BusinessMagazin

Tag: public

  • La film ca pe vremuri

     Recent însă, ele au început să fie apreciate de tineri, mai ales la New York, scrie Wall Street Journal. În acest oraş există diverse organizaţii, cum ar fi Film Forum, care  oferă vizionări de filme mute cu acompaniament de pian ca la matineurile din cinematografele de altădată, iar înainte de proiecţie publicul are parte şi de un moment de istorie a cinematografului.

    Interesul pentru filmele mute, consideră cei implicaţi în domeniu, se datorează mai ales Internetului şi unor site-uri ca YouTube, care aduc în atenţia tinerilor titluri de care altfel n-ar fi aflat niciodată. 

  • Mobilier stradal contra teroriştilor

    O bancă frumoasă ori un rastel de biciclete pot fi astfel nu numai nişte piese utile de mobilier stradal, ci şi o modalitate de prevenire a unor atentate cum ar fi cele în care diverşi atacatori intră cu camioane ori alte vehicule în mulţime, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani la Londra, Toronto, Nisa, Berlin sau Charlottesville, în statul american Virginia.

    Dat fiind că se doreşte încurajarea oamenilor să iasă din case şi să petreacă mai mult timp în spaţii publice, să meargă mai mult pe jos ori cu bicicleta sau să facă sport şi să-şi folosească mai rar maşinile, spaţiile publice trebuie să rămână deschise şi primitoare, aşa că nu se recomandă blocarea lor cu garduri, parapete de beton ori bariere.

    Arhitecţilor care se ocupă de amenajarea acestora nu le rămâne atunci decât să apeleze la soluţii precum copaci, ghivece şi mobilier stradal, care trebuie astfel amplasate încât oamenii obişnuiţi să nu-şi dea seama de scopul lor antiterorist. Apar astfel bănci, stâlpi de iluminat stradal, fântâni şi statui bine ancorate de suporţi de beton, precum şi zone supraînălţate ori coborâte în pieţe pentru a îngreuna accesul vehiculelor, iar o altă măsură propusă de arhitecţi este construirea unui număr mai mare de străzi şerpuite. 

  • Oraşul din România, renovat, care acum rivalizează cu destinaţii de vacanţă precum Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta

    Cu sute de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene în ultimii ani.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, sute de mii de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de o bună parte dintre aceştia. În 2016, numărul lor a fost şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci.

    Doar investiţiile în turism se ridicau, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro în 2015, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

    Sursa foto 

  • Al treilea semnatar explică PUBLIC de ce se dezice de Liviu Dragnea: A sosit timpul

    “Mi-am asumat această declaraţie, alături de dna Firea şi dl Ţuţuianu, conştient fiind că Partidul Social Democrat se află într-un moment de cotitură. A sosit timpul să spunem lucrurilor pe nume, într-un cadru cât mai larg, pentru că numai aşa putem lua deciziile corecte. Am identificat, alături de colegii mei, cauzele care au condus la situaţia noastră actuală, una deloc favorabilă, în ciuda măsurilor bune din punct de vedere economic şi social pe care le-a luat Guvernul. Am propus, de asemenea, un plan de măsuri, unele imediate, altele pe termen mediu, care să ne asigure păstrarea guvernării, a poziţiei de cea mai puternică forţă politică a României şi premisele câştigării alegerilor care vor avea loc anul viitor”, spune Paul Stănescu.

    “Trebuie să asigurăm stabilitatea coaliţiei majoritare, continuarea şi implementarea proiectelor importante ale actualului Guvern, să sprijinim administraţia publică locală prin investiţii publice şi alocări judicioase de fonduri, să îmbunătăţim imaginea PSD atât pe plan extern, cât şi pe plan intern, fără însă a face rabat de la principiile noastre şi fără a ne asocia în vreun fel cu forţe care ne erau potrivnice până mai ieri”, se mai arată în comunicatul remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au dat lovitura: Câţi bani a făcut cel mai mare aquapark din România după numai doi ani de funcţionare

    Complexul Wellness Termal Nymphaea, o investiţie de peste 20 mil. euro realizată de primăria Oradea şi administrată de Administraţia Domeniului Public, a ajuns în cel de-al doilea an de la deschidere la încasări de 20,7 mil. lei (aproximativ 4,5 mil. euro), în creştere cu aproximativ 28% faţă de primul an de funcţionare, potrivit unui comunicat al municipalităţii din Oradea.
     
    ’’Dacă în primul an de funcţionare au fost înregistrate încasări de 16,2 milioane de lei şi un număr de 318.000 de vizitatori, deja în al doilea an, valoarea încasărilor a ajuns la 20,7 milioane de lei, în timp ce numărul vizitatorilor a crescut la peste 350.000 de persoane’’, a declarat Liviu Andrica, directorul Administraţiei Domeniului Public Oradea.
     
     
    Luna august 2018 este cea mai bună lună a aquaparkului, fiind înregistrate încasări de 5,1 milioane lei (peste 1 milion de euro) şi un număr de peste 80.000 de vizitatori. Pentru a satisface numărul mare de cereri, a fost mărită capacitatea aquaparkului, de la 1.850 de persoane la 2.100 de persoane pe timpul verii, iar începând de la 1 octombrie până la începerea sezonului estival, de la 600 la 800 de vizitatori.
     
    Tarifele de acces pentru o zi în aquaparkul Nymphaea sunt de 50 de lei pentru adulţi, respectiv de 40 de lei pentru elevi şi pensionari. Aquaparkul din Oradea are 10 tobogane, 15 bazine de înot şi relaxare, 6 saune, saloane de masaj, baie turcească, terenuri de sport şi restaurante.
     

  • Când salariile cresc şi eficienţa scade, e clar că ceva e greşit

    Faptul că bugetarii câştigă mai bine decât angajaţii din companiile private nu e ceva nou, dar decalajul a ajuns la un nivel care ridică mai multe semne de întrebare. În primul rând, cum stau lucrurile în alte ţări? Şi în Marea Britanie, spre exemplu, angajaţii din sectorul public câştigă mai mult decât cei din sectorul privat, dar diferenţa este de 7-8%. În Statele Unite, cei de la privat câştigă ceva mai bine, însă diferenţa e nesemnificativă (sub 1%).

    Bazându-mă pe exemplele de mai sus, aş spune că e o practică normală ca bugetarii să câştige mai bine decât cei de la privat. Şi asta pentru că bugetarii trebuie să faciliteze buna funcţionare a unui sistem bazat pe competitivitate şi care presupune luarea în calcul a performanţelor unei companii la momentul în care se propune grila de salarizare.

    Sună bine, cel puţin la nivel teoretic; problema e că în România teoria nu se prea transformă în practică.

    Mai crede cineva că angajaţii unei instituţii de forţă, ca ANAF, fac toate demersurile pentru ca mediul privat să funcţioneze aşa cum ar trebui? Sau că cei de la Finanţe încearcă să îmbunătăţească actele normative pentru a înlesni munca departamentelor financiare?

    Într-un stat care se poate lăuda cu performanţe economice, aşa cum sunt cele din exemplele de mai sus, mi se pare firesc ca angajaţii din sectorul public să câştige bine, chiar foarte bine. Dar într-un stat în care inflaţia doboară record după record? Într-un stat în care sistemul medical este printre cele mai slabe din Europa? Într-un stat în care Codul fiscal a suferit aproape 300 de modificări anul trecut?

    Veţi spune că vinovaţii sunt doar câţiva, iar deciziile discutabile ale acestora nu ar trebui să se reflecte şi asupra celor din eşaloanele inferioare. De acord, dar bugetari sunt cu toţii, iar salariile celor din primele rânduri sunt cele care ridică în mod semnificativ media.

    Şi dacă tot am abordat subiectul, haideţi să aruncăm o privire de ansamblu şi asupra sistemului de stat: din datele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) reiese că aproape un sfert dintre cei care muncesc în România activează în sectorul public de stat. Mai exact, în luna mai 2017, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, 1.199.145 de persoane lucrau în cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice din România. Una din patru angajări în ultimul an a fost la stat, iar presiunea financiară este din ce în ce mai mare – mai mulţi bani pentru salarii, mai mulţi bani pentru pensii speciale şi lista poate continua.

    Merită desigur menţionat şi că judeţele cu cea mai mare pondere a bugetarilor în forţa de muncă sunt şi judeţele cu cele mai slabe performanţe economice. Potrivit unei analize a HotNews, în Vaslui unu din opt angajaţi lucrează la o instituţie de stat (datele sunt valabile pentru 2017); PIB-ul pe cap de locuitor în Vaslui se situa, anul trecut, la 45% din media naţională. Urmează alte judeţe „de vârf“ precum Botoşani, Bacău, Tulcea, Gorj sau Călăraşi, unde cel puţin unu din zece angajaţi e bugetar.

    Sistemul de stat din România este supradimensionat şi asta e principala cauză pentru lipsa de eficienţă a oamenilor care aleg să facă parte din el. Iar faptul că sistemul privat a rămas în urmă cu salariile nu e ceva ce poate fi imputat patronilor sau investitorilor, pentru că este greu să ţii pasul cu nişte măriri aruncate din pix şi care nu au niciun fel de acoperire logică; e o consecinţă a sistemului politic din România. E însă o stare de fapt care nu va ţine la nesfârşit, pentru că economia merge înainte prin competitivitate, nu prin creşterea artificială a puterii de consum pentru o singură categorie socială.

  • Archos şi Qustodio lansează o nouă gamă menită să asigur siguranţa copiilor în mediul online

    Pe lângă configuraţia hardware optimizată, gama Archos Junior include un abonament Qustudio Premium, cu acces la un conţinut filtrat şi la instrumentecomplete de gestionare a activităţii de la distanţă. Astfel, părinţii vor avea certitudinea că cei mici sunt constant în siguranţă în mediul online, utilizând tableta sau smartphone-ul într-un mod responsabil. 

  • Mai bine fără haine decât fără telefon: 23% dintre oameni ar prefera să fie surprinşi dezbrăcaţi în public

    Conexiunea la Internet a devenit ceva esenţial pentru mulţi utilizatori, mai ales atunci când sunt pe drum. Prin urmare, peste o cincime (22%) dintre respondenţii la un sondaj recent Kaspersky Lab spun că a fi conectat la Internet este la fel de important pentru ei ca a avea acces la mâncare, apă şi adăpost, potrivit unui comunicat al companiei.-

    Măsura în care ne bazăm pe dispozitive şi pe conectivitatea oferită este acum atât de mare încât pierderea unui smartphone sau a unei tablete poate fi mai stresantă decât multe alte situaţii traumatizante. Aproape toţi respondenţii (90%) au spus că s-ar simţi stresaţi dacă şi-ar pierde sau le-ar fi furat dispozitivul – un procent mai mare decât cei care au menţionat evenimente ca pierderea unui tren/a avionului (88%), faptul de a fi implicaţi într-un accident minor de maşină (88%) sau îmbolnăvirea (80%).

    În plus, oamenii sunt pregătiţi să rişte să fie puşi în situaţii jenante sau chiar în pericol pentru a rămâne conectaţi. De exemplu, 26% dintre respondenţi s-au uitat în ecranul telefonului atunci când traversau strada, iar 21% când treceau printr-o zonă necunoscută/periculoasă. Mai mult, o persoană din cinci a spus că s-ar simţi dezbrăcată fără dispozitivul său conectat. Acest lucru a fost investigat de Kaspersky Lab într-un experiment recent în care un voluntar gol şi neajutorat a primit sarcina de a-şi găsi hainele într-un oraş necunoscut, fără telefon şi toate avantajele aduse de acesta. După cum au demonstrat studiul şi experimentul nostru social, senzaţia de a nu avea telefonul cu tine este similară cu cea de a fi dezbrăcat.

    Kaspersky Lab este o companie globală din domeniul securităţii cibernetice, prezentă pe piaţă de peste 20 de ani.

  • Surpriză în sudul ţării: Unul dintre cele mai sărace oraşe din ţară vrea transport public exclusiv cu autobuze electrice

    „În cadrul proiectului sunt prevăzute pe lângă achiziţia autobuzelor electrice şi amenajarea infrastructurii de transport – staţii de călători, autobază, depou aferent, staţii de încărcare şi parcare de tip park&ride, piste de biciclete, staţii de bike sharing şi reabilitarea traseelor pietonale. Sunt prevăzute a fi achiziţionate 10 autobuze electrice care vor intra în dotarea operatorului de transport local.

    În prezent în Alexandria operatorul de transport local face parte din ADI (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară) de transport local care operează inclusiv pe teritoriul comunelor limitrofe. În perspectiva accesării fondurilor nerambursabile în vederea realizării investiţiilor privind transportul local de călători, acesta se va desfăşura doar pe traseele aferente municipiului Alexandria”, a spus Augustin Ioan, viceprimarul municipiului Alexandria.

    Demararea procedurilor de achiziţie publică a mijloacelor de transport şi de amenajare a infrastructurii serviciului de transport local se va face după semnarea contractelor de finanţare. În acest moment primăria colectează sugestiile cetăţenilor cu domiciliul în Alexandria şi este în faza de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice şi studii de fezabilitate.
     
    „Valoarea prealocărilor pentru Alexandria, în vederea realizării investiţiilor privind transportul local de călători, transportul nemotorizat şi infrastructura aferentă – piste de biciclete – reabilitarea şi modernizarea zonelor pietonale, se ridică la 17,07 mil. euro – conform acordului de negociere privind alocările financiare pentru Axa Prioritară 4 a POR 2014-2020, ceea ce reprezintă fonduri europene nerambursabile şi reprezintă maxim 98% din valoarea eligibilă a proiectului la care se vor adăuga 2% cofinanţarea solicitandului cât şi valoarea cheltuielilor neeligibile aferente proiectului”, a spus viceprimarul municipiului Alexandria.
     

  • Cine conduce lista celor mai bine plătiţi actori din 2018, deşi nu a apărut în niciun film anul acesta

    Actorul a ajuns să conducă topul banilor primiţi în branşă între 1 iunie 2017 şi 1 iunie 2018 după ce a vândut compania Csamigos Tequila pe care o deţinea, astfel că jurnaliştii au înregistrat în dreptul său o cifră de 239 de milioane de dolari. Este dublul sumei care stă în dreptul actorului plasat pe locul doi în top, Dwayne Johnson, care ar fi câştigat în total 119 milioane de dolari. Podiumul este completat de Robert Downey Jr (79 de milioane de dolari), pe locurile următoare plasându-se Chris Hemsworth (64,5 milioane de dolari, pe locul 4), Jackie Chan (cu 45,5 de milioane de dolari pe locul 5) şi Will Smith (la 42 de milioane de dolari pe locul 6).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro