BusinessMagazin

Tag: publicitate

  • Cum marketingul a convins oamenii au nevoie de mentă pentru o combate repiraţia urât mirositoare

    În momentul de faţă găsim la rafturi zeci de produse care promit să împrospăteze gura oamenilor: pastă de dinţi, apă de gură sau gumă. Toate aceste produse au un lucru în comun: aroma de mentă, scrie Vox.

    “Ideea că menta înseamnă prospeţime este doar o iluzie. Defapt, este un triumf al publicităţii”, a spus Rachel Weingarten, istoric.
    Utilizarea mentei pentru împrospătarea respiraţiei este o practică modernă. În trecut, alte plante şi substanţe erau folosite pentru a îndulci respiraţia oamenilor. În timpul imperiului Roman menta era folosită pentru a trata 41 de boli diferite, însă nu şi pentru împrospătarea respiraţiei. De asemenea, la sfârştul anilor 1700, un medic dentist francez, Julien Botot, a realizat apa de gură modernă, un fluid care conţinea micsandră, ghimbir, scorţisoară dar nu şi mentă.

    La începutul anilor 1800 periajul pe dinţi a devenit o normă în Statele Unite şi Europa, însă oamenii nu foloseau mentă pentru asta, ci o pastă mixată cu diferite ierburi. 

    Creatorul Pepsodent, pastă de dinţi, este responsabil pentru crearea obiceiului americanilor de spălare pe dinţi în fiecare zi. El a dorit să le inducă oamenilor o stare de bine atunci când se spală pe dinţi şi de aceea a adăugat în compoziţie uleiul de mentă, care lăsa în gură o senzaţie înţepătoare. Astfel de fiecare dată când oamenii se spălau aceştia erau răsplătiţi cu acea senzaţie.

    La scurt timp, senzaţia a fost asociată cu prospeţimea. Uleiul de mentă face ca gura să se simtă mai rece şi proaspătă, dar, în esenţă, nu curăţă nimic.

    Mai târziu, o altă companie americană, Listerine, a făcut acelaşi lucru şi a introdus în apa de gură mentolul, un element chimic care produce acelaşi efect ca şi menta. În plus, Listerine a lansat o companie de publicitate agresivă care încuraja spălatul pe dinţi. Campania a avut un succes enorm şi vânzările Listerine au explodat.

    Astfel chiar şi în prezent menta este asociată senzaţia de prospeţime şi combaterea respiraţiei urât mirositoare.

  • Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România: Legea reclamei la medicamente este inutilă, dăunătoare şi trebuie reexaminată de Parlament

    “Interzicerea fără discernământ a publicităţii în audio-vizual este o supra-reglementare inutilă şi chiar dăunătoare, cu efecte negative atât pentru populaţie, cât şi pentru stat, prin pierderea veniturilor din taxele asociate publicităţii. Reclamele la produse farmaceutice nu au doar rol comercial, ci şi acela de informare. Prin interzicerea totală a publicităţii în audio-vizual s-ar interzice dreptul la informare. În plus, publicitatea la medicamentele care se eliberează fără prescripţie medicală este deja reglementată de ANMDM, iar pentru restul produselor şi serviciilor destinate sănătăţii, de către CNA. Tot ce avem de făcut este să aplicăm strict prevederile deja existente”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul executiv al Asociaţíei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Laurenţíu Mihai.

    Textul actual al legii conţine neclarităţi, precum sintagma “produse medicamentoase”, care nu se mai regăseşte nicăieri în legislaţie.

    “Susţinem retrimiterea proiectului de lege înapoi în Parlament, pentru că, aşa cum a fost adoptat, este neclar, dublează legislaţie deja în vigoare, fără să aducă ceva nou. Exprimările din textul legii, ca de exemplu «produse medicamentoase», nu mai sunt de găsit nicăieri în legislaţia românească. Nu rezultă de nicăieri despre ce fel de medicamente este vorba, textul legii spune că se interzice reclama la «produse medicamentoase» şi nu ştim ce sunt alea”, a afirmat Mihai.

    Iniţiativa legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor şi are caracter organic. Senatul a adoptat, luni, acest proiect de lege cu 100 de voturi “pentru” şi şapte voturi “împotrivă”, deşi a primit un raport comun de respingere de la Comisia pentru cultură şi Comisa pentru sănătate publică, întrucât iniţiativa “impune restricţii excesive şi nejustificate care încalcă dispoziţiile constituţionale şi, pe de altă parte, contravine unor directive europene”. Proiectul de lege a primit anterior votului rapoarte negative din partea Guvernului României, Ministerului Sănătăţii, CNA, Comisiilor de Cultură şi Media şi Comisiilor de Sănătate din ambele Camere ale Parlamentului.

    Categoria unde ar putea fi aduse îmbunătăţiri legislaţiei actuale este cea de suplimente alimentare, a adăugat directorul APMGR.

    “Rămân suplimentele alimentare, a treia categorie de produse şi care apar în reclamele media, dar care nu se văd în textul legii deloc. Rămân oricum neacoperite aceste suplimente alimentare. În niciun caz, dacă mergem pe logica legislaţiei existente, n-ar putea suplimentele alimentare să fie incluse în categoria «produse medicamentoase». Orice lege trebuie să aibă nişte definiţii şi atunci putem pune şi armamentul uşor calibrul sub nouă milimetri între produsele medicamentoase, dacă vrem neapărat. Mai mult, suplimentele alimentare nu mai sunt aprobate de Agenţia Naţională a Medicamentului şi sunt doar notificate, respectiv avizate, de Institutul de Bioresurse Alimentare, care ţine de Ministerul Agriculturii. Reclamele la suplimente sunt supuse legii audiovizualului şi CNA este cel care poate fi sesizat”, potrivit reprezentantului producătorilor de medicamente generice.

    El a subliniat că problemele în privinţa suplimentelor alimentare apar mai ales pe canalele de teleshopping, unde sunt reclame care pretind beneficii mai mari decât cele reale. 

    “Suplimentele alimentare sunt o categorie unde chiar sunt probleme şi este vorba de canalele de teleshopping, unde sunt multe reclame la suplimente alimentare care, de multe ori, par să întreacă limitele şi să pretindă că aduc beneficii mai mari decât cele reale şi aici poate că ar fi întradevăr necesar un demers legislativ nou, dar textul legii, aşa cum a fost aprobată, nu zice nimic de partea asta, pe care chiar ar putea fi probleme. Susţinem retrimiterea în Parlament pentru că este loc de îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu, dar nu cum este textul actual al legii, care le lasă pe toate descoperite”, a afirmat Mihai.

    Reclamele la produse farmaceutice şi alte servicii au rol comercial dar, dat fiind specificul, în egală măsură de informare, a punctat, la rândul său directorul general al Terapia Sun Pharma şi preşedinte al APMGR, Dragoş Damian, într-o opinie remisă MEDIAFAX.

    “Primii afectaţi vor fi pacienţii care, nemaifiind informaţi despre existenţa unor preparate simplu şi sigur de administrat, fie vor face coadă la medic pentru simptome care pot ceda la un preparat banal, fie vor cere în farmacie o soluţie la problema lor care ori nu-i va ajuta, ori va fi ce mai scumpă. Sistemul sanitar însuşi riscă astfel să fie blocat de o supra-adresare la medic în absenţa altor surse de informaţii”, a spus Damian.

    Statul este la rândul lui afectat, întrucât aprobarea publicităţii la medicamente prin ANMDM este tarifată, iar interzicerea publicităţii va face că statul să nu mai încaseze bani din această activitate.

    De asemenea, întregul lanţ de producţie/comercializare/servicii se va clatina, urmând ca “victimele” să apară în primul rând dintre producătorii sau prestatorii de servicii mici, care neavând alte modalităţi de a-şi promova produsele, vor deveni insolvabili. Vor uma, printre alţii, distribuitorii şi farmacistii, care vor pierde din încasări, consideră Damian.

    Legea în forma actuală ar afecta, de asemenea, încasările pentru agenţiile de publicitate şi trusturile de media şi ar introduce discriminări între publicitatea pe canalul audio-vizual şi cea din presa scrisă, outdoor, online, social media.

    Potrivit preşedintelui APMGR, controlul publicităţii exagerate, mincinoase, înşelătoare la produse şi servicii medicale poate fi controlată prin aplicarea cu mai mare stricteţe şi severitate a legilor CNA în vigoare, limitarea unui clip publicitar la maxim 30 secunde, interzicerea utilizării de testimoniale sau role-play-uri cu persoane notorii sau celebre, stabilirea unor tarife de cost pentru aprobarea reclamelor, sancţionarea cu amenzi ustoratoare ale agenţilor de publicitate sau trusturilor media care nu se conformează, dar şi mecanisme de (auto)control şi (auto)cenzură din rândul agenţilor de publicitate (asociaţii profesionale, RAC, etc.).

    “Sunt măsuri simple, de bun simţ, care pot pune la adăpost pacienţii şi consumatorii de publicitatea înşelătoare sau mincinoasă fără a afecta structurile care fac parte din angenaj”, a punctat Damian.

    APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din Romania: Actavis, AC Helcor, Biofarm, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Glenmark Pharmaceuticals, Infomed Fluids, Krka, Labormed Alvogen Romania, Magistra CC, Medochemie, Sandoz, Terapia – a Sun Pharma company, Teva, Zentiva.

    Companiile membre APMGR au capacităţi de producţie în Bucureşti, Baia Mare, Cluj Napoca, Târgu Mureş, Constanţa şi Timişoara, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice şi antialergice, până la produse oncologice de înaltă clasă. Industria generică locală contribuie cu aproximativ 1,5% la PIB, asigurând peste 8.000 de locuri de muncă.

  • Colegiul Farmaciştilor: Legea care interzice publicitatea la medicamente, în interesul pacienţilor

    Reprezentanţii Colegiului Farmaciştilor din România susţin că publicitatea la medicamente, în esenţa ei, urmăreşte doar scopuri comerciale, de aceea sunt binevenite noile reglementări privind interzicerea publicităţii la medicamentele eliberate pe bază de prescripţie medicală, dar şi interzicerea publicităţii făcute în beneficiul furnizorilor de servicii farmaceutice.

    Noile prevederi legale clarifică faptul că publicitatea directă sau mascată la medicamentele cu prescripţie este cu desăvârşire interzisă, iar cea a furnizorilor de medicamente este restricţionată semnificativ.

    “În ultimii ani, populaţia a fost supusă unei presiuni permanente în direcţia automedicaţiei şi promovării agresive a aspectelor comerciale legate de medicament. Avem aici în vedere, în special, importanţa preţului în detrimentul informării corecte cu privire la aspecte esenţiale legate de medicament şi efectele sale”, a precizat Colegiul Farmaciştilor.

    Reprezentanţii organizaţiei profesionale susţin că în informarea pacienţilor despre medicamente trebuie să primeze siguranţa acestora. De aceea, pacienţii trebuie încurajaţi ca, atunci când au o problemă medicală, să meargă în primul rând la medic, să se consulte cu farmacistul cu privire la efectele medicamentelor prescrise şi a eventualelor posibile efecte adverse ori contraindicaţii, şi nu să se bazeze pe “informaţii şi prezentări care au un rol strict comercial”.

    “În concluzie, legea care urmează a fi promulgată de Preşedintele României este binevenită, fiind în interesul exclusiv al pacienţilor, pentru o utilizare judicioasă a medicamentelor şi a resurselor din sistemul de sănătate, pentru creşterea calităţii serviciilor profesionale ale medicului şi farmacistului, concurenţa urmând să fie bazată, în principal, pe criterii profesionale şi nu pe criterii comerciale”, mai arată Colegiul Farmaciştilor din România.

    Publicitatea explicită la televizor şi la radio pentru medicamente va fi interzisă, fiind permisă în alte medii la medicamente eliberate fără prescripţie medicală, cu aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, potrivit proiectului de lege votat luni de Senat, în calitate de cameră decizională.

    Propunerea legislativă, adoptată în plen cu 100 de voturi “pentru” şi şapte voturi “împotrivă”, a primit raport comun de respingere de la Comisia pentru cultură şi Comisa pentru sănătate publică pentru că iniţiativa “impune restricţii excesive şi nejustificate care încalcă dispoziţiile constituţionale şi, pe de altă parte, contravine unor directive europene”.

    Proiectul de lege, iniţiat de senatorul UDMR Alexandru Vegh, stipulează că “pot face obiectul publicităţii destinate publicului larg, pe altă cale decât prin programe de televiziune/radiodifuziune, acele medicamente care prin compoziţia şi obiectivul lor sunt destinate şi concepute pentru a fi utilizate fără intervenţia unui medic în ceea ce priveşte diagnosticul, prescrierea sau urmărirea tratamentului, la nevoie cu recomandarea farmacistului.”

    De asemena, iniţiativa legislativă mai prevede interzicerea publicităţii pentru farmacii la televizor sau radio de natură a “induce ideea că farmacia respectivă reprezintă un model sau etalon pentru celelalte farmacii, precum şi publicitatea mascată la farmacii care reprezintă publicitate mascată la medicamente.”

    Potrivit proiectului de lege, sunt interzise inclusiv comunicările comerciale audiovizuale destinate produselor şi tratamentelor medicale.

    “Se interzice plasarea de ţigări ori alte produse din tutun sau de produse ale unor operatori economici al căror obiect principal de activitate îl constituie fabricarea ori vânzarea unor astfel de produse, precum şi plasarea de produse sau tratamente medicale”, se arată în proiectul de act normativ.

    Iniţiativa legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor şi are caracter organic. Legea urmează să fie transmită spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis.

    Uniunea Agenţiilor de Publicitate din România (UAPR) consideră că legea prin care se interzice publicitatea la medicamente în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune reprezintă o limitare nejustificată a accesului la informaţie şi solicită preşedintelui retrimiterea actului normativ în Parlament.

    Potrivit UAPR, impactul negativ al acestei propuneri este unul considerabil şi pe plan financiar. “Veniturile la bugetul de stat se vor diminua prin reducerea încasărilor din industria de media şi comunicare şi prin restrângerea activităţii în industria farmaceutică”, susţine sursa citată.

    Şi Consiliul Naţional al Audiovizualului a decis, marţi, să transmită o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis prin care să îi solicite şefului statului să nu promulge legea prin care este interzisă difuzarea la televiziune şi radio a publicităţii pentru medicamente.

    CNA a avizat negativ, încă din şedinţa din 2 iulie, un proiect de lege care se referă la interzicerea publicităţii pentru medicamente şi tratamente medicale la televizune şi radio, avizul fiind însă unul consultativ. La momentul respectiv, proiectul se afla în consultare publică la Camera Deputaţilor.

  • S-a terminat cu reclamele la medicamente la radio şi la TV

    Publicitatea explicită la televizor şi la radio pentru medicamente va fi interzisă, fiind permisă în alte medii la medicamente eliberate fără prescripţie medicală, cu aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, potrivit unui proiect de lege votat luni de Senat, în calitate de cameră decizională.

    Anul acesta, investiţiile în publicitatea pentru medicamente şi serviciile medicale sunt estimate la 36 mil. euro, potrivit Initiative database, citată de Media Factbook Romania 2015.

    Propunerea legislativă, adoptată în plen cu 100 de voturi “pentru” şi şapte voturi “împotrivă”, a primit raport comun de respingere de la Comisia pentru cultură şi Comisa pentru sănătate publică pentru că iniţiativa “impune restricţii excesive şi nejustificate care încalcă dispoziţiile constituţionale şi, pe de altă parte, contravine unor directive europene”.

    Proiectul de lege, iniţiat de senatorul UDMR Alexandru Vegh, stipulează că “pot face obiectul publicităţii destinate publicului larg, pe altă cale decât prin programe de televiziune/radiodifuziune, acele medicamente care prin compoziţia şi obiectivul lor sunt destinate şi concepute pentru a fi utilizate fără intervenţia unui medic în ceea ce priveşte diagnosticul, prescrierea sau urmărirea tratamentului, la nevoie cu recomandarea farmacistului.”

    De asemena, iniţiativa legislativă mai prevede interzicerea publicităţii pentru farmacii la televizor sau radio de natură a “induce ideea că farmacia respectivă reprezintă un model sau etalon pentru celelalte farmacii, precum şi publicitatea mascată la farmacii care reprezintă publicitate mascată la medicamente.”

    Potrivit proiectului de lege, sunt interzise inclusiv comunicările comerciale audiovizuale destinate produselor şi tratamentelor medicale.

    “Se interzice plasarea de ţigări ori alte produse din tutun sau de produse ale unor operatori economici al căror obiect principal de activitate îl constituie fabricarea ori vânzarea unor astfel de produse, precum şi plasarea de produse sau tratamente medicale”, se arată în proiectul de act normativ.

    Iniţiativa legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor şi are caracter organic. Senatul urmează să transmită legea spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis.
     

  • Ţara cu cel mai bun internet din lume. România se află pe un loc surprinzător

    International Telecommunication Union a dat publicităţii un raport în care a fost prezentată ierarhia ţărilor cu cea mai performantă infrastructură de comunicaţii, informează Time.

    Aşadar dacă vrem să beneficiem de cel mai bun internet din lume trebuie să dăm o fugă până în Coreea de Sud. Ţara asiatică şi-a menţinut locul, obţinut în 2010, în acest clasament şi este urmată de două ţări europene, Danemarca şi Islanda. Danemarca a urcat două locuri faţă de acum cinci ani, iar Islanda şi-a menţinut poziţia.

    Marea Britanie (locul 4) şi Elveţia (locul 7) au evoluat foarte mult, din acest punct de vedere, în ultimii cinci ani, urcând în clasament şase şi respectiv cinci locuri. Pe de altă parte, ţările nordice au pierdut mai multe locuri în clasament, Suedia a căzut de pe locul 2 pe locul 5, Norvegia de pe 5 pe 10, iar Finlanda de pe 6 pe 12.

    Deşi ne lăudam cu una dintre cele mai mari viteze la internet, România se află abia pe locul 59 în acest clasament, chiar mai prost faţă de acum cinci ani când am ocupat pozţia 55. 

    Ţara din mijlocul Africii, Ciadul, ocupă ultima poziţie în această ierarhie.

  • CEO-ul MasterCard are în plan creşteri de două cifre pentru plăţile electronice efectuate din România

    “Obiectivul meu la MasterCard este să înlocuiesc cât mai mult plăţile în numerar, iar un rezultat bun ar fi o creştere de 15-20% pe an. Nu este o schimbare pe termen scurt, ci determinarea unei schimbări comportamentale, care va veni în timp.“ Aşa poate fi rezumat discursul lui Cosmin Vladimirescu, general manager pentru România în cadrul MasterCard, din cadrul evenimentului Meet the CEO.

    Cosmin Vladimirescu a intrat în echipa MasterCard Europe în aprilie 2007, în poziţia de account manager pentru România. Principala sa responsabilitate, la acea vreme, consta în lansarea, alături de partenerii MasterCard, de produse şi programe noi de carduri. Astăzi conduce o echipă de 15 oameni şi spune că principalul său inamic este numerarul.

    Relaţia lui Cosmin Vladimirescu cu cardurile a început de timpuriu, în familie: „Mama lucra într-o bancă, aşa că acasă auzeam destul de mult despre ce se întâmplă pe piaţa financiară. Cred că un moment definitoriu a fost când ea mi-a pus un card în mână şi m-a lăsat să îmi gestionez singur bugetul“, povesteşte zâmbind Cosmin Vladimirescu: „A fost un exerciţiu dureros, pentru care relaţia mea cu ea încă suferă, dar a fost foarte bine pentru mine. În 1996, când se întâmpla asta, n-aveam ce să fac cu cardul. Era un singur bancomat pe care îl ştiam, instalat la McDonald’s la Unirii, înăuntru. Mergeam cu un prieten cu maşina şi scoteam de acolo bani“.

    Spre sfârşitul facultăţii, când avea deja câţiva ani de experienţă în utilizarea cardurilor, a aflat că cei de la Romcard recrutează: „Am ajuns să am şi un interviu cu domnul Marin Mitroi, care, trecând de primele două minute în care evident a fost într-o stare de şoc, pentru că eram destul de nonconformist, mi-a spus: «Băi băiatule, eu te-aş angaja pentru că am nevoie de unul ca tine, dar nu poţi să vii aşa la muncă. Trebuie să te tunzi şi să-ţi scoţi cerceii, altfel nu se poate.» Şi n-am vrut atunci să renunţ la cercei, aşa că n-a fost să fie la Romcard“.

    După terminarea facultăţii, Vladimirescu şi-a încercat norocul în zona antreprenoriatului, dar aventura sa a durat doar câteva luni. „Mica aventură antreprenorială a constat în faptul că am cumpărat cu un prieten vreo 50 de modemuri dial-up şi ne-am făcut un ISP (Internet Service Provider – n.red.). Ne-am distrat bine cam două luni, după care am mâncat covrigi şi am renunţat, pentru că am primit o ofertă de la Bancpost şi am acceptat fără să stau pe gânduri.“

    Oferta de la Bancpost, venită la jumătatea anului 2000,  a reprezentat începutul carierei sale în sistemul bancar, iar jobul de la Bancpost a fost un avanpost pentru viitoarea sa traiectorie profesională. „Cred că a fost ca efectul bulgărelui de zăpadă: am avut o oportunitate când mi s-a oferit primul meu job adevărat, imediat după terminarea facultăţii, ca ofiţer de fraudă la Bancpost. Am avut două oferte atunci, dar nu pot să spun la ce am renunţat. Jobul pe care l-am acceptat avea legătură cu cardurile, ştiam că în perioada aceea se întâmplau şi evenimente mai neplăcute, fraude, iar eu foloseam deja carduri de câţiva ani.“

    În anii 2000, povesteşte Cosmin Vladimirescu, frauda se făcea prin acceptare: erau nişte magazine care acceptau carduri „care nu erau chiar în regulă. Dacă îşi dădeau sau nu seama de chestia asta e discutabil; bine că tehnologia a avansat şi verificările acestea nu mai rămân la latitudinea casierului“. Experienţa în Bancpost a fost de învăţare accelerată. „Primul meu salariu, de 300 de lei, nu însemna mai nimic, dar, pe de altă parte, oricât mi-ar fi dat, cel mai mare avantaj îl aveam din faptul că eram expus informaţiilor. Eram în mijlocul evenimentelor, înţelegeam ce se întâmplă. La acea vreme, salariile stăteau pe card doar câteva secunde“, îşi aminteşte managerul de la MasterCard. Comportamentul românilor era să scoată toţi banii de pe card, unul dintre motive fiind faptul că acceptarea cardurilor la plată era foarte redusă, dar motivul principal fiind lipsa de experienţă a românilor în folosirea cardurilor. „E firesc, aşa am început cu toţii. Diferenţa e că alţii au început să dezvolte plăţile cu cardul cu 50 de ani în urmă. Acum ne-am apropiat, nu le suflăm în ceafă, dar suntem la vreo 20 de ani în spate.“

    Oportunitatea de a lucra pentru MasterCard a venit ca o surpriză, mai ales pentru că noul job description nu se potrivea cu ceea ce lucrase, pentru o bună vreme de timp, la Bancpost. Cu toate acestea, a decis să încerce. „Când eram la Bancpost nu îndrăzneam să sper la ce fac acum, dar îmi doream să mă dezvolt în direcţia asta. Am fost foarte plăcut surprins când mi s-a oferit postul prin care am intrat la MasterCard, în 2007. Atunci era şefă Denisa Mateescu, şi ea mi-a zis «Cosmin, am nevoie de un om de vânzări». Eu i-am spus că nu mai făcusem asta, că eram un om de fraudă, de cealaltă parte a baricadei. Munca de convingere nu a fost prea lungă şi am acceptat propunerea ei.“

    Denisa Mateescu a preluat funcţia de conducere a MasterCard România în 2001 şi a ocupat acest post până în 2010, atunci când Cosmin Vladimirescu a devenit country manager al companiei. Imediat după ce a absolvit facultatea, Denisa Mateescu a lucrat doi ani la Institutul de Calculatoare şi Informatică, pentru ca, în 1994, să se îndrepte spre publicitate. Pe vremea aceea, era un domeniu nou, fără istorie, iar jucătorii erau, aşa cum îşi dorise, companii internaţionale. Aşa că a lucrat aproape opt ani pe piaţa de media, la început la Saatchi & Saatchi şi apoi la D’Arcy. La Saatchi a intrat în departamentul de media ca junior media executive şi apoi a fost promovată media executive. După doi ani, a fost numită senior media executive. Ulterior, între 1998 si 2001, a fost media director la D’Arcy. Experienţa din publicitate a apropiat-o de marketing şi de mărci, „iar de la un punct încolo, când am simţit că învăţasem suficient şi că media, în structura în care era în 2001, nu-mi mai oferea mari perspective de evoluţie profesională, am decis că e cazul să încep un nou capitol“, spunea Mateescu.

  • Topul celor mai bine plătiţi comedianţi din lume

    Comedianţi ne fac să rădem, să ne simţim bine, fie că o fac într-un show de stand-up, fie într-un film de comedie, iar unii dintre ei sunt plătiţi regeşte pentru asta.

    Revista Forbes a dat publicităţii un clasament al celor mai bine plătiţi actori de comedie. Pe primul loc se află veteranul Jerry Seinfeld. Coautor al serialului TV “Seinfeld”, ocupă pentru a patra oară primul loc în topul Forbes al celor mai bine plătiţi actori de comedie, informează contactmusic.com.

    El a obţinut venituri estimate la 36 milioane de dolari în perioada 1 iunie 2014 – 1 iunie 2015, graţie redevenţelor primite pentru redifuzarea serialului “Seinfeld”.

    Podiumul este completat de Kevin Hart, care a urcat trei locuri faţă de topul de anul trecut, iar acum ocupă poziţia a doua, cu venituri de 28,5 milioane de dolari. Hart a fost în mai multe filme anul acesta (The Wedding Ringer sau Get Hard).

    Locul trei îi revine ventrilocului Terry Fator, un star al spectacolelor de comedie din Las Vegas.

    Jeff Dunham şi Russell Peters se află la egalitate pe locul al patrulea, cu venituri de 19 milioane de dolari.

    Topul 10 al celor mai bine plătiţi actori de comedie este completat de Aziz Ansari (9,5 milioane de dolari), Louis C. K. (9 milioane de dolari), Gabriel Iglesias (8,5 milioane de dolari), John Bishop (8 milioane de dolari) şi Dave Chapelle (7,5 milioane de dolari).

  • Câţi bani poţi câştiga ca IT-ist în România şi care sunt cele mai căutate limbaje de programare

    Compania Brainspotting a dat publicităţii un raport în care prezintă piaţa IT din România. Potrivit raportului sunt aproximativ 100.000 de specialişti IT&C la nivel naţional, iar peste 90% dintre ei vorbesc engleza şi 27% cunosc şi limba franceză. În 2014, România a avut reprezentanţi la olimpiadele de informatică, unde echipele au câştigat o medalie de aur şi 3 de argint, într-o competiţie la care au participat 11 ţari.

    Cel mai mult se caută specialişti în dezvoltarea de software (55%), testeri (QA-9%), Mobile Developers (iOS/Android-4%) etc, iar cel mai căutat limbaj de programare este Java (28%), urmat de PHP (15%) şi .Net/C# (15%), C/C++ (12%).

    Cele mai căutate beneficii de specialişti IT din România sunt: asigurare medicală (64%), urmat de ore de lucru flexibile (49%), support financiar pentru training-uri (35%), bonusuri de Crăciun sau Paşte (28%) şi bonuri de masă (28%). Cei mai mulţi dintre aceştia acceptă un job dacă oferă ore de lucru flexibile (41%), urmat de salariu (38%) şi de reputaţia, imaginea companiei unde urmează să se angajeze (32%).
    În Bucureşti sunt cei mai mulţi absolvenţi IT&C (2000 pe an), în Cluj (1700), Iaşi şi Timişoara (1100). Dar şi în oraşe precum Brasov, Sibiu sau Craiova se înregistrează o creştere a absolvenţilor în domeniul IT (500 la Braşov şi Sibiu şi 230 la Craiova).

    Salariile din domeniul IT&C în România încep de la 500 de euro/lună  pentru un post junior de Quality Assurance, iar cel mai mare salariu îl poate obţine un senior Mac iOS Developer sau un Big Data Analyst (2000-3500 de euro).

  • Cele mai amuzante reclame din 2015 – VIDEO

    An de an, creativii din publicitate caută noi şi noi metode de a atrage atenţia asupra produselor pe care le marketează.

    Rezultatele finale trec de multe ori ca reclame banale, însă unele devin adevărate “opere” şi rămân în memoria publicului pentru un timp îndelungat.

  • Capitalizarea de piaţă a Facebook a depăşit 250 de miliarde de dolari într-un timp record

    Recordul anterior era deţinut de Google, care a avut nevoie de opt ani pentru a reuşi să ajungă la o valoare de piaţă de 250 de miliarde de dolari.

    Aprecierea rapidă a acţiunilor Facebook indică încrederea investitorilor că operatorul reţelei de socializare va continua să crească vânzările de publicitate pe aplicaţia proprie sau pe alte servicii.

    Într-o anumită măsură creşterea reflectă şi interesul atras de titlurile companiilor tehnologice. Valoarea Nasdaq Internet Index a crescut aproape de două ori de când Facebook s-a listat la bursă.

    Acţiunile Facebook sunt tranzacţionate la nivelul de 87 de ori profitul pe acţiune, reprezentând de aproape cinci ori media de la nivelul indicelui S&P 500. Companiile membre ale Nasdaq Internet Index sunt tranzacţionate la un raport preţ/profit de 27.

    Cu o capitalizare de 253 de miliarde de dolari, Facebook este în prezent a noua mare companie a indicelui S&P 500, peste Wal-Mart Stores şi Procter&Gamble, care au avut nevoie de zeci de ani pentru a se dezvolta la un astfel de nivel.

    Veniturile din publicitate ale Facebook, care reprezintă peste 90% din vânzările companiei, au crescut cu 46% în primul trimestru, la 3,32 miliarde de dolari, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.