 luni pentru a pregăti, de exemplu, rapoarte interesante pentru managementul companiei despre, să zicem, profitabilitatea activităţii operaţionale. În baza acestora, managementul ar putea lua decizii care ar face ca acea companie să fie mai competitivă în piaţă, ceea ce ar genera un profit mai mare. Aşadar, contabilul din exemplul nostru ar avea timp să se ocupe de îmbunătăţirea rapoartelor de management, a procedurilor interne, de gestiunea riscurilor sau de alte sarcini care îi necesită gândirea abstractă şi creativă. Din acest unghi, eu văd RPA-ul ca pe o prelungire a angajaţilor, care îşi alocă timp pentru a se instrui în utilizarea roboţilor.
    Mai mult, toate platformele RPA, cum este şi cea dezvoltată de UiPath, au ca ţintă democratizarea posibilităţii de codare a roboţilor. Acest lucru înseamnă că dacă un contabil ar avea un minimum de aptitudini tehnice şi ar aloca timp pentru a învăţa cum să codeze roboţii RPA, ar putea să îşi facă singur robotul care să îi emită facturile.
    E lesne de imaginat un viitor în care sarcinile de rutină nu mai sunt făcute de oameni, ci de roboţi. Un astfel de viitor arată, din perspectiva mea, foarte interesant. În scenariul în care educaţia s-ar adapta suficient de repede, am putea ajunge, peste o generaţie, să avem de-a face cu oameni care nu au lucrat niciodată rutinat, pe un proces robotic. Oameni care au avut timp să gândească abstract şi critic, ceea ce ar putea conduce, de ce nu, la o explozie globală de creativitate. Desigur, sunt mulţi paşi de făcut până la acel punct, dar scenariul este unul posibil, poate chiar probabil. Automatizarea va promova noi modele de afaceri şi le va securiza pe cele existente, de exemplu, în industria serviciilor financiare. Reversul medaliei constă în schimbarea pe termen lung pe care o va aduce modului de lucru: multe dintre slujbele de astăzi nu vor mai exista în viitor. Noile locuri de muncă vor necesita abilităţi diferite şi nu vor compensa pierderea celor mai vechi. În consecinţă, o parte a provocării transformatoare pe care o reprezintă automatizarea include responsabilitatea corporativă.
    Soluţiile sunt, deocamdată, puţine, pentru că această democratizare a automatizării a devenit o problemă socială reală relativ recent. Evident, oamenii ameninţaţi cu pierderea locului de muncă vor trebui să se recalifice în funcţii care nu pot fi automatizate. Important este ca măsurile necesare să fie luate eficient de către guverne şi companii, pentru a evita evenimente nefaste. Pentru a beneficia pe termen lung de potenţialul său creator, omenirea trebuie să îmbrăţişeze, precaut dar călduros, automatizarea. Şi, aşa cum a făcut-o de nenumărate ori pe parcursul istoriei, să găsească răspunsuri pentru problemele pe termen scurt care vor apărea.

  • România a închis anul 2019 cu o inflaţie de 3,8%, după ce alimentele s-au scumpit cu 4,6% şi serviciile cu 3,8%

    Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna decembrie la 4%, faţă de 3,8% în noiembrie şi 3,3% în octombrie, la nivelul întregului an 2019 preţurile majorându-se cu 3,83%, a anunţat INS.

    Astfel, în cursul anului trecut, alimentele s-au scumpit cu 4,6%, serviciile cu 3,8%, iar mărfurile nealimentare cu 3,2%.

    Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2019 – decembrie 2019) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2018 – decembrie 2018), calculată pe baza IPC, este 3,8%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,9%.

    În decembrie, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), inflatia a fost de 4%.

    Cele mai mari creşteri de preţ au fost înregistrate în ultima lună a anului trecut la cartofi (23%), fructe proaspete (18%), citrice (16%), carne de porc (11%), tutun şi ţigări (8%). 

     

  • Banca Transilvania estimează în următoarea perioadă menţinerea ratei de economisire la un nivel ridicat

    Rata de economisire la nivelul populaţiei se va situa la un nivel ridicat în trimestrele următoare, pe fondul perspectivelor de consolidare fiscal-bugetară pe termen scurt şi de dezvoltare a pieţei de capital pe termen mediu, transmit reprezentanţii Băncii Transilvania.

    Estimarea vine în contextul în care rata de economisire la nivelul populaţiei s-a majorat în primele nouă luni din 2019 cu un punct procentual faţă de perioada similară din 2018, până la 14,8%, nivel superior mediei din Zona Euro, unde creşterea a fost de aproximativ 13%, potrivit datelor transmise astăzi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    “Subliniem faptul că în prezent rata de economisire la nivelul populaţiei este superioară celei înregistrate la momentul incidenţei Marii Recesiuni, dar atragem atenţia cu privire la fenomenul de polarizare”, precizează Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Datele INS mai indică faptul că în T3/ 2019, veniturile gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 2,3% faţă de trimestrul precedent şi cu 9,4% faţă de perioada similară din 2018, la 4.872 lei -nivel record, evoluţie determinată de climatul pozitiv din piaţa forţei de muncă şi de politica Administraţiei de creşterea veniturilor.

    În acelaşi timp cheltuielile gospodăriilor populaţiei au urcat cu un ritm trimestrial de 3,8% şi cu 8% an/an la 4.202 lei lunar în penultimul trimestru din 2019, evoluţie influenţată şi de nivelul ridicat al inflaţiei (aproximativ 4% an/an, pe indicele armonizat UE). Astfel, rata de economisire la nivelul gospodăriilor populaţiei s-a diminuat de la 15% în T2/2019 la 13.8% în T3/2019, nivelul minim din T4/2018.

     

  • România a ajuns o ţară de vis pentru cei care vor să-şi cumpere o locuinţă: Datorită creşterii salariului şi a scăderii preţului apartamentelor de după criză, rata pentru un apartament cu 2 camere a ajuns la mai puţin de 60% din salariul mediu net, faţă de 250% în 2008

    ♦ În 2008 erau necesare aproape trei salarii medii nete pe economie pentru plata unei rate la un apartament cu 2 camere din Capitală ♦ Pe fondul dublării salariului mediu în ultimii 11 ani, dar şi al ieftinirii locuinţelor faţă de perioada de boom, acum rata reprezintă mai puţin de 60% din salariul mediu pe economie.

    Rata lunară pentru achiziţia unui apartament cu două camere în Bucureşti a ajuns la mai puţin de 60% din valoarea salariului me­diu net pe economie la nivelul lu­nii septembrie a acestui an, faţă de 251% la ni­velul lunii ianuarie din 2008, la apogeul boomu­lui economic, potrivit calculelor ZF şi datelor SVN România, Credit & Financial Solutions.

    „Creditarea ipotecară a cunoscut o dezvol­tare vertiginoasă în ultimii ani, într-un context generalizat de majorare a veniturilor, de diversificare a ofertei şi de reducere a ratelor. Chiar dacă dobânzile au înregistrat scăderi, dar şi majorări în ultimii ani, ponderea ratei medii lunare în veniturile populaţiei este într-o con­tinuă scădere de aproximativ cinci ani. Practic, o rată medie pentru un credit de 69.000 de euro are o pondere în salariu de aproape două ori mai mică faţă de acum şase ani“, afirmă Alexandru Rădulescu, managing part­ner SVN România, Credit & Financial Solutions.

    În acel moment, la începutul anului 2008, un apartment cu două camere în Capitală de 50 mp utili costa în medie 130.000 de euro, iar rata lunară pentru acesta era de 826 de euro, în timp ce salariul mediu era de numai 329 de euro – astfel era nevoie de salariul aproape complet a trei adulţi pentru a plăti rata unui apartament cu două camere din Bucureşti.

    Dezvoltarea segmentul ipotecar s-a produs concomitent cu diminuarea importanţei produsului Prima Casă, care în prezent deţine aproximativ 25% din totalul tranzacţiilor efectuate – sau 35% din segmentul finanţărilor pentru achiziţionarea unei locuinţe.

    „Piaţa este pe o traiectorie ascendentă şi observăm şi o creştere a apetitului de finanţare din partea unor instituţii financiare, atât pe segmentul de retail cât şi pe cel corporate, pentru investitorii care dezvoltă proiecte rezidenţiale. În plus, tot mai mulţi cumpărători apelează la serviciile unui consultant financiar, acesta fiind un alt factor care arată dezvoltarea pieţei ipotecare locale“, a subliniat Alexandru Rădulescu.

    Pe fondul crizei economice preţurile locuinţelor din Capitală au scăzut puternic în anii care au urmat, ajungând la o valoare minimă de 51.000 de euro în ianaurie 2016. La acea vreme rata lunară în cazul unui credit pe o perioadă de 25 de ani era de 255 de euro, în timp ce salariul mediu pe economie urcase deja la 429 de euro. În timp ce preţul locuinţelor din Capitală a scăzut treptat timp de mai bine de şapte ani, salariul mediu net a rămas relativ constant până în 2012, iar după acest an a crescut accelerat.

  • BNR: Inflaţia se va plasa uşor deasupra intervalului ţintei la finele anului; riscuri crescute decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri

    Rata anuală a inflaţiei se va plasa uşor deasupra intervalului ţintei la finele anului curent, urmată de revenirea şi menţinerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului până la finele orizontului prognozei, pe o traiectorie inferioară celei previzionate anterior, potrivit Raportulului BNR asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2019.

    Intervalul ţintă de inflaţie pentru 2019 era stabilit de BNR la 1,5-3,5%.

    ”Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei inflaţiei decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, mai ales în contextul calendarului electoral 2019-2020, iar nivelul şi tendinţa deficitului de cont curent rămân preocupante. Incertitudini sporite generează şi  slăbirea tot mai evidentă a economiei zonei euro şi a celei globale, precum şi creşterea riscurilor la adresa perspectivei acestora, în contextul războiului comercial şi al Brexit”, menţionează BNR.

    Deosebit de relevante sunt deciziile de relaxare ale politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

    Rata anuală a inflaţiei IPC a scăzut în luna septembrie la 3,5%, de la 3,9% în luna august, revenind astfel la limita de sus a intervalului de variaţie al ţintei.

    Evoluţia s-a datorat în principal diminuării  accentuate a dinamicii anuale a preţurilor alimentare volatile şi a celei a preţului combustibililor. Faţă de finalul trimestrului anterior, când s-a situat la 3,8%, rata anuală a inflaţiei s-a redus astfel uşor peste aşteptări. Descreşterea  ei s-a datorat scăderilor de dinamică consemnate de preţurile legumelor, preţurile administrate şi de preţul combustibililor.

    În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară; totodată, Banca a decis menţinerea la 1,50 % pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 3,50 % pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) a continuat să crească în trimestrul III, deşi mai lent decât s-a anticipat, urcând de la 3,3% în iunie, la 3,4% în septembrie. Avansul a reflectat influenţe opuse venite din majorarea preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare, respectiv din reducerea tarifelor  serviciilor de telecomunicaţii, suprapuse presiunilor inflaţioniste semnificative pe partea cererii şi a costurilor salariale.

    Noile date statistice privind creşterea economică în trimestrul II 2019 confirmă decelerarea uşoară a PIB real, la 4,4%, de la 5 % în trimestrul anterior (variaţii anuale). Potrivit datelor revizuite, contribuţia consumului gospodăriilor populaţiei a rămas majoritară, fiind urmată de cea a formării brute de capital fix.

    În comparaţie cu versiunea anterioară, exportul net şi-a redus aportul negativ la dinamica PIB, în contextul restrângerii mai accentuate a ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor de bunuri şi servicii şi cea a importurilor. Evoluţia s-a regăsit şi în temperarea ritmului anual de creştere a soldului negativ al balanţei comerciale. Dinamica anuală a deficitului de cont curent a rămas totuşi la nivelul trimestrului anterior, pe fondul deteriorării semnificative a balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare.

    Cele mai recente date statistice evidenţiază evoluţii mixte în sfera consumului, investiţiilor şi producţiei în intervalul iulie-august: dinamizarea vânzărilor cu amănuntul concomitent cu slăbirea ritmului anual de creştere a serviciilor prestate populaţiei comparativ cu cel înregistrat în trimestrul II, intensificarea activităţii în sectorul construcţii, dar şi amplificarea contracţiei producţiei industriale, îndeosebi pe seama segmentului prelucrător.

    Creditul acordat sectorului privat şi-a temperat uşor creşterea în luna septembrie, la 7,7%, de la 8% în luna august. Pe ansamblul trimestrului III, dinamica lui medie a crescut totuşi la 7,9%, de la 7,5% în trimestrul anterior. Ponderea în total credit a componentei în lei a continuat să crească, ajungând în septembrie la nivelul de 66,6%, faţă de 65,4% în aceeaşi lună a anului trecut (de la un minimum de 35,6% în mai 2012).