BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Ministerul de Finanţe a publicat proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care introduce noi reguli şi majorează taxele aplicate companiilor de jocuri de noroc, pentru a finanţa deficitul bugetar

    Ministerul de Finanţe a publicat, marţi seară, proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care vrea să introducă noi reguli şi să majoreze taxele aplicate companiilor de jocuri de noroc, pentru a finanţa deficitul bugetar.

    Impactul financiar asupra bugetului general consolidat pentru 2023 este de 132,6 milioane lei.

    Potrivit notei de fundamentare a OUG, statul  estimează că majorarea taxelor va duce la creşterea veniturilor colectate la bugetul de stat de până la 40%. Astfel, pentru restul anului 2023 şi anul 2024 se estimează ca veniturile colectate la bugetul de stat să atingă cifra de 583,4 milioane lei.

    Proiectul prevede că statul poate acorda licenţe doar societăţilor înmatriculate în România sau persoanelor juridice constituite legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în state semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European sau din Confederaţia Elveţiană care au înregistrat un sediu permanent în România.

    De asemenea, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) va crea o bază de date referitoare la persoanele autoexcluse şi indezirabile în scopul combaterii şi prevenţiei adicţiei de jocuri de noroc, platformă care va putea fi consultată  in timp real de către toţi operatorii de jocuri de noroc.

    Nota de fundamentare a proiectului de OUG spune că scopul acestei infrastructuri IT este ”prevenirea şi combaterea dependenţei de jocuri de noroc, elaborarea de politici coerente privind sprijinul acordat persoanelor vulnerabile, protecţia minorilor sau a altor grupuri vulnerabile din punct de vedere social şi economic, în vederea evitării dezvoltării dependenţei acestora de jocuri de noroc, promovarea unor politici coerente privind jocul responsabil, în scopul reducerii comportamentelor de joc cu probleme, promovarea iniţiativelor bazate pe cercetare ştiinţifică şi opiniile experţilor, crearea unui echilibru între promovarea jocurilor de noroc pe piaţa din România şi responsabilitatea socială în organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc”.

    În plus, ONJN va dezvolta o linie de tip telverde.

    Activitatea va fi finantată din contributiile anuale ale operatorilor de jocuri de noroc:

    (i) organizatorii de jocuri de noroc la distanţă licenţiaţi din clasa I – 500.000 euro anual;

    (ii) persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiţionale şi la distanţă licenţiate din clasa II – 15.000 euro anual;

    (iii) jocurile la distanţă monopol de stat clasa III – 100.000 euro anual;

    (iv) organizatorii de jocuri de noroc tradiţionale licenţiaţi, după cum urmează:

    • Pentru jocurile loto: 200.000 euro anual

    • Pentru jocurile de videoloterie: 100 euro pentru fiecare aparat anual

    • Pentru pariurile mutuale: 50.000 euro anual

    • Pentru pariurile în cotă fixă: 200.000 euro anual

    • Pentru pariurile în contrapartidă: 100.000 euro anual

    • Pentru jocurile de noroc caracteristice cazinourilor: 4.000 euro anual pentru fiecare masă de joc

    • Pentru jocurile caracteristice clubului de poker: 5.000 euro anual pentru fiecare club

    • Pentru jocurile tip slot-machine se va aplica etapizat după cum urmează:

    – 100 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul anului 2023, proporţional cu perioada de timp rămasă după intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe;

    – 300 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul anului 2024

    – 500 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul în anului 2025 şi următorii.

    • Pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc: 5.000 euro anual

    • Pentru jocurile de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune: 500.000 euro anual

    Veniturile din contribuţiile organizatorilor jocurilor de noroc licenţiaţi încasate de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc se virează în procent de 70% către bugetul de stat, din conturile de venituri bugetare în care acestea au fost încasate, în termen de 5 zile lucrătoare al lunii 8 următoare încasării, iar procentul de 30% rămas din totalul sumelor încasate este utilizat pentru activitatea finanţată din venituri proprii.

    O altă schimbare legislativă prevede creşterea taxelor de licentiere:

    Taxe aferente licenţei de organizare a jocurilor de noroc (anuale):

    A. Pentru jocurile loto: 200.000 euro

    B. Pentru pariurile mutuale: 65.000 euro

    C. Pentru pariurile în cotă fixă: 200.000 euro

    D. Pentru pariurile în contrapartidă: 150.000 euro

    E. Pentru jocurile de noroc caracteristice cazinourilor:150.000 euro

    F. Pentru jocurile caracteristice clubului de poker: 25.000 euro

    G. Pentru jocurile tip slot-machine: 150.000 euro

    H. Pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc: 15.000 euro

    I. Pentru jocurile de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune: 150.000 euro

    J. Pentru jocurile de noroc la distanţă se acordă 3 categorii de licenţe

    Vedeti aici proiectul integral de OUG

    De asemenea, pentru protejarea jucătorilor, a persoanelor aflate în situaţii de risc, va fi interzisă vânzarea alcoolului în sălile de jocuri de noroc.

    Totodată, pentru asigurarea unui grad ridicat de conformare în faţa obligaţiilor legale, se impune creşterea nivelului de garanţii pe care operatorii de jocuri de noroc trebuie să îl asigure pentru a desfăşura această activitate.

     

  • Doi mari constructori români „se bat“ pe un proiect de 80 mil. euro

    Două companii locale – Con­strucţii Erbaşu şi SSAB – concurează pentru a pune mâna pe contractul de circa 80 de milioane de euro pen­tru construirea unui stadion de 18.000 de locuri în Con­stanţa. După ce compa­nia lui Cristian Erbaşu a fost declarată câştigă­toare la licitaţie, firma SSAB a contestat pier­derea, astfel că acum cazul se află în instanţă, unde Compa­nia Naţională de Inves­tiţii, beneficiarul proiectului, susţine în continuarea desemna­rea Construcţii Erbaşu.

    ♦ Concurenţa acerbă dintre cei doi constructori pe un proiect de asemenea calibru arată cât de mult s-au dezvoltat companiile româneşti din această industrie, unde, în urmă cu un deceniu, cu greu un antreprenor local ar fi putut pune mâna pe un contract de zeci de milioane de euro.

    Două companii locale – Con­strucţii Erbaşu şi SSAB – concurează pentru a pune mâna pe contractul de circa 80 de milioane de euro pen­tru construirea unui stadion de 18.000 de locuri în Con­stanţa. După ce compa­nia lui Cristian Erbaşu a fost declarată câştigă­toare la licitaţie, firma SSAB a contestat pier­derea, astfel că acum cazul se află în instanţă, unde Compa­nia Naţională de Inves­tiţii, beneficiarul proiectului, susţine în continuarea desemna­rea Construcţii Erbaşu.

    „Situaţia se află acum la Curtea de Apel, va mai dura până când va fi luată o de­cizie. Deocamdată s-au demolat con­struc­ţiile existente (stadionul vechi Farul – n. red.), etapă de care s-a ocupat firma Apolodor. Compania Naţională de Inves­tiţii trebuie să ia terenul gol, iar con­struc­torul va veni să ridice stadionul“, spune Cristian Erbaşu, proprietarul uneia dintre firmele care au participat la licitaţie.

    Concurenţa acerbă dintre cei doi con­structori pe un proiect de asemenea calibru arată cât de mult s-au dezvoltat companiile româneşti din această industrie, unde, în urmă cu un deceniu, cu greu un antreprenor local ar fi putut pune mâna pe un contract de zeci de milioane de euro. Obiceiul înce­tăţenit de-a lungul anilor era ca firme de construcţii să apeleze la subcontractori, şi nu să execute chiar ele lucrări. Acum însă este vorba despre companii cu suficientă forţă de muncă încât să ducă la bun sfârşit proiectul.

    Ca o comparaţie, competiţia între două firme locale pentru construcţia stadionului Gheorghe Hagi din Constanţa este o situa­ţie complet diferită faţă de cea care a stat la baza realizării Arenei Naţionale din Bucu­reşti, cel mai mare stadion din România din punctul de vedere al capacităţii, având 55.600 de locuri. Construcţia acestuia a fost finalizată în 2011 şi a fost realizată de asocierea de firme Max Boegl (Germania) – Astaldi (Italia).

    „La propunerea Ministerului Dezvoltă­rii, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Guvernul a aprobat construirea stadionului Gheorghe Hagi în municipiul Constanţa, în cadrul Programului Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, derulat de MDLPA prin Compania Naţională de Investiţii S.A.“, se arată în anunţul din o­tom­brie 2022 al Companiei Naţionale de Investiţii, beneficiarul proiectului.

    În acelaşi anunţ, se precizează că va­loarea bugetată pentru acest proiect era de 480 de milioane de lei, durata de proiectare şi execuţie fiind estimată la 28 de luni. Ulte­rior, valoarea a fost actualizată la 394 mi­lioane de lei, adică aproape 80 de mili­oane de euro.

    Stadionul va include şi un teren de antrenament pentru fotbal şi atletism, cu tribună de circa 1.000 de locuri, săli de an­tre­nament, centru de conferinţe, spaţiu ex­po­ziţional, spaţii administrative, comerciale şi de alimentaţie publică.

    La licitaţia pentru atribuirea execuţiei lucrărilor, s-au înscris două asocieri de firme: Construcţii Erbaşu – Tracon şi SSAB-AG – Metag Inşaat Ticaret – Atelier Unbuilt. Câştigător a fost declarat primul consorţiu, ulterior fiind depusă contestaţia SSAB la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

    Reprezentanţii SSAB nu au putut fi contactaţi pentru a oferi mai multe detalii cu privire la motivele pentru care au contestat rezultatul licitaţiei.

    Construcţii Erbaşu, un business de familie condus astăzi de Cristian Erbaşu, a cunoscut o ascensiune spectaculoasă în ultimii ani, odată cu proiectele mari pe care le-a strâns în portofoliu. Doar în această perioadă compania mai lucrează la proiecte precum reabilitarea Universităţii din Bucureşti, un nou terminal în cadrul Aeroportului Internaţional din Craiova, reabilitarea, renovarea, extinderea sau construirea de la zero a nouă spitale (în Tulcea, Timişoara, Cluj-Napoca, Slobozia, Călăraşi, Pucioasa, Bucureşti), precum şi contracte mari în infrastructura de transport, apă şi termoficare. Firma Construcţii Erbaşu a făcut afaceri de peste un miliard de lei în 2022, având aproape 1.000 de angajaţi.

    „Piaţa s-a dezvoltat, sunt constructori locali cu experienţă, care în general au pornit de la lucrări mici şi apoi au tot crescut“, spune Cristian Erbaşu.

    La rândul său, firma SSAB din Bacău a câştigat şi ea contracte mari în ultimii ani, însă s-a specializat mai degrabă pe lucrări cu finanţare privată. Compania – cu afaceri de 154 de milioane de lei şi 227 de angajaţi în 2022 – construieşte un depozit pentru Dedeman, a finalizat magazinul Ikea din Timişoara, o hală logistică tot în Timişoara pentru dezvoltatorul elveţian Artemis şi a mai construit în trecut un depozit farmaceutic al companiei de distribuţie de medicamente Fildas Trading în cadrul parcului industrial Miroslava din judeţul Iaşi, două magazine Kaufland la Buzău şi Nicolina (Iaşi) şi două hale de producţie ale dezvoltatorului CTP.

    Grupul de firme SSAB este deţinut de Mihai Iulian Şlic, fost primar al Bacăului, Corneliu Săftiuc şi Gabriel Nistor, cu ponderi egale. Societatea deţine şi propriile capacităţi de producţie de structuri metalice şi prefabricate din beton, oferind servicii de proiectare şi executare a lucrărilor de construcţii montaj a halelor industriale, după cum se arată pe site-ul companiei.

     

  • Maşina electrică autohtonă a Poloniei, Izera, ar putea să nu ajungă în showroomuri

    Camera Supremă de Audit din Polonia (NIK), care a inspectat compania ElectroMobility Poland (EMP), care se ocupă de proiectul construirii maşinii electrice autohtone a Poloniei, Izera, şi activităţile acesteia legate de proiect în perioada ianuarie 2021-sfârşitul lunii august 2022, estimează că proiectul este unul extrem de riscant, conform Warsaw Voice.

     

  • Afaceri de la Zero. Alina Avram, artist plastic, a înfiinţat Atelierul Artistului, un proiect prin care organizează târguri pentru absolvenţii de arte şi susţine ateliere de creaţie pentru copii, iar în paralel pictează tablouri şi creează obiecte decorative în propriul său atelier din Iaşi

    ♦ La târguri, cele mai cumpărate produse sunt bijuteriile, ceasurile şi obiectele din ceramică ♦ Produsele din atelier pe care Alina Avram le creează pornesc de la 200 de lei şi pot ajunge până la 800 de lei, însă tablourile mai mari merg şi până la 1.000 de euro ♦ La atelierele de creaţie participă copii între 4 şi 16 ani.

    Alina Avram, artist plastic, a pornit proiectul Atelierul Artistului, din dorinţa de a aduce în acelaşi loc absolvenţii de arte plastice. Ea organizează târguri de două ori pe an prin acest proiect, la care participă zeci de artişti.

    În paralel, fondatoarea proiectului susţine ateliere de creaţie pentru copii, pictează tablouri şi creează obiecte decorative în propriul său atelier din Iaşi.

    „Proiectul Atelierul Artistului a pornit în 2013 din dorinţa de a separa artiştii autentici de pasionaţii de artă. Artiştii cu şcoală erau amestecaţi cu aceşti pasionaţi, iar noi am vrut să ne despărţim în cadrul acestor târguri care se realizau în oraş. Am creat propriul concept, Atelierul Artistului, iar prima noastră apariţie a fost în centrul comercial Palas din Iaşi. Suntem aşezaţi în cerc, iar în mijloc avem un atelier improvizat unde lucrăm, chiar în văzul oamenilor din centrul comercial – acesta este conceptul nostru. În 2015, am deschis o societate cu acelaşi nume“, a povestit antreprenoarea.

    La târgurile care au în spate conceptul creat de Alina Avram participă artişti care fac bijuterii şi obiecte din piele, sticlă, ceramică, textile, argint sau lemn. Unii dintre ei vin încă de la primele ediţii ale târgului, în timp ce alţii sunt doar artişti sezonieri.

    Criteriul de bază pe care toţi participanţii la târgul organizat de Atelierul Artistului trebuie să îl îndeplinească, subliniază fondatoarea, este să aibă o diplomă de specialitate în arte.

    În atelierul său propriu, Alina Avram pictează tablouri de diverse dimensiuni şi creează obiecte decorative precum ceasuri de perete pe lemn şi pe sticlă pictată sau oglinzi. În plus, ea se ocupă şi de consultanţă în amenajări interioare.

    „Avem clienţi care vin la atelier pentru a le amenaja spaţii cu obiectele create de mine – restaurante, pub-uri, pensiuni. Pentru proiectele mai mari, în general, colaborez şi cu alţi artişti“, a mai spus aceasta.

    La târguri, cele mai cerute produse sunt bijuteriile, ceasurile şi obiectele din ceramică, în timp ce tablourile create de ea în atelier sunt cumpărate mai degrabă pentru a fi făcute cadou, având şi o valoare mai mare.

    Produsele din atelier pe care Alina Avram le creează pornesc de la 200 de lei şi pot ajunge până la 800 de lei. Tablourile mai mari, însă, ajung şi la 1.000 de euro.

    Prin proiectul său, ea are ocazia să lucreze atât cu artişti profesionişti, cât şi cu copii, iar prin intermediul atelierelor de creaţie pentru copii reuşeşte să înveţe în fiecare zi câte ceva de la micii cursanţi.

    „Am început cu cursuri într-o grădinţă şi într-o şcoală particulară în 2009. După opt ani, am continuat pe partea de cursuri, dar le ţineam în atelierul meu. Astăzi, am ajuns să ţin patru ateliere de creaţie pe săptămână în atelierul meu, la care participă copii între 4 şi 16 ani“, a detaliat antreprenoarea.

    Un atelier de creaţie pentru copiii mici costă 50 de lei, iar pentru pentru cei mari, de liceu, 60 de lei.

    În următorii ani, Alina Avram va continua să dezvolte proiectul Atelierul Artistului pe toate cele trei laturi – creaţie proprie, târguri şi ateliere pentru copii -, iar dorinţa ei este să aducă în jurul ei cât mai mulţi artişti.

    „În zece ani, mă văd cumpărând o căsuţă într-o zonă turistică pe care să o transform într-un mic muzeu şi în care să ţin workshop-uri pentru turişti. Va fi o căsuţă cu multă artă.“

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ♦ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ♦ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

     

     

  • BUSINESS Magazin lansează o nouă ediţie a catalogului „Cele mai responsabile companii din România”. Cum vă puteţi înscrie proiectul?

    BUSINESS Magazin lansează o nouă ediţie a catalogului „Cele mai responsabile companii din România”, prin care vă propunem o perspectivă mai amplă asupra soluţiilor mediului privat pentru probleme ale societăţii româneşti prin intermediul practicilor de Responsabilitate Socială Corporativă (Corporate Social Responsibility – CSR).

    Pentru participarea cu proiecte în acest anuar, vă rugam să completaţi formularul de mai jos şi să ni-l trimiteţi până la data de 14 septembrie, la adresele ioana.matei@businessmagazin.ro/ioana.a.mihai@gmail.com/andra.stroe@businessmagazin.ro. Ataşat răspunsurilor vom avea nevoie de imagini la rezoluţie bună, de peste 1 Mb/300 DPI, reprezentative pentru proiect şi/sau cu persoanele din cadrul companiei responsabile de acesta.

    Menţionăm că NU puteţi participa cu proiecte care au apărut deja în ediţiile precedente. 

    Prezentarea pe care o veţi trimite trebuie să se încadreze în limita a 3.000 de caractere (cu tot cu spaţii – spaţiul disponibil pentru print) şi să cuprindă:

    1. Datele companiei – număr de angajaţi, cifră de afaceri, profit (pentru cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile – vă rugăm să menţionaţi anul şi moneda – lei/euro);

    2. Numele campaniei/proiectului pe care o/îl propuneţi pentru acest catalog;

    3. Domeniul proiectului propus (educaţie, mediu, medicină, sportiv, social etc.)

    4.O listă a proiectelor de CSR în care v-aţi implicat în ultimii doi ani/ONG-urile alese pentru colaborare în acest interval de timp (sunt luate în calcul proiectele implementate în ultimii doi ani) 

     

    Motivaţie:

    -De unde a plecat ideea campaniei/proiectului şi ce scop final a avut

    -Pe cine ţinteşte

    -De ce a fost ales acest domeniu/această comunitate

    Descrierea proiectului:

    -Când a fost lansat

    -Cum a fost pus în aplicare/cum s-a desfăşurat/ce paşi au fost urmaţi

    -Persoanele/organizaţiile implicate 

    -Durata implementării/desfăşurării

    -Investiţia financiară şi de timp necesare

    -Alte detalii tehnice

    Rezultate (asupra comunităţii, asupra calităţii mediului, a vieţii oamenilor, a societăţii în ansamblu):

    -Câte persoane au participat/au fost impactate (şi/sau alte cifre reprezentative)

    -Cum a schimbat acest proiect comunitatea/domeniul în care a fost lansat

    -Obiective viitoare/impact pe termen lung

    -Răspunsul, foarte pe scurt, la întrebarea: „De ce este importantă implicarea companiilor din România în proiecte de responsabilitate socială?”

    Cum răspunzi nevoilor prezentului fără să le compromiţi pe cele ale viitorului? Aceasta este una dintre întrebările la care companiile din toată lumea şi – de câţiva ani – şi din România, încearcă să răspundă, în direcţia construcţiei unui business sustenabil, privind dincolo de obiectivele financiare ale acestuia. Despre tipul acesta de proiecte ne dorim să vorbim, an de an, în cadrul catalogului dedicat iniţiativelor de Corporate Social Responsibility (CSR), prin care vă propunem o perspectivă mai amplă asupra soluţiilor mediului privat pentru probleme ale societăţii româneşti.

    Aşteptăm cu interes proiectele voastre!

     

     

     

  • Acţionarii Oil Terminal au dat undă verde la proiectul imobiliar pe care omul de afaceri Iulian Dascălu vrea să-l dezvolte pe 38 de hectare ale operatorului portuar

    Oil Termina (simbol bursier OIL), operator portuar controlat de statul român, a anunţat vineri la Bursa de Valori Bucureşti că acţionarii au aprobat constituirea unui parteneriat cu dezvoltatorul Iulius Real Estate în scopul realizării unui proiect de regenerare şi dezvoltare urbană pe 38 de hectare.

    ZF a scris în primăvară că Oil Terminal a primit aprobarea Ministerului Energiei pentru a începe negocierile cu omul clujean de afaceri Iulian Dascălu în vederea unui proiect mamut de 815 mil. euro de regenerare urbană în Constanţa. Aceasta urmează să fie una dintre cele mai mari investiţii în Constanţa în ultimii ani şi cea mai mare asociere dintre o companie de stat şi un antreprenor.

    https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/breaking-oil-terminal-incepe-negocierile-omul-afaceri-iulian-dascalu-21658084 

    Potrivit hotărârilor acţionarilor, structura existentă pe teren va fi dezafectată pentru realizarea proiectului pe costul dezvoltatorului în temeiul contractului de superficie. Obiectul contractului sunt două terenuri de 254.261 mp şi de 129.335 mp, taxa de superficie este de 2 mil. euro pe an, iar durata contractului este de 99 de ani.

    Proiectul va avea următoarele funcţiuni: retail, office, rezidenţial, entertainment, parc, grădină botanică, fresh market, parcări. Vor putea fi dezvoltate de asemenea: universitate/campus universitar, acvariu, hotel, parcări afrente sau SPA. Dezvoltarea funcţiunilor pe terenul situat în Secţia Platforma Nord, corp A şi corp B, va fi decisă după aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ).

    „O măsură esenţială o reprezintă relocarea depozitului Nord, care în prezent a rămas situate în interiorul oraşului, făcând dificilă operarea sa în condiţii de siguranţă, creând în acelaşi timp probleme din punct de vedere a protecţiei mediului. Ecologizarea Depozitului Nord este un deziderat prioritar dar, neavând surse financiare propria suficiente, apreciem că acest obiectiv poate fi realizat prin constituirea unui parteneriat”, scrie Oil Terminal într-o notă de informare.

    O potenţială sursă de venituri pentru finanţarea investiţiilor o prezintă valorificarea activelor care nu mai sunt adecvate obiectului de activitate al Oil Terminal. Unul dintre activele care ar putea genera surse semnificative de finanţare proprie este terenul aferent Depozitului 2 Nord, spune compania.

    „Societatea şi-a declarant public şi transparent intenţia de a identifica posibili investitori interesaţi de a forma, pe cheltuiala lor, partenerate cu societatea pentru a dezvolta proiecte care să pună în valoare terenul Oil Terminal şi să creeze plusvaloare pentru partenerii săi (acţionari, comunitate etc.)”, mai transmite Oil Terminal.

    Dezvolatorul imobiliar Iulius Real Estate este controlat de omul de afaceri Iulian Dascălu, cel mai mare proprietar de malluri din România. Terenul de 38 de hectare pe care Oil Terminal vrea să-l transforme în proiect imobiliar va fi cel mai mare pe care grupul condus de Iulian Dascălu a dezvoltat până acum. După ce a transformat radical centrul Iaşiului şi va construi un nou proiect la Cluj de peste 500 mil. euro, ar putea paria 815 mil. euro pe Constanţa.

    Oil Terminal are 350,7 mil. lei capitalizare şi este controlat de statul român prin Ministerul Energiei (87,76%). Acţiunile OIL înregistrează o scădere de 27,3% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 10 mil. lei, arată datele BVB.

    Oil Terminal a înregistrat un profit net de 25,4 milioane de lei în primele şase luni ale anului, în creştere cu 43% faţă de rezultatul net de 17,8 milioane de lei din S1/2022. Veniturile au însumat 172,5 milioane de lei, cu 28% peste nivelul aceleiaşi perioade de anul trecut, în vreme ce afacerile nete au urcat cu 29% la 169,7 milioane de lei.

  • Rafila: Ne aflăm la sfârşitul unui proiect care poate să schimbe faţa sistemului de sănătate

    „Ne aflăm la sfârşitul unui proiect important care poate să schimbe faţa sistemului de sănătate din România şi să educe deopotrivă atât profesioniştii din domeniul sănătăţii care se ocupă de controlul infecţiilor, cei care nu se ocupă de controlul infecţiilor, dar sunt intermediarii între pacienţi şi structurile care se ocupă de controlul infecţiilor, şi aş spune publicul larg, pentru că în România continuă să existe aceeaşi dezbatere nesfârşită, chiar agresivă, care nu ţine cont de realitatea biologiei. În primul rând de faptul că microorganismele trăiesc, se străduiesc să supravieţuiască, sunt mai performante decât noi, fac lucrul ăsta de mult mai mult timp decât facem noi ca şi specie şi trebuie să găsim un echilibru şi un control, asta trebuie să facem”, a afirmat, marţi, Rafila.

    Potrivit ministrului, dezbaterile din spaţiul public în care unii semnalează infecţiile asociate asistenţei medicale nosocomiale, cer măsuri decise pentru eradicarea acestor infecţii, iar pe de altă parte cer raportare asumată şi corectă „duc la o tulburare foarte serioasă în rândul opiniei publice, iar rezultatul nu este cel dorit, pentru că pe de o parte creează o presiune asupra sistemului medical, care este corectă până într-un anumit punct, dar care este nefirească dacă scopul este atingerea unor obiective care nu se pot atinge nici o ţară din această lume şi ne găsim totdeauna în dezbatere, în loc să ne găsim în zona de construcţie, de profesionalism şi de aducere sub control a unui fenomen îngrijorător care este legat de emergenţa rezistenţei la antibiotice pe care o identificăm la bacterii”.

    Echilibrul poate fi influenţat de două elemente, spune ministrul: primul element este legat de respectarea unor rigori, măsuri igienico-sanitare care ţin de infrastructura spitalicească, modul de utilizare a curăţeniei, respectarea bunelor practici în ceea ce priveşte îngrijirea pacientului şi cel de-al doilea element este legat de utilizarea raţională şi responsabilă a antibioterapiei.

    „În sfârşit am avut un proiect care să pună bazele unei abordări raţionale care să aducă sub control acest fenomen al rezistenţei care apare la speciile bacteriene comune care pot să genereze infecţii complicate, inclusiv infecţii asociate asistenţei medicale. Sunt două subiecte care trebuie tratate împreună dacă vrem să avem un rezultat bun pentru pacienţii din România. (…) Avem în sfârşit o strategie, un program naţional de acţiune, avem ghiduri de bună practică din toate domeniile conexe acestui subiect”, afirmă Rafila.

    Autorităţile de sănătate publică şi medicii trebuie în momentul de faţă să valideze aceste ghiduri şi să le facă în aşa fel încât să poate fi însuşite şi mai ales aplicate zilnic atât de medicii de laborator şi microbiologi, cât şi de epidemiologi şi de cei are prescriu antibiotice.

    „Am lucrat şi la legislaţia care să pună în aplicare o lege care a fost adoptată în urmă cu câţiva ani şi care avea anumite imperfecţiuni. Cred că s-au întâmplat foarte multe lucruri ceea ce priveşte controlul infecţiilor în România, cifrele încep să se schimbe din punct de vedere al raportărilor. Aşteptăm, dacă lucrăm cu seriozitate, să înceapă să se schimbe şi hărţile pe care România apare cu roşu sau roşu închis din punctul de vedere al bacteriilor implicate în producerea infecţiilor invazive, cu toate că ne aflăm între o zonă geografică roşie: România, Bulgaria, Grecia, Cipru, Italia, chiar şi unele zone din Franţa sunt afectate de aceste microorganisme multirezistente, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în nordul Europei, unde utilizarea antibioticelor este cu totul diferită şi accesul antibiotice la fel”, a precizat ministrul.

    Rafila a adăugat că nu se pot schimba lucrurile peste noapte şi este nevoie de o schimbare în mentalitate, de însuşirea şi aplicarea bunelor practici.

    În mai multe spitale vor fi implementate ghiduri şi protocoale referitoare la testarea rezistenţei la antimicrobiene, supravegherea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi la prescrierea de antibiotice în spitalele selectate.

  • Romgaz: Planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud, confirmat de Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale. Proiectul Neptun Deep, în linie dreaptă

    Romgaz (simbol bursier SNG), producător şi furnizor de gaze naturale, a anunţat la Bursa de Valori Bucureşti că planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud a fost confirmat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.

    Prin urmare, proiectul Neptun Deep intră in faza de dezvoltare, care include execuţia activităţilor de foraj şi construire a infrastructurii necesare pentru extracţia gazelor naturale, prima producţie fiind estimată pentru anul 2027.

    Planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud a fost transmis de filiala Romgaz Black Sea Limited împreună cu OMV Petrom (SNP) spre confirmare la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale la data de 21 iunie 2023, se arată într-un raport de la BVB.

    „Confirmarea planurilor de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale reprezintă etapa de la care începe efectiv faza de dezvoltare a zăcămintelor comerciale, un nou moment de referinţă pentru proiectul Neptun Deep. Această etapă importantă reprezintă confirmarea faptului că decizia de a investi în proiectul Neptun Deep a fost una corectă, atât în interesul Romgaz cât şi al asigurării şi consolidării securităţii energetice a României”, spune Răzvan Popescu, director general al Romgaz.

    Romgaz este asociatul unic al Romgaz Black Sea Limited, care deţine 50% din participaţia în perimetrul XIX Neptun, zona de apă adâncă (Neptun Deep), iar cealaltă cotă de 50% este deţinută de OMV Petrom , care este şi operator al proiectului Neptun Deep.

    Dezvoltarea zăcămintelor comerciale presupune o infrastructură care include zece sonde, trei sisteme de producţie submarine şi conductele colectoare asociate, o platformă offshore, conducta principală de gaze către Tuzla şi o staţie de măsurare a gazelor. Platforma îşi generează propria energie electrică, funcţionând la cele mai înalte standarde de siguranţă şi protecţie a mediului, scriu reprezentanţii Romgaz. 

    Întreaga infrastructură va fi operată de la distanţă, prin intermediul unei replici digitale (digital twin). Aceasta permite optimizarea proceselor şi va contribui la îmbunătăţirea performanţei de mediu prin eficientizarea consumului energetic şi reducerea emisiilor.

    „Acest moment marchează atingerea unui obiectiv major pentru proiectul Neptun Deep, respectiv confirmarea resurselor şi rezervelor din perimetrul Neptun Deep. Rămânem, în continuare, angajaţi în atingerea obiectivelor acestui proiect care va aduce beneficii incontestabile independenţei energetice a României”, adaugă Aristotel Marius Jude, director general adjunct, Romgaz.

    Romgaz şi OMV Petrom vor investi până la patru miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului. Neptun Deep va asigura un volum estimativ de gaze naturale de 100 miliarde metri cubi.

     

  • Începe cea mai grea lună din an pentru salvamontişti. Anul trecut, în luna august, 12 persoane au murit pe munte. Cum îşi propune Salvamont să reducă numărul de incidente

    Luna august este cea mai grea lună pentru salvamontişti, cu cele mai multe accidente montane, cu cel mai ridicat grad de dificultate şi, din păcate, cu cele mai grave afecţiuni medicale.

    Salvamont România lansează proiectul ”-1” pentru a reduce numărul de accidente montane în luna august. Proiectul are ca scop reducerea numărului de persoane accidentate grav, care au necesitat transport cu ambulanţele SAJ, SMURD sau cu elicopterele SMURD-IGAV şi a numărului de persoane decedate pe munte cu cel puţin o persoană.

    De peste 25 de ani, de la an la an, numărul de accidente creşte constant şi îngrijorător şi acest fapt trebuie sa fie un mare semnal de alarmă pentru toţi.

    Anul trecut, în luna august, 12 persoane au murit pe munte, 747 de persoane au fost accidentate şi salvate de pe munte de către Salvamont, 226 de persoane au fost predate de salvamontişti ambulanţelor SAJ, SMURD şi elicopterelor SMURD IGAV, iar 12 persoane au murit.

  • Oraşul care devine noul campion al României şi este considerat polul de business şi de talente al ţării noastre. Acesta lasă în urmă la acest capitol oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Oradea

    Palas Campus a fost inaugurat în aprilie 2023, după nici trei ani de la demararea lucrărilor, şi bifează mai multe premiere: este cea mai mare clădire de birouri de clasa A din ţară; cea mai mare investiţie privată din Iaşi în ultimii 10 ani; proiectul care a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale; singurul proiect care se află în dublu proces de certificare verde. Mai mult decât atât însă, el consolidează poziţia Iaşiului ca pol de business al ţării, cât şi ca pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi doar în proiectele IULIUS din centrul oraşului.

    „Este un pol creativ şi de inovaţie în care şi-au stabilit sediul 13 companii multinaţionale foarte puternice din industriile IT & Automotive, inaugurarea proiectului realizându-se în prezenţa autorităţilor centrale, inclusiv a celor dedicate dezvoltării tehnologiei în România”, descrie, în câteva cuvinte, proiectul recent lansat Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager la Palas Iaşi şi Palas Campus. Şase dintre cele 13 companii multinaţionale care au sedii în noul proiect au deschis primul lor birou din regiunea de nord-est – astfel că dincolo de premierele marcate de investiţia de 120 de milioane de euro putem spune că acesta este un nou hub de inovaţie al ţării. În plus, jumătate dintre companiile din Palas Campus sunt americane, importanţa proiectului fiind susţinută şi de participarea la lansare a Excelenţelor Lor, Kathleen Kavalec, Ambasadorul SUA în România, şi Andrei Muraru, Ambasadorul României în Statele Unite.

    Palas Campus este o continuare a ansamblului multifuncţional Palas Iaşi, inaugurat acum un deceniu şi care a reprezentat o investiţie de peste 320 milioane de euro, realizată tot de IULIUS. Ambele sunt proiecte ample de regenerare urbană, care au redesenat centrul Iaşiului şi au devenit prima destinaţie în ceea ce priveşte timpul liber, dar şi un „vibrant hub de business regional”, după cum îl descriu reprezentanţii companiei. „Ca să avem o imagine completă, prin cele două investiţii, în centrul Iaşiului s-a format poate cea mai mare comunitate de IT&C, outsourcing şi automotive din România, cele opt clădiri pe care le operăm însumând 130.000 mp de spaţii office clasa A, în care îşi au sediul nu mai puţin de 70 de companii. Este cel mai mare pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi, cu impact în retenţia tinerilor absolvenţi, care au acum oportunităţi să se dezvolte şi, astfel, motive în plus să rămână în ţară, în Iaşi”, explică Ionuţ Pavel.

    Palas Campus este un proiect care a demarat în pandemie şi care s-a finalizat în mai puţin de trei ani, ceea ce a fost o provocare, dat fiind întregul context: „Cred că oricine îşi poate imagina cum se traduce acest lucru la nivel de efort investiţional, logistic, resursă umană şi implicare a industriilor din domeniul construcţiilor”. Nu în ultimul rând, este un proiect verde, proiectat şi construit astfel, cu materiale sustenabile, sisteme de optimizare a consumului şi eficientizare, inclusiv prin montarea panourilor fotovoltaice pe întreaga suprafaţă a acoperişului, facilităţi care susţin mobilitatea pietonală şi transportul alternativ şi exemplele pot continua. „Este prima clădire din România aflată într-un proces de dublă certificare, EDGE şi LEED, o particularitate importantă în contextul preocupării accentuate pentru sustenabilitate, nu doar a companiei noastre, ci a tuturor chiriaşilor. Un element diferenţiator sunt şi terasele verzi la înălţime, amenajate la etajul 4, utilizate drept zone de coworking în aer liber şi relaxare”, adaugă  reprezentantul IULIUS.

    Un proiect pentru comunitate. „Investiţia IULIUS nu înseamnă doar dezvoltarea propriu-zisă a clădirii Palas Campus, ci şi integrarea proiectului şi a zonei în ţesătura urbană. Practic, o zonă insuficient dezvoltată şi neatractivă, contrar poziţionării sale centrale, a fost revitalizată şi transformată într-un hub inovativ, care a creat noi locuri de muncă, dar care aduce ceva în plus comunităţii, prin serviciile, magazinele şi dotările de care beneficiază atât angajaţii din clădire, cât şi vecinii”, descrie Ionuţ Pavel una dintre principalele caracteristici ale proiectului, respectiv felul în care se integrează în comunitate. Palas Campus s-a dezvoltat într-o zonă centrală – Sf. Andrei – din imediata vecinătate a Palas Iaşi, care nu a beneficiat de investiţii până acum, dar care, din perspectiva reprezentanţilor companiei, are un potenţial semnificativ pentru modernizarea oraşului, urbanistică şi economică.

    Palas Campus se află în punctul zero al Iaşiului, foarte aproape de reperele principale de atracţie ale oraşului, ceea ce îl face foarte uşor accesibil, pietonal, cu automobilul personal sau transportul public. „Localizarea este unul dintre principalele atuuri pentru companii, care îşi doresc pentru angajaţii lor acces la o varietate de facilităţi, pentru eficientizarea timpului şi un grad ridicat de satisfacţie. Iar când vorbim de integrarea componentei office în proiecte mixte, atractivitatea este cu atât mai mare”, descrie Ionuţ Pavel poziţionarea proiectului. Gândit ca o continuare a primului proiect mixed-use de regenerare urbană din România – Palas Iaşi – şi aflându-se în imediata sa vecinătate, Palas Campus, beneficiază astfel de multiplele funcţiuni ale ansamblului, care reprezintă principala destinaţie de shopping şi entertainment din nord-estul ţării (63.000 mp – 270 de branduri, servicii, restaurante şi cafenele concept), având şi o grădină urbană de 5 hectare, care găzduieşte zeci de evenimente anual şi facilităţi de petrecere a timpului liber. „În plus, este parte din cel mai mare pol de business din România, o comunitate de 70 de companii, care şi-a dovedit în ultimul deceniu capacitatea de dezvoltare, rezilienţă şi viziune pe termen lung”, subliniază reprezentantul IULIUS.

    De altfel, campusul a fost încă de la început conceput ca un proiect mixt integrat, menit să completeze ansamblul Palas. Faptul că acesta adaugă 60.000 mp ansamblului Palas, ajungând astfel la 130.000 mp de birouri clasa A şi peste 70 de companii găzduite, din domenii precum IT, automotive, banking etc., consolidează Palas Iaşi ca pol regional de business. „Dincolo de intenţia strategică, Palas Campus şi ansamblul Palas au nenumărate puncte de întâlnire, pornind de la similarităţi arhitecturale, până la faptul că ambele dezvoltări au un mix de funcţiuni care se completează.

    Palas şi Palas Campus sunt feţele aceleiaşi monede şi soluţia IULIUS pentru regenerarea urbană a unei zone centrale a Iaşiului, care a devenit destinaţie magnet pentru localnici şi vizitatori, precum şi un nucleu regional de business care aduce inovaţie şi plusvaloare”, mai spune Ionuţ Pavel. „De altfel, acesta este un aspect pe care IULIUS îl are în vedere la toate proiectele sale, astfel încât acestea să fie cu adevărat relevante şi utile comunităţilor”, punctează reprezentantul IULIUS. În acest caz, vorbim şi despre realizarea unei noi artere, cu sens unic, care va lega două bulevarde importante. Lucrările sunt în derulare şi se adaugă unui proiect finalizat deja de modernizare sau lărgire a cinci străzi adiacente, astfel încât să poată absorbi şi fluidiza traficul din zonă. În total, este vorba despre o investiţie de 4,5 milioane de euro: „Regenerarea urbană este un demers de durată şi inclusiv compania noastră mai are planuri de dezvoltare în zonă, însă, dincolo de asta, e un start care poate da avânt altor numeroase investiţii care să aibă cu adevărat un impact în modernizarea oraşului”.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL