BusinessMagazin

Tag: provenienta

  • Oraşul care ascunde cel mai bine păstrat secret din lume

    Când spanioli guvernau Sicilia în secolul 16 conchistadorii au ajuns în Mexic de unde au adus înapoi cacao, dar şi reţetele pentru ceea ce numeau azteci xocoatl, o pastă amară ce era folosită pentru cărnuri, sosuri sau chiar ca supliment dietetic. Iar atunci când era preparată cu anumite mirodenii era considerată un afrodisiac. Este vorba despre ciocolata făcută în stilul străvechi aztec din oraşul italian Modica, potrivit BBC.

    Generaţii de familii din Modica au păstrat tradiţia şi prepară ciocolata folosind cacao provenită de la arborii plantaţi de spanioli. Spre deosebire de azteci, localnici au adăugat zahăr în compoziţie, dar nu la cald deoarece nu doreau ca zahărul să se topească. În timp, localnici au adăugat şi alte elemente în compoziţie precum fistic, chilli, scorţişoară, vanilie sau sare de mare.

    În prezent, afacerile din 1800-1900 încă funcţionează şi prepară ciocolatei a rămas neschimbată. În micul oraş italian se celebrează ciocolata printr-un festival anual numit ChocoModica şi chiar există un muzeu dedicat ciocolatei.

  • Putin caută nod în papură: ISIS trasportă petrol cu ajutorul Turciei

    Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că spionajul rus a confirmat că petrolul care provine din zona controlată de ISIS este transportat pe teritoriul Turciei “la un nivel industrial”. Răspunsul premierului turc Recep Erdogan a fost că va demisiona în cazul în care aşa ceva va fi dovedit.

    Moscova susţine că avionul Su-24 a fost doborât recent pentru a securiza trasportul petrolului din Siria spre Turcia. Putin a adăugat că teroriştii se folosesc de lipsa vizelor între Turcia şi Rusia pentru a circula liber şi s-a arătat întristat de deteriorarea relaţiilor dintre cele două ţări.

  • Un fost concurent la Masterchef face 25.000 de euro din prăjituri

    Vlad Mureşan, 30 de ani, şi-a deschis propria cofetărie în Cluj-Napoca imediat după participarea la concursul Masterchef în 2013, iar pariul „dulce“ l-a costat 20.000 de euro, bani proveniţi din surse proprii.

    Tânărul nu a reuşit să prindă finan­ţă­rile acordate de către stat, dar s-a amibiţio­nat să pună pe piaţa clujeană brandul „Un dulce de la Vlad Mure­şan“, care foloseşte în toate reţetele ciocolata în proporţie de 80%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce este baconul atât de gustos

    Baconul este iubit peste tot în lume, în special, de americani. Potrivit Business Insider fiecare american consumă în medie 8 kilograme pe an.
    Unii oameni sunt atât de legaţi de acest alimentar, încât au creat o aplicaţie pentru dating pentru iubitorii de bacon.

    Întrebarea rămâne, de ce este atât de iubit baconul? În primul rând, în compoziţia alimentului se găsesc diferiţi compuşi (furan, aldehida sau cetona) care provin din acizi graşi ce se desintegrează în timpul gătitului şi contribuie la aroma specifică, dulce, a baconului.

    În al doilea rând, este important şi rasa porcului de unde provine baconul. Se pare că, unele specii de porc sunt mai potriviţi pentru un asemenea produs.

    În final, combinaţia de zaharuri şi aminoacizi la temperaturi ridicate creează aroma ademenitoare a baconului.

  • De ce este baconul atât de gustos

    Baconul este iubit peste tot în lume, în special, de americani. Potrivit Business Insider fiecare american consumă în medie 8 kilograme pe an.
    Unii oameni sunt atât de legaţi de acest alimentar, încât au creat o aplicaţie pentru dating pentru iubitorii de bacon.

    Întrebarea rămâne, de ce este atât de iubit baconul? În primul rând, în compoziţia alimentului se găsesc diferiţi compuşi (furan, aldehida sau cetona) care provin din acizi graşi ce se desintegrează în timpul gătitului şi contribuie la aroma specifică, dulce, a baconului.

    În al doilea rând, este important şi rasa porcului de unde provine baconul. Se pare că, unele specii de porc sunt mai potriviţi pentru un asemenea produs.

    În final, combinaţia de zaharuri şi aminoacizi la temperaturi ridicate creează aroma ademenitoare a baconului.

  • Milioane de clienţi nici nu ştiau că plătesc! Doar patru dintre marile bănci din România oferă gratuit interogarea soldului la ATM

    Băncile au ajuns să taxeze şi în­ca­sările din conturi ale clienţilor proprii, nu doar pe cele provenind de la clienţii altor bănci. Comisioanele percepute clienţilor pentru încasările intrabancare (plăţile iniţiate dintr-un cont deschis la aceeaşi bancă) pot ajunge chiar şi la 8 lei în funcţie de valoarea viramentului.

    Doar patru dintre marile bănci din România oferă gratuit interogarea soldului la ATM

  • Condimentele din comerţ au arome de fum şi urme de legume

    Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) a achiziţionat în cursul lunii august 36 de produse tip condimente – adaosuri pentru mâncăruri, în vederea realizării unui studiu, arată un comunicat APC.

    În urma cercetări s-au semnalat un număr de nereguli în legătură cu produsele analizate. În cazul etichetării produselor, la unele  nu se declară provenienţa uleiului vegetal – palmier, floarea soarelui etc., iar la alte produse condimentele sunt înscrise în mod generic şi nu este menţionat tipul condimentului. De asemenea, nu se menţionează dacă aromele sunt naturale sau artificiale.

    Când vine vorba de conţinutul condimentelor, 89% dintre produsele analizate, primul ingredient este sarea, iar la 11% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de legumele deshidratate. 78% dintre produsele analizate, cantitatea de sare variază între 44,7 g şi 96 g din 100 g produs. La 36% dintre produsele analizate, cantitatea de zahăr variază între 8,7 g şi 27,1 g din 100 g produs.

    Aditivii alimentari cu frecvenţa de utilizare cea mai mare în produsele de acest tip sunt potenţiatorii de aromă şi gust. În cele 36 de produse analizate s-au identificat 16 aditivi alimentari. Mulţi dintre aceşti aditivi pot provoca reacţii alergice, dureri de cap, dureri abdominale şi pot ataca smalţul dinţilor.

    De asemenea, sortimentele care au în denumire un anumit tip de carne, aceasta se regăseşte în cantităţi insignifiante („urme”): Maggi Cub găină (carne deshidratată de găină 0,1%) sau Vegeta Gust de găină (extract de carne de găină deshidratată 0,9% şi aromă de carne de găină).

    În urma studiului s-au identificat 2 produse cu denumiri înşelătoare (Knorr Cub găină şi Maggi Gust afumătură) aparţinând producătorilor Unilever şi Nestle. La produsul Knorr Cub găină nu regăseşte niciun ingredient care să aibă legătură cu denumirea produsului, ci doar grăsime de pui 2% şi extract de pui 0,1%; iar la produsul Maggi Gust afumătură s-au regăsit doar arome de fum, nici urmă de afumătură.


    „Condimentele tip adaosuri pentru mâncăruri, în majoritatea lor, sunt dezechilibrate din punct de vedere nutriţional, din cauza numărului mare de aditivi alimentari şi al conţinutului ridicat de sare şi zahăr. În cazul acestui tip de produs, ingredientul principal trebuie să fie constituit din două sau mai multe legume sau un anumit tip de carne în cazul celor care au acest tip de ingredient în denumirea produsului, nicidecum din sare, zahăr şi potenţiatori de aromă şi gust.”, a declarat Conf. univ. dr. Costel Stanciu, Preşedinte APC România.

  • Care sunt afacerile care vor ajuta România să crească: cele mai promiţătoare start-up-uri

    Demersul Business Magazin de a identifica cele mai promiţătoare afaceri de tip start-up nu este un top. Afacerile despre care veţi citi provin din domenii diferite şi au ambiţii diferite. Numitorul comun este însă acela că toate au potenţialul de a creşte şi de a deveni un reper în sectorul în care activează. Vă invităm să faceţi cunoştinţă, în paginile ce urmează, cu antreprenori din IT, comerţ sau tehnologie despre care suntem convinşi că vom mai auzi multe în anii ce urmează.

    Un start-up este o companie ce caută să rezolve o problemă, în condiţiile în care soluţia nu este evidentă, iar succesul nu este garantat.“ Definiţia conceptului de start-up îi aparţine lui Neil Blumenthal, fondator al companiei de produse optice Warby Parker, şi pare a fi una dintre cele mai complete ale termenului.

    Nu există reguli clare în ceea ce priveşte definirea unei companii drept un start-up, pentru că veniturile, profitul sau numărul angajaţilor variază drastic în funcţie de companie sau de industria în care activează. Există însă o regulă, fie ea şi nescrisă, cu referire temporală: „O companie lansată acum cinci ani poate fi numită un start-up“, crede Paul Graham, şeful Y Combinator – „Când te gândeşti la zece ani, pare puţin cam mult“.

    Timpul mediu necesar unei companii pentru a trece de faza de start-up este de trei ani; alţi factori care indică maturizarea companiei şi trecerea la nivelul următor sunt achiziţia de către o organizaţie mai mare, venituri de peste 20 de milioane de dolari, un număr de minimum 80 de angajaţi şi fondatori care să fi vândut acţiuni. Desigur, acestea sunt standarde acceptate la modul general, pentru că nu există condiţii reglementate în vreun fel care să determine ieşirea din zona de start-up.

    Cea mai importantă trăsătură a unei astfel de companii este însă capacitatea de a creşte. Cu alte cuvinte, un chioşc deschis la parterul unui bloc nu va putea fi niciodată numit start-up; un restaurant deschis cu intenţia de a dezvolta ulterior o reţea se încadrează însă în limitele definiţiei. Legătura dintre start-up-uri şi domeniul IT este una doar parţial corectă, pentru că start-up poate fi, după cum veţi citi în cele ce urmează, şi o academie de barmani.

    Sumele tranzacţionate însă în industria IT au dus la o expunere uriaşă în media, efectul fiind o asociere involuntară a celor doi termeni. Liderii de piaţă din zona de IT au fost la început, în marea majoritate, start-up-uri. Nu are însă prea mult sens să numim astfel o companie precum Uber, care generează venituri de peste jumătate de miliard de dolari după doar cinci ani de activitate.

  • Astăzi este termenul limită pentru depunerea declaraţiilor privind veniturile

    Declaraţia 200 privind veniturile realizate din România se depune de către persoanele fizice care au realizat în anul 2014, în mod individual sau într-o formă de asociere, venituri în bani sau în natură din România, provenind din activităţi independente; cedarea folosinţei bunurilor; activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, pentru care venitul net se stabileşte în sistem real; transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise; operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

    Contribuabilii care au efectuat în cursul anului fiscal de raportare cheltuieli pentru acordarea de burse private, conform legii, şi solicită restituirea acestora şi cei care optează pentru virarea unei sume reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil pentru susţinerea entităţilor nonprofit vor completa secţiunea corespunzătoare din formular. Contribuabilii care îşi exprimă această opţiune pot solicita direcţionarea acestei sume către o singură entitate nonprofit sau unitate de cult.

    Declaraţia se completează în două exemplare, iar originalul poate fi depus la organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul îşi are adresa, unde se află domiciliul fiscal al împuternicitului sau curatorului fiscal, după caz, sau la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit, pentru contribuabilii persoane fizice, fără domiciliu fiscal în România care realizează venituri. Copia se păstrează de către contribuabil sau de către împuternicitul acestuia.

    Formularul 201, “Declaraţie privind veniturile realizate din străinătate” se completează şi se depune de către persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România şi persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul 2014, condiţia de rezidenţă prevăzută în Codul fiscal,  care au realizat în anul 2014 venituri din străinătate, impozabile în România. Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice în anul fiscal de raportare, precum şi impozitul aferent plătit în străinătate, exprimate în unităţi monetare proprii fiecărui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului.

    Declaraţia privind veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit se completează şi se depune de către persoanele fizice care realizează, în anul 2015, în mod individual, venituri impozabile din România, din activităţi agricole pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, provenind din cultivarea produselor agricole vegetale; exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea; creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

    Declaraţiile menţionate se depun pe hârtie direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Declaraţiile se pun gratuit la dispoziţia contribuabilului. Data depunerii declaraţiei este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poştă, după caz. Formularele 200 şi 230 se pot transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, prin Spatiul Privat Virtual  sau pe baza unui certificat digital, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Nedepunerea formularelor 200, 201 şi 221 până la data de 25 mai 2015, inclusiv, se sancţionează cu amendă cuprinsă între 50 şi 500 lei.

    Modelul formularelor precum şi instrucţiunile de completare a acestora se găsesc pe portalul ANAF.
     

  • A ajuns în România şi a ştiut că aici îşi doreşte să rămână. Acum este proprietarul singurei crame de pe litoral

    „Sunt proprietarul singurei crame de pe litoral, la Olimp, la un kilometru de mare, este cea mai mică podgorie din România“, spunea anterior pentru Business Magazin Ane Marie Rosenberg, deţinătoarea afacerii Clos des Colombes. 

    Ea povestea anterior că nu a venit în România pentru a face afaceri în sensul strict al cuvân-tului, ci pentru a-şi împlini un vis: să aibă o podgorie, să producă vin, să deţină un restaurant într-o ambianţă franceză aproape de litoral şi să construiască un minihotel care să găzduiască turiştii pasionaţi de poveştile vinurilor, de aşa-numitul turism vitivinicol. Producţia de vin a început în 2006, când a fost încheiată renovarea clădirii pe care o cumpărase şi a transformat-o în cramă.

    „Este foarte dificil când începi de la zero şi ai o afacere mică. Când am vrut să fac un credit în anul 2006 pentru renovarea unei clădiri, m-am dus la bancă şi mi-au spus că pot să mă ajute, dar că trebuie să dau banii înapoi după şase luni“, povesteşte Ane Marie Rosenberg. Însă o plantaţie de vie are nevoie de cel puţin trei ani pentru a produce struguri, iar băncile erau obişnuite cu firmele de haine, spre exemplu, care începeau să vândă la două luni după înfiinţare.

    Nu a găsit înţelegere la bancă, a reuşit să contracteze un credit de doar 170.000 de euro. O altă dificultate cu care s-a întâlnit a fost concurenţa pe plan local. „Când înfiinţezi o afacere, trebuie deja să fii cunoscut pe piaţă între timp. Sunt mai cunoscută în restul ţării decât pe litoral, pentru că cei de pe litoral cred că sunt concurenta lor pentru că am şi hotel. Niciun restaurant sau hotel de aici nu lucrează cu vinurile produse în crama mea.“ Pe lista de greutăţi cu care se mai confruntă antreprenoarea franceză se numără şi distribuţia, pentru că, explică ea, „un antreprenor care produce 7.000 de sticle pe an este refuzat de distribuitori deoarece cantitatea este prea mică“. Născută în Champagne, franţuzoaica a studiat mai întâi siderurgia, dar meseria nu i-a plăcut şi a preferat să profeseze ca jurnalist specializat în vinuri, mai întâi în SUA, apoi în Franţa.

    A ajuns în România şi a ştiut de la bun început că aici îşi doreşte să rămână. Dovadă că acum îşi petrece aproape întreg anul în apropierea Mării Negre şi obişnuieşte ca doar la început de an să se întoarcă pe me-leagurile natale.