BusinessMagazin

Tag: program

  • Mai pot obţine companiile credite în vremuri de pandemie? Ce spune cel care conduce acest segment pentru una dintre cele mai mari bănci ale lumii

    Criza determinată de pandemia de coronavirus este la început, iar efectele nu sunt pe deplin vizibile. Care sunt cele mai mari provocări pe segmentul creditării corporate în contextul crizei COVID-19, cât de mult pot băncile să crediteze companiile, economia, şi cât de mult poate să crească rata creditelor neperformante spune Yves Lallemand, director general adjunct global corporates al BRD-SocGen.

    „Încrederea este fundamentală în orice criză. Este un element esenţial, deşi complet imaterial, al soluţiilor care trebuie găsite, şi ea ar trebuie să revină cât mai repede. Dacă guvernul joacă un rol cheie, ca şi alte instituţii precum BNR, fiecare la nivelul lui ar trebui să contribuie la restaurarea încrederii, şi în spaţiul personal, şi în cel profesional. Această criză sanitară neobişnuită a dat loc multor temeri, în dauna raţiunii, dar fiecare dintre noi ar trebui să fie responsabil, şi social responsabil, de fapt”, apreciază  Yves Lallemand, director general adjunct global corporates la BRD-SocGen.
    În opina directorului din BRD, situaţia sanitară apărută în urma pandemiei de coronavirus (COVID-19) va determina condiţiile din societate şi din business pentru o bună bucată de vreme, astfel că fiecare ar trebui să acţioneze responsabil. „Cu cât vom fi mai disciplinaţi, cu atât vom putea face mai multe lucruri şi vom putea genera, împreună, mai multă creştere”, explică Yves Lallemand.
    Cert este că suntem încă la începutul crizei, iar efectele nu sunt pe deplin vizibile, după cum avertizează directorul adjunct pe corporate din BRD, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească. Iar intrarea într-o a doua stare de urgenţă ar fi foarte problematică pentru economie şi, în consecinţă, şi pentru bănci, fiind necesar ca acest scenariu să fie evitat cu orice preţ.
    Făcând o radiografie orientativă la nivelul întregii economii se observă că unele sectoare au beneficiat temporar de pe urma situaţiei sanitare – cum ar fi retailerii, producătorii de alimente, farmaciile. Altele îşi revin foarte rapid, cum sunt cele care activează pe anumite segmente ale FMCG sau în agricultură. Însă, pentru alte sectoare, cum ar fi HoReCa, transporturile aeriene, anumite companii din industria auto, revenirea va mai dura, din motive evidente, explică directorul adjunct corporate din BRD.
    Principala problemă vine din durata acestei situaţii sanitare, de vreme ce companiile vor avea nevoie de rezerve suficiente de cash pentru a rezista în condiţiile unui nivel mai scăzut al activităţii. În acest moment, situaţia este gestionabilă datorită diverselor mecanisme de sprijin, inclusiv moratoriile băncilor, dar, la un moment dat, companiile vor trebui să opereze singure, mai spune Yves Lallemand.
    „În termeni simpli, riscul de credit cel mai înalt ar trebui să fie în zona sectoarelor economice celor mai expuse (precum HoReCa sau transportul de persoane, de exemplu), dar nu neapărat la toate companiile care operează într-un sector mai afectat. Pe de altă parte, câteva sectoare au crescut, cum ar fi retailul (food sau non-food), iar multe sectoare şi-au revenit foarte repede după  perioada dificilă din timpul stării de urgenţă.”
    Din perspectiva băncilor, nu există în acest moment nicio constrângere în a finanţa economia, este de părere Yves Lallemand. „Avem o bază de capital foarte solidă – de fapt, nu a fost niciodată atât de solidă – şi avem lichidităţi ample ca să acordăm credite. De la începutul crizei, am fost foarte activi în finanţarea economiei româneşti. Acest lucru este destul de evident prin implicarea noastră în programul IMM Invest, în cadrul căruia am sprijinit peste 1.300 de companii, urmând să facem acest lucru şi cu alte câteva sute. Vrem să implementăm şi celelalte mecanisme de sprijin, precum schemele de granturi guvernamentale (OUG 130), IMM Leasing… Desigur, în ciuda incertitudinilor economice, continuăm să acordăm credite în cursul normal al businesului, aşa cum am făcut-o şi până acum. Pentru noi este important să ne sprijinim clienţii de-a lungul crizei prin moratorii şi alte soluţii personalizate pentru companiile care au avut nevoie de astfel de soluţii.”
    Atunci când stabileşte strategia de creditare corporate, respectiv tipurile de businessuri care ar fi viabile, oportune pentru finanţare în România, BRD nu împarte economia în sectoare viabile şi neviabile sau clustere de companii, ci evaluează clienţii şi circumstanţele de la caz la caz, pentru că există companii cu perspective bune în fiecare sector, chiar şi în unele dintre cele mai dificile, susţine directorul adjunct corporate din BRD.
    „Nu plecăm de la premisa că unele sectoare ar fi bancabile, iar altele nu, chiar dacă sectoarele economice nu sunt afectate de criză în acelaşi mod. Mai degrabă acţionăm de la caz la caz, evaluând proiectele clienţilor şi luând în calcul toţi parametrii, începând de la capacitatea managerială. Unele companii care operează în sectoare care beneficiază de mai mult sprijin pot face faţă mai multor provocări decât altele. Pe de altă parte, suntem gata să sprijinim parteneri capabili şi de încredere, care operează într-o zonă a businesului cu multe provocări. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte mărimea companiilor. Suntem deschişi să discutăm cu toate companiile atâta timp cât există perspective rezonabile.”
    Portofoliul de credite corporate al BRD a crescut cu 5,4% faţă de iunie 2019, creşterea fiind impulsionată atât de IMM-uri (+7,2% an/an), cât şi de marii clienţi corporativi (+4,6% an/an). În ceea ce priveşte dobânzile, aproape toate dobânzile la creditele corporate sunt indexate la indici (Robor / Euribor) şi, prin urmare, costul pentru client va varia potrivit politicii monetare a băncilor centrale (BNR şi BCE). De fapt, ca urmare a diferitelor acţiuni ale BNR menite să sprijine economia, dobânzile au scăzut cu aproape 1 punct procentual faţă de nivelul de acum 18 luni, a exemplificat Yves Lallemand.
    Vorbind despre programul IMM Invest, directorul adjunct corporate din BRD spune că este o iniţiativă foarte bună, pe care a sprijinit-o activ, analizând miile de cereri primite. „Am acordat până acum 1.300 de credite, în valoare de 700 de milioane de lei şi analizăm încă aproximativ 1.000 de cereri.”
    Iar în privinţa programului de susţinere a creditării companiilor mari, Yves Lallemand spune că BRD doreşte să participe şi la acest program pentru a-şi sprijini clienţii şi a ajuta economia României să repornească. „Sperăm că experienţa noastră recunoscută în finanţarea marilor companii româneşti şi multinaţionale vor contribui la succesul acestui program. Aşteptăm să vedem detaliile programului.”
    Referindu-se la modelul de business pe segmentul creditării corporate şi priorităţile BRD pe acest segment Yves Lallemand aminteşte că BRD şi-a adaptat abordarea clientelei de IMM-uri în anul 2018 prin crearea unor echipe dedicate în întreaga ţară, scopul fiind acela de a fi mai aproape şi mai relevanţi pentru clienţii.
    „Într-adevăr, tehnologia a avansat foarte rapid şi ne permite şi nouă, şi clienţilor, să ne gestionăm businessul mult mai eficient, însă tot tehnologia este cea care cere mai multă pricepere şi mai multă apropiere. Am investit şi în soluţii digitale, dar şi în echipele noastre pentru a le ajuta să ofere cel mai bun nivel de consultanţă pentru clienţii noştri. Ne bucură mult primele rezultate, dar suntem conştienţi că am început o călătorie lungă şi că mai avem multe lucruri de făcut ca să fim la înălţimea aşteptărilor clienţilor.”
    În ceea ce priveşte segmentul marilor companii, unde BRD consideră că este o referinţă de o bună bucată de vreme deja, Yves Lallemand spune că banca încearcă să crească nivelul serviciilor şi să se adapteze la cererile clienţilor, inclusiv prin soluţii personalizate, în zonele de plată a facturilor, cash collection (cu o soluţie care pune la dispoziţie automate de numerar direct la sediu, de exemplu), acceptare (cu sisteme de POS-uri) sau cash management. „Actuala criză sanitară nu ne afectează deloc ambiţia de a creşte pe zona corporate, pe IMM-uri sau mari companii, din contră. Şi aceasta include şi continuarea digitalizării ofertei noastre, dar şi acordarea de credite.”
    Problema este că, în timp, pandemia de coronavirusul are şi implicaţii economice şi, ca orice criză, aduce insolvenţe şi falimente, care afectează şi bilanţurile băncilor fiind posibil să crească rata creditelor neperformante în perspectivă.
    Nivelul insolvenţelor este astăzi extrem de scăzut în România, în comparaţie cu alte ţări, aminteşte Yves Lallemand. Însă, economia românească nu poate fi imună la încetinirea din Europa.
    „Într-adevăr, diversele măsuri luate de guvern au ajutat la depăşirea şocului determinat de starea de urgenţă, dar vedem, de asemenea, o revenire foarte rapidă a cererii în multe domenii. Totuşi, economia românească nu poate fi imună la încetinirea din Europa, care începuse înainte de criza COVID. Noi credem că România ar trebui să performeze mai bine decât alte ţări din Europa.”
    În al doilea rând, băncile sunt astăzi mult mai pregătite decât erau la începutul crizei din 2008 şi acelaşi lucru se întâmplă şi cu clienţii, consideră directorul general adjunct corporate din BRD. „Să sperăm aşadar că acest lucru ne va ajuta să găsim soluţia potrivită pentru cazurile cele mai dificile. În privinţa insolvenţelor, aceasta este, din nou, o zonă extrem de reglementată, în care nu avem marjă de manevră.”
    Riscul de credit a fost mereu foarte reglementat şi este încă şi mai mult după criza din 2008, spune Yves Lallemand. „De fapt, băncile nu au nicio marjă de manevră pentru că întreaga metodologie de marcare a riscului şi de provizionare este definită şi verificată de reglementator în cel mai mic detaliu. Acestea fiind spuse, reglementatorul a acordat recent o flexibilitate temporară în contextul crizei Covid. Băncilor li s-a permis să implementeze moratorii în anumite condiţii, fără să-i marcheze pe clienţii afectaţi ca fiind în default, însă această situaţie este, desigur, tranzitorie.”
    În opinia directorului adjunct corporate din BRD este prea devreme să avem o perspectivă precisă asupra evoluţiei ratei creditelor neperformante de vreme ce economia românească, dar şi economiile europene sunt încă în declin.
    „Logic, rata NPL ar trebui să crească de la nivelul foarte redus la care se află acum, dar credem că această creştere va fi foarte moderată în cazul BRD, dată fiind calitatea înaltă a portofoliului de credite. În orice caz, evoluţia acestui nivel nu va fi comparabilă în niciun caz cu ceea ce s-a întâmplat în timpul ultimei crize.”
    O altă consecinţă a crizei coronavirusului este legată de accelerarea digitalizării. Practic, criza coronavirusului a adus în prim-plan digitalizarea în toate domeniile, inclusiv în banking. „Am început să digitalizăm serviciile pentru clientela corporate deja de câţiva ani. Aşadar, avem acum o suită completă de soluţii digitale în businessul de Global Transaction Banking (pentru plăţi, trade finance şi factoring). Recent, cu ajutorul tehnologiei RPA (Robotic Process Automation), echipa noastră de Trade Finance a automatizat fluxurile de acreditive, după ce automatizase fluxul de scrisori de garanţie. În zona de plăţi şi cash management, am lansat aplicaţia de mobile banking pentru companii – BRD@ffice Mobile App & Mobile Token – în prima jumătate a acestui an şi am livrat dezvoltări semnificative precum conectarea API-urilor sau oferta digitală XML E2E ISO 20022.”
    Tot pandemia a determinat BRD să accelereze proiectele legate de semnătura digitală, care este acum operaţională în bancă.
    În privinţa activităţii de creditare corporate, fluxurile sunt mai complexe, în special în contextul de azi, explică directorul adjunct corporate al BRD.
    Banca lucrează şi la simpificarea substanţială a procesului de creditare pentru a-l face mai simplu şi mai rapid. „De pildă, am digitalizat complet procesul privitor la leasing anul trecut, dar a trebuit să reintroducem recent câteva etape făcute manual, din cauza mediului neobişnuit în care ne aflăm şi a inadecvării unor modele standard pe care se bazează digitalizarea. Acestea fiind spuse, lucrăm la simpificarea substanţială a procesului de creditare pentru a-l face mai simplu şi mai rapid. Diverse iniţiative în această direcţie se vor materializa în lunile următoare.”

