BusinessMagazin

Tag: R. Moldova

  • Transnistria este pregătită să organizeze un nou REFERENDUM privind independenţa, anunţă Şevciuk

    Potrivit publicaţiei, care citează site-ul RIA.ru, Şevciuk a precizat că acest nou referendum va fi organizat doar dacă rezultatul lui va fi recunoscut şi respectat de către comunitatea internaţională.

    “Suntem pregătiţi să examinăm posibilitatea organizării a încă unui referendum privind autodeterminarea regiunii, dar cu condiţia ca voinţa poporului transnistrean să fie recunoscută şi tratată cu respect”, a declarat Şevciuk, potrivit Unimedia, care citează agenţia rusă RIA Novosti.

    “Aceasta este una dintre cele mai scurte căi de soluţionare a conflictului”, a apreciat el, adăugând că “astfel se va rezolva problema, luând în consideraţie dorinţa locuitorilor din zona de conflict”.

    Pe de altă parte, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a declarat că Rusia va continua să susţină regiunea separatistă moldoveană Transnistria, citat de agenţia Tass în pagina electronică.

    Rogozin a apreciat că, după venirea la putere a prooccidentalilor în Ucraina vecină, riscul la adresa drepturilor economice ale transnistrenilor şi la securitatea regiunii cresc. “În aceste condiţii Rusia, ca stat garant şi mediator în eforturile de a se ajunge la o soluţionare pe termen lung şi viabilă a situaţiei din Transnistria, Rusia îşi continuă cursul către susţinerea republicii” separatiste moldovene, a subliniat el.

    Vicepremierul rus a adăugat că un prim pachet de aranjamente între Rusia şi Transnistria a fost semnat pe 2 iulie, iar în cursul vizitei liderului separatist la Moscova cele două părţi au finalizat “a doua etapă interguvernamentală” a acordurilor, în baza unui protocol încheiat pe 25 octombrie 2013. “Scopul este promovarea cooperării în sferele socio-economică, umanitară, culturală, ştiinţifică şi educaţională”, a precizat Rogozin.

    În aceeaşi conferinţă de presă, Şevciuk a mulţumit Rusiei pentru susţinerea acordată şi a apreciat că “acordurile interguvernamentale” din iulie au avut un “efect pozitiv considerabil”. “În această perioadă am asistat la o creştere a comerţului cu Rusia şi la o creştere a exporturilor cu 20%”, a spus el, apreciind că asemenea rezultate sunt “bune” pentru o perioadă de timp de timp atât de scurtă.

    Şevciuk a subliniat că susţinerea Rusiei este vitală pentru regiunea separatistă, mai ales în contextul în care Chişinăul şi partenerii săi “iau în considerare să exercite şi mai multă presiune asupra Transnistriei”.

  • Transnistria este pregătită să organizeze un nou REFERENDUM privind independenţa, anunţă Şevciuk

    Potrivit publicaţiei, care citează site-ul RIA.ru, Şevciuk a precizat că acest nou referendum va fi organizat doar dacă rezultatul lui va fi recunoscut şi respectat de către comunitatea internaţională.

    “Suntem pregătiţi să examinăm posibilitatea organizării a încă unui referendum privind autodeterminarea regiunii, dar cu condiţia ca voinţa poporului transnistrean să fie recunoscută şi tratată cu respect”, a declarat Şevciuk, potrivit Unimedia, care citează agenţia rusă RIA Novosti.

    “Aceasta este una dintre cele mai scurte căi de soluţionare a conflictului”, a apreciat el, adăugând că “astfel se va rezolva problema, luând în consideraţie dorinţa locuitorilor din zona de conflict”.

    Pe de altă parte, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a declarat că Rusia va continua să susţină regiunea separatistă moldoveană Transnistria, citat de agenţia Tass în pagina electronică.

    Rogozin a apreciat că, după venirea la putere a prooccidentalilor în Ucraina vecină, riscul la adresa drepturilor economice ale transnistrenilor şi la securitatea regiunii cresc. “În aceste condiţii Rusia, ca stat garant şi mediator în eforturile de a se ajunge la o soluţionare pe termen lung şi viabilă a situaţiei din Transnistria, Rusia îşi continuă cursul către susţinerea republicii” separatiste moldovene, a subliniat el.

    Vicepremierul rus a adăugat că un prim pachet de aranjamente între Rusia şi Transnistria a fost semnat pe 2 iulie, iar în cursul vizitei liderului separatist la Moscova cele două părţi au finalizat “a doua etapă interguvernamentală” a acordurilor, în baza unui protocol încheiat pe 25 octombrie 2013. “Scopul este promovarea cooperării în sferele socio-economică, umanitară, culturală, ştiinţifică şi educaţională”, a precizat Rogozin.

    În aceeaşi conferinţă de presă, Şevciuk a mulţumit Rusiei pentru susţinerea acordată şi a apreciat că “acordurile interguvernamentale” din iulie au avut un “efect pozitiv considerabil”. “În această perioadă am asistat la o creştere a comerţului cu Rusia şi la o creştere a exporturilor cu 20%”, a spus el, apreciind că asemenea rezultate sunt “bune” pentru o perioadă de timp de timp atât de scurtă.

    Şevciuk a subliniat că susţinerea Rusiei este vitală pentru regiunea separatistă, mai ales în contextul în care Chişinăul şi partenerii săi “iau în considerare să exercite şi mai multă presiune asupra Transnistriei”.

  • Republica Moldova şi-a prelungit contractul de aprovizionare cu gaze naturale din Rusia

    Chişinăul şi Moscova, care întreţin relaţii tot mai tensionate, întârziau să se pună de acord asupra unui contract. Contractul actual, care datează din 2006, a expirat în 2011, iar de atunci este prelungit anual in extremis.

    Acest contract, la fel ca al altor ţări europene, este indexat la preţul petrolului. Astfel, preţul stabilit pentru primul trimestru din 2015 a scăzut la 332 de dolari pentru mia de metri cubi, de la 378 de dolari cât era anul trecut.

    Prin comparaţie, Ucraina vecină s-a confruntat, după venirea la putere a proeuropenilor, cu o creştere a preţului gazelor naturale ruseşti de la puţin peste 300 de dolari la aproape 500 de dolari. După luni de conflict, Kievul şi grupul rusesc Gazprom tocmai au semnat un acord la un preţ de 378 de dolari pe mia de metri cubi până la sfârşitul lui martie.

    “Am reuşit să garantăm stabilitatea livrărilor de resurse energetice şi securitatea energetică a ţării, ceea ce este deosebit de important în contextul regional actual”, şi-a exprimat satisfacţia ministrul moldovean al Economiei Andrian Candu.

    Numărul doi din ierarhia Gazprom Aleksandr Medvedev a subliniat, la rândul său, că acordul semnat marţi corespunde “condiţiilor de piaţă”, fiind în favoarea consumatorilor moldoveni, dar şi ai celor din ţărilor baltice, a căror aprovizionarea tranzitează în parte teritoriul moldovean.

    Republica Moldova, o fostă republică sovietică situată între Ucraina şi România, tocmai a semnat un acord de asociere cu Uniunea Europeană (UE) care prevede o zonă de liber-schimb.

    Ea consumă aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe care le importă din Rusia. Regiunea separatistă moldoveană Transnistria, pe teritoriul căreia se concentrează esenţialul industriei moldovene, consumă aproape două miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an.

  • Autorităţile de la Tiraspol afirmă că Transnistria “nu a fost niciodată pământ moldovenesc”

    “Aşteptăm recunoaşterea Transnistriei de către Rusia, deoarece avem suficiente argumente juridice şi istorice”, a declarat “ministrul de Externe” transnistrean, Nina Ştanski, într-o conferinţă de presă.

    Ea a subliniat că recunoaşterea regiunii transnistrene este “singurul scenariu posibil pentru viitorul” regiunii.

    Ştanski a comparat relaţiile dintre Trasnistria şi R.Moldova cu o “căsnicie”.

    “Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a reprezentat o căsătorie care a durat doar aproximativ 50 de ani. «Familia» s-a format după ce Basarabia a fost alipită Transnistriei, ci nu invers. Transnistria nu a fost niciodată pământ moldovenesc. Când Uniunea Sovietică s-a destrămat, «contractul de căsătorie» a fost reziliat“, a declarat şefa diplomaţiei transnistrene.

    Ea a adăugat că liderul regimului de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, i-a propus anul trecut R.Moldova să semneze un “divorţ civilizat”.

    Potrivit lui Ştanski, Chişinăul s-a obligat să-şi menţină statutul de neutralitate, însă “nu respectă acest angajament, în contextul în care a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană fără a ţine cont de părerea Tiraspolului”.

    “De asemenea, armata Republcii Moldova este finanţată cu fonduri ale NATO, SUA şi ale României, acest fapt nu este un secret pentru nimeni”, a declarat oficialul transnistrean.

  • Rusia SE OPUNE tentativelor de reformare a misiunii de menţinere a păcii din Transnistria

    “Este evident că forţele politice care susţin o transformare a misiunii actuale de menţinere a păcii au ca scop nu să ajungă la pace şi stabilitate în regiunea transnistreană, ci să înlăture contingentul rus de menţinere a păcii din zona de conflict cu orice preţ”, a subliniat ministerul într-un comunicat.

    “Noi considerăm că potenţialul actualei misiuni de menţinere a păcii este departe de a fi epuizat. Operaţiunea din Transnistria este unică având în vedere că nici un membru al contingentului de menţinere a păcii nu a murit şi nici o confruntare serioasă nu s-a înregistrat în istoria sa de 22 de ani”, menţionează comunicatul Ministerului de Externe de la Moscova.

    Transnistria, o regiune din estul Republicii Moldova care şi-a declarat independenţa în 1990, este susţinută indirect de Moscova.

    Rusia are în continuare aproximativ 1.200 de soldaţi în Transnistria, în cadrul unui “contingent de pace”. Chişinăul a solicitat în mai multe rânduri retragerea trupelor ruse şi transformarea misiunii de menţinere a păcii într-una civilă, sub mandat internaţional, dar Moscova şi Tiraspolul s-au opus.

    De altfel, liderul regimului de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a declarat la 2 octombrie, la Moscova, că retragerea trupelor ruse din Transnistria ar detabiliza regiunea separatistă.

  • Rusia SE OPUNE tentativelor de reformare a misiunii de menţinere a păcii din Transnistria

    “Este evident că forţele politice care susţin o transformare a misiunii actuale de menţinere a păcii au ca scop nu să ajungă la pace şi stabilitate în regiunea transnistreană, ci să înlăture contingentul rus de menţinere a păcii din zona de conflict cu orice preţ”, a subliniat ministerul într-un comunicat.

    “Noi considerăm că potenţialul actualei misiuni de menţinere a păcii este departe de a fi epuizat. Operaţiunea din Transnistria este unică având în vedere că nici un membru al contingentului de menţinere a păcii nu a murit şi nici o confruntare serioasă nu s-a înregistrat în istoria sa de 22 de ani”, menţionează comunicatul Ministerului de Externe de la Moscova.

    Transnistria, o regiune din estul Republicii Moldova care şi-a declarat independenţa în 1990, este susţinută indirect de Moscova.

    Rusia are în continuare aproximativ 1.200 de soldaţi în Transnistria, în cadrul unui “contingent de pace”. Chişinăul a solicitat în mai multe rânduri retragerea trupelor ruse şi transformarea misiunii de menţinere a păcii într-una civilă, sub mandat internaţional, dar Moscova şi Tiraspolul s-au opus.

    De altfel, liderul regimului de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a declarat la 2 octombrie, la Moscova, că retragerea trupelor ruse din Transnistria ar detabiliza regiunea separatistă.

  • Un politician moldovean vrea construirea unei copii a Marelui Zid Chinezesc la graniţa cu România

    Renato Usatîi, o figură controversată în Republica Moldova în urma implicării într-un scandal financiar din 2011 şi a legăturilor cu oameni de afaceri din Rusia, a declarat, într-o emisiune a postului de televiziune TV7, că are în vedere să formeze o coaliţie cu Partidul Comuniştilor sau cu Partidul Socialiştilor, condus de fostul comunist Igor Dodon în urma alegerilor legislative programate la 30 noiembrie în Republica Moldova.

    Creditat în sondajele de opinie cu şanse la obţinerea unui mandat în Parlamentul de la Chişinău, Usatîi a intrat în cursa electorală pentru scrutinul din 30 noiembrie pe listele partidului “Patria”, după ce, anterior, justiţia din R. Moldova a respins înregistrarea altor două formaţiuni politice înfiinţate de controversatul om de afaceri .

    Întrebat despre resursele financiare de care dispune şi de susţinerea acordată unor instituţii din Republica Moldova, în condiţiile în care a finanţat cu sume impresionante o serie de concerte şi evenimente de caritate, Renato Usatîi a explicat că “i-a ajutat pe unii sau pe alţii”. “Şi aici nu este vorba de corupţie. Nu-mi era ruşine să ajut pe cineva. Este şi o lege privind sponsorizarea. Orice acţiune era coordonată cu Ministerul de Interne. Eu am oferit pistoale, maşini poliţiştilor. Miniştrii nu au fost împotriva acestor acţiuni. Timp de şapte ani, anual am făcut aşa ceva. Eu ofeream aceste lucruri, iar ministerul deja trebuia să decidă cui exact le oferă. Rugămintea mea a fost să fie oferite oamenilor reali, care au meritat”, a afirmat politicianul în emisiunea de la postul de televiziune TV7.

    De asemenea, Renato Usatâi a mai declarat că este dispus să renunţe la cetăţenia rusă când va fi votată legea în acest sens. La sfârşitul lunii septembrie, Usatîi a provocat polemică, după ce a declarat că vrea să implementeze în Republica Moldova un sistem de conducere autoritar similar celui din Belarus. Totodată, Usatîi şi-a declarat susţinerea (inclusiv financiară) pentru referendumul organizat în februarie în Găgăuzia cu privire la procesul european al Republicii Moldova.

    În cursa pentru alegerile parlamentare programate în Republica Moldova s-au înscris până în prezent 15 partide şi un bloc electoral.

  • Putin: Rusia nu se opune apropierii Republicii Moldova şi Ucrainei de UE

    “Nu ne-am opus niciodată unor relaţii mai apropiate cu UE, noi înşine dorim această apropiere”, a afirmat Vladimir Putin. El a adăugat că sunt necesare discuţii pentru a evita riscul asupra economiei ruse, relatează Russia Today.

    “Trebuie să ne gândim la impact atunci când sunt semnate documente cu partenerii europeni şi la efectul asupra pieţelor locale”, a adăugat preşedintele rus. În absenţa unei analize atente a acordurilor cu UE, pieţele noastre pot fi invadate de produse europene, ceea ce riscă să ne afecteze interesul naţional, a avertizat liderul rus. “Dacă discuţiile pe această temă au loc în timp util, atunci nu va fi nicio problemă. Acest lucru este valabil atât pentru Republica Moldova, cât şi pentru Ucraina”, a mai afirmat Vladimir Putin.

    Preşedintele Rusiei participă, vineri, la Minsk, la summitul statelor din Comunitatea Statelor Independente (CSI).

    Ucraina a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană la 27 iunie, în acelaşi timp cu Georgia şi Republica Moldova. Kievul şi Bruxellesul au ratificat documentul la 16 septembrie, dar UE a decis să amâne intrarea în vigoare a prevederilor economice ale acordului până la sfârşitul anului 2015, pe fondul îngrijorărilor exprimate de Moscova.

    La rândul său, preşedintele moldovean Nicolae Timofti a declarat, vineri, la Minsk, că apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană nu va afecta relaţia cu statele din CSI. “Republica Moldova susţine păstrarea relaţiilor tradiţionale cu ţările din CSI”, a afirmat Timofti, citat de Unimedia. De asemenea, Timofti şi-a exprimat regretul cu privire la embargoul impus de Moscova asupra importurilor de fructe şi legume din Republica Moldova. “Ne pare rău că, în urma negocierilor şi consultărilor pe care le-am avut, colegii noştri din Rusia au introdus embargoul. Nu au fost aduse argumente plauzibile privind introducerea embargoului”, a subliniat Timofti.

    Rusia a impus la 18 iulie un embargou asupra importurilor de fructe şi legume moldoveneşti, iar din 1 septembrie a introdus şi taxe vamale pentru importurile unor produse provenind din Republica Moldova. Măsura a fost decisă după ce Chişinăul a semnat la 27 iunie Acordul de Liber Schimb cu UE.

  • Ponta răspunde Rusiei: Reunirea României cu Moldova în UE până în 2018-2019 este obiectiv strategic

    El a insistat asupra faptului că vorbeşte despre reunirea României cu Republica Moldova strict în cadrul Uniunii Europene.

    “Mă bucur când sunt criticat de la Moscova pentru faptul că îmi doresc, alături de prim-ministrul Iurie Leancă, ca Moldova să fie în Uniunea Europeană până în 2018-2019. Poate că este un obiectiv prea ambiţios, dar dacă nu ai obiective ambiţioase, nu le atingi. Eu cred că reunirea României cu Moldova în cadrul Uniunii Europene – atenţie! nu în alt fel – este un obiectiv strategic pentru Guvernul proeuropean de la Chişinău şi pentru Guvernul României şi pentru toţi cei care văd un viitor european pentru Republica Moldova. Aşa încât asemenea critici este în regulă dacă primesc, le susţin. Da, chiar asta vreau, ca Moldova să fie membră a Uniunii Europene şi am totală încredere că un guvern proeuropean, aşa cum este cel condus de domnul Leancă, este cel care duce Moldova în direcţia bună”, a spus Ponta în şedinţa de miercuri a Guvernului, în faţa presei.

    Vineri, premierul Ponta a afirmat, în discursul rostit în cadrul Congresului PSD, reunit la Alba Iulia, că angajamentul său şi apelul adresat românilor este acela de a face împreună, pentru a doua oară, marea unire a României.

    “Vreau să ne asumăm cu toţii un angajament: în 1918, aici, la Alba Iulia, după ce sute de mii români şi-au dat viaţa în primul Război Mondial, am obţinut cel mai important obiectiv naţional: Marea Unire. Vreau şi vă rog să fiţi alături de mine pentru ca, la o sută de ani, să fim acea ţară mândră, puternică, respectată, pe care strămoşii noştri aflaţi aici în urmă cu 96 de ani şi-au dorit-o. Acesta e angajamentul meu, acesta e apelul meu către toţi românii, să facem împreună a doua oară Marea Unire a României”, a afirmat Ponta.

    El a precizat că profilul viitorului preşedinte al României trebuie să aibă o caracteristică importantă, respectiv aceea de a uni.

    “Vreau să spun un lucru important, care ţine de profilul prezidenţial, de ceea ce trebuie să facă preşedintele. Vă rog să mă credeţi că ştiu foarte bine cât de greu este să fii prim-ministru cu un preşedinte care te sabotează tot timpul. Şi vreau să-mi iau angajamentul, aşa cum mi l-am luat şi la Craiova, şi voi spune tot timpul că voi lucra ca preşedinte cu Guvernul pe care românii îl aleg pentru binele României şi pentru a fi într-adevăr uniţi în România”, a spus Ponta.

    El a arătat că rolul preşedintelui nu este de a lupta cu Guvernul, cu Parlamentul sau cu Justiţia, ci, dimpotrivă, este cel de a-i uni, de a-i pune ca împreună să lucreze pentru România.

    Marţi, Ministerul rus de Externe a transmis un comunicat în care apreciază ca iresponsabile şi inacceptabile declaraţiile premierului Victor Ponta privind “eventualitatea unirii Republicii Moldova cu România”, cerând o reacţie din partea Uniunii Europene.

    “Rusia este preocupată de afirmaţiile premierului Victor Ponta privind viitorul Republicii Moldova, făcute la o întâlnire cu activişti ai Partidului Social-Democrat, la Alba Iulia”, anunţă Ministerul rus de Externe.

    “După cum reiese din apelurile clare făcute de candidatul în scrutinul prezidenţial din Romania în sensul realizării «celei de-a doua mari uniri» până în 2018, unele cercuri politice de la Bucureşti continuă să elaboreze planuri de anexare a unui stat vecin suveran. Rusia consideră iresponsabile şi inacceptabile declaraţii de acest fel făcute din afară, în contextul campaniei electorale din Republica Moldova”, precizează diplomaţia de la Moscova.

    “Aşteptăm ca autorităţile de la Chişinău să analizeze în mod adecvat aceste declaraţii. Sperăm, de asemenea, că va exista o reacţie corespunzătoare din partea Bruxellesului şi a capitalelor statelor europene”, încheie Ministerul rus de Externe.

  • REACŢIA Rusiei după afirmaţiile lui Ponta privind unirea României cu Republica Moldova: Sunt iresponsabile şi inacceptabile. Cerem o poziţie UE

    “Rusia este preocupată de afirmaţiile premierului Victor Ponta privind viitorul Republicii Moldova, făcute la o întâlnire cu activişti ai Partidului Social-Democrat, la Alba Iulia”, anunţă Ministerul rus de Externe.

    “După cum reiese din apelurile clare făcute de candidatul în scrutinul prezidenţial din Romania în sensul realizării «celei de-a doua mari uniri» până în 2018, unele cercuri politice de la Bucureşti continuă să elaboreze planuri de anexare a unui stat vecin suveran. Rusia consideră iresponsabile şi inacceptabile declaraţii de acest fel făcute din afară, în contextul campaniei electorale din Republica Moldova”, precizează diplomaţia de la Moscova.

    “Aşteptăm ca autorităţile de la Chişinău să analizeze în mod adecvat aceste declaraţii. Sperăm, de asemenea, că va exista o reacţie corespunzătoare din partea Bruxellesului şi a capitalelor statelor europene”, încheie Ministerul rus de Externe.

    Premierul Victor Ponta a declarat, pe 12 septembrie, în discursul rostit în cadrul Congresului PSD, reunit la Alba Iulia, că angajamentul său şi apelul adresat românilor este acela de a face împreună, pentru a doua oară, marea unire a României. “Vreau să ne asumăm cu toţii un angajament: în 1918, aici, la Alba Iulia, după ce sute de mii români şi-au dat viaţa în primul Război Mondial, am obţinut cel mai important obiectiv naţional: Marea Unire. Vreau şi vă rog să fiţi alături de mine pentru ca, la o sută de ani, să fim acea ţară mândră, puternică, respectată, pe care strămoşii noştri aflaţi aici în urmă cu 96 de ani şi-au dorit-o. Acesta e angajamentul meu, acesta e apelul meu către toţi românii, să facem împreună a doua oară Marea Unire a României”, a afirmat Victor Ponta.