    Cine este Yves Jean Guenole LALLEMAND, director general adjunct global corporates în BRD
    Are o experienţă profesională de peste 26 de ani în cadrul grupului francez Société Générale.
    1992
    În anul 1992 începe colaborarea cu Societe Generale, în cadrul departamentului Inspecţie Generală, în funcţia de inspector.
    1999-2005
    Ulterior a ocupat, pe rând mai multe funcţii de director în Société Générale pornind de la director – Finanţări Strategice şi Achiziţii (iunie 1999 – septembrie 2005).
    2014 2016
    De asemenea, el a exercitat următoarele mandate în cadrul Grupului Société Générale: membru al Consiliului de administraţie al Societe Generale Algeria (din august 2014), preşedinte al Consiliului de Supraveghere al SG Leasing Croaţia (august 2016 -mai 2017), preşedinte al Comitetului de Direcţie al Societe Generale Splitska Banka (septembrie 2016 – mai 2017).
    2017
    În mai 2017, a devenit consilier principal al Regiunii Europa, funcţie pe care o deţine până în august 2017.
    Începând din august 2017, s-a alăturat BRD -Groupe Société Générale în România în calitate de consilier al directorului general.
    2018
    Din iulie 2018 deţine funcţia de director general adjunct Global Corporates la BRD – SocGenx.
    Deţine o diplomă de Master în Administrarea Afacerilor la HEC (Hautes Etudes Commerciales).

    BRD-SocGen, plasată pe locul 3 în topul după active, a ocupat aceeaşi poziţie şi în topul celor mai profitabile bănci mari, cu un câştig net de
    405 mil. lei în primul semestru (S1) din 2020, în scădere cu aproape 50% comparativ cu S1/2019.

    La nivelul întregului grup BRD profitul net a fost în S1/2020 de 415 mil. lei, cu 47% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce venitul net bancar a ajuns la 1,5 mld. lei, în scădere cu 6% în S1/2020, comparativ cu S1/2019.

    Creditele nete ale grupului BRD, inclusiv creanţele din leasing, s-au majorat cu 1,2% faţă de finalul lunii iunie 2019, ajungând la valoarea de
    31 mld. lei.

    Finanţarea companiilor a crescut cu 5,4% în S1/2020 faţă de finalul lunii iunie 2019, evoluţie susţinută atât de creditele pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creştere de 7,2%, cât şi de cele acordate companiilor mari, plus 4,6%.

    În acelaşi timp, portofoliul de leasing a crescut cu 16,6% faţă de S1/2019, fiind susţinut de finanţarea vehiculelor comerciale şi a echipamentelor pentru agricultură şi industrie.

    La finalul lunii iunie, activele totale ale grupului BRD se cifrau la 60,3 mld. lei, în creştere cu 4,3% faţă de 31 decembrie 2019.

  • Povestea tânărului care şi-a propus să reinventeze lumânarea şi să o transforme într-un produs de lux

    O lumânare parfumată schimbă ambianţa oricărei încăperi. Este dovedit – aproape – ştiinţific. Cu acest gând în minte a lansat Andrei Lupuşoară afacerea Kandel’s, un brand de astfel de lumânări de lux, produse în Bucureşti şi destinate lumii întregi.

    „Ideea de a începe un business în acest domeniu ne-a venit în anul 2019 şi atunci am început un research. Ulterior, am dedicat câteva luni pentru testare. La ora actuală, toată materia primă este adusă din Europa de Vest. Am lansat produsele la începutul anului 2020, chiar înainte de pandemie”, povesteşte Andrei Lupuşoară.

    Ţinând cont de natura businessului gândit de el, o sursă importantă de inspiraţie în definitivarea designului şi alegerea aromelor pentru fiecare lumânare este viitoarea lui soţie. Andrei este absolvent al unui program de master în Fonduri Europene la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi a profesat o perioadă în acest domeniu. A continuat cu un job în industria HoReCa, apoi a decis că, totuşi, antreprenoriatul este meseria care i s-ar potrivi mai bine.

    „Investiţia iniţială a fost de aproximativ 4.000-5.000 de euro. Principala provocare pe care am avut-o, fiind la început de drum şi având un buget limitat, a fost să prioritizez acţiunile esenţiale, care să mă ajute să lansez produsele pe piaţă. O mare parte din investiţie a fost dedicată testării unui număr mare de variante de lumânări, produse, arome, până să ajungem la acelea care să reprezinte cel mai bine viziunea noastră.”

    Lumânările parfumate din ceară de soia – elementul central al brandului Kandel’s – au avantajul că nu dăunează aerului respirabil din încăpere, deoarece au o ardere curată şi aduc un miros plăcut, în comparaţie cu alte tipuri de lumânări. În plus, ceara de soia creşte considerabil durata de viaţă, spune Andrei Lupuşoară.
    Preţul de pornire pentru o lumânare parfumată de acest tip este de 120 de lei (20-25 de euro), dar costurile variază în funcţie de produs, de colecţie, de cantitate sau design.

    „Noi putem onora şi comenzi pentru ocazii speciale, unde, în funcţie de solicitările clientului, preţul poate merge de la 10 euro – pentru produsele mini – până la 200 de euro.”

    Clienţii sunt atât persoane fizice, cât şi businessuri, Kandel’s fiind conceput după un model de business care presupune vânzările atât în sistem B2B (business to business), cât şi în sistem B2C (business to consumer). Astfel, unele lumânări sunt potrivite şi pentru persoanele care vor să ataşeze arome vacanţelor în care merg, şi hotelurilor, de pildă.
    „Avem deja discuţii cu câteva lanţuri hoteliere pentru parteneriate, însă ne luăm timp în selectarea contractelor, pentru a ne asigura că acoperim cât mai bine nevoia clienţilor.”

    Lumânările Kandel’s pot să se integreze foarte bine şi în spauri, săli de yoga, săli de meditaţie, biblioteci, florării, restaurante, cafenele, confiserii, adaugă antreprenorul.

    Anul 2020, aşa dificil cum a fost până acum, ar trebui să aducă brandului Kandel’s o cifră de afaceri de 15.000-17.000 de euro, cu o marjă de profit de 35%, potrivit estimărilor lui Andrei Lupuşoară, cu un singur angajat. Dacă lucrurile vor urma trendul aşteptat, el se gândeşte să continue investiţiile în producţie, dar şi să crească numărul de angajaţi.

    MentaLife – clinică de sănătate mintală (Satu Mare)
    Fondatori: Cătălin şi Mihaela Cismaş
    Investiţie iniţială: 350.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2020: 100.000 de euro
    Prezenţă: Satu Mare

    Woodbe – atelier de obiecte din lemn (Piatra Neamţ)
    Fondatori: Renata Dălălău şi Daniel Chindea
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2020: 25.000 de euro
    Prezenţă: online

    HorseEye – program de educaţie asistată de cai (Bucureşti)
    Fondatori: George şi Corina Leca
    Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti, Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu

    Amis de la Fête – food-truck cu brânză raclette şi vinuri franţuzeşti (Bucureşti)
    Fondatori: Oana Moşanu şi Aurelien Marie
    Investiţie iniţială: 35.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de euro
    Prezenţă: la festivaluri şi târguri

    Sorrisi – atelier care produce lumânări sculptate manual (Urlaţi, jud. Prahova)
    Fondatoare: Roxana Gordan
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 35.000 de lei (peste 7.000 de euro)
    Prezenţă: online, pe site-ul propriu şi pe eMag marketplace

    Didi Craft – producţie de cărţi senzoriale pentru copii şi jucării educative (Târgovişte)
    Fondatoare: Andra Tudor
    Investiţie iniţială: 40.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 60.000 de lei (aproape 13.000 de euro)
    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Skeptic Dog – studio de animaţie 2D
    Fondatori: Andra Berilă şi Bogdan Crivoi
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 250.000 de lei (53.000 de euro)
    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Mousserie – atelier cu dulciuri şi macarons (Bucureşti)
    Fondatoare: Roxana Tănase
    Investiţie iniţială: 102.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 70.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Milla Milla – brand de rochii (Bucureşti)
    Fondatoare: Ludmila Corlăţeanu
    Prezenţă: online

    Rubik School – şcoală cu model de învăţare alternativă (Bucureşti)
    Fondatoare – Luiza Apostu
    Investiţie iniţială: 30.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 41.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

  • Este oficial: Românii pot lua 50.000 de euro gratis de la stat pentru a-şi deschide o afacere

    Agricultorii români şi cei care dezvoltă afaceri în zonele rurale mai au puţin de o lună pentru a accesa finanţarea de la stat,  în valoare de 40.000 sau 50.000 de euro, prin programul „ Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“, conform unui comunicar recent al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

    Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale primeşte până în data de 15 octombrie 2020 solicitări de finanţare prin programul „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Pragul de calitate pentru primirea proiectelor, începând cu 16 septembrie, este de 25 de puncte.

    Dacă plăţile directe sunt bune pentru că-i ajută pe fermieri să facă faţă concurenţei externe, mult mai puternic subvenţionată, fondurile alocate pentru dezvoltare rurală sunt de departe mai importante pentru că ajută la dezvoltarea afacerilor şi la ridicarea nivelului de trai în zonele uitate de lume ale României, zone care înseamnă însă aproape jumătate de ţară.

    Din totalul de 43 de milioane euro alocate pentru finanţare în această sesiune, tinerii fermieri mai au la dispoziţie 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt alocaţi tinerilor din diaspora.

    Până în prezent, au fost depuse 377 proiecte în valoare de peste 15,4 milioane de euro pentru programul national şi 4 proiecte în valoare de 170.000 de euro pentru programul tinerilor din diaspora.

    Situaţia proiectelor depuse la zi, în timp real, precum şi a disponibilului de fonduri poate fi urmărită pe site-ul AFIR, prin Contor Disponibil.

    AFIR încurajează pe toţi cei interesaţi să depună cerere de finanţare să consulte situaţia depunerilor la zi, pentru a evalua corect şansele de a obţine finanţare în contextul posibilităţii depunerii unui număr mare de proiecte cu punctaj similar.

    Reamintim faptul că finanţarea se acordă în urma evaluării proiectelor în funcţie de criteriile de selecţie şi criteriile de departajare detaliate în Ghidul Solicitantului.

    “În cazul proiectelor cu acelaşi punctaj, departajarea acestora se face în funcţie de nivelul de calificare în domeniul agricol. De asemenea, în cazul în care există proiecte cu acelaşi punctaj şi aceleaşi priorităţi, departajarea se va face în ordine descrescătoare a dimensiunii economice a exploataţiei agricole exprimate prin standard output (SO)”, mai scrie în comunicate.

    Conform ghidului este o finanţare nerambursabilă 100% în sumă de 40.000 €, între 12.000 şi 29.999 SO* şi 50.000 €, între 30.000 şi 50.000 SO. SO este valoarea producţiei standard, calculată prin introducrea indicatorilor specifici exploataţiei în Cererea de finanţare.

    Sprijinul acordat este ca sumă forfetară, în două tranşe, pentru imple- mentarea obiectivelor din Planul de afaceri.

    “Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole (dimensiunea exploataţiei agricole se poate calcula şi prin noua aplicaţie pusă la dispoziţia publicului pe pagina de internet a AFIR – http://so.afir.info/)”, aşa cum scrie în comunicatul instituţiei.

    Care sunt etapele de urmat penreu cei ce doresc să obţină finanţarea:

    1. Înregistrarea tânărului fermier la Oficiul Registrului Comerţului ca microîntreprindere/ întreprindere mică, având pentru prima dată obiect de activitate în domeniul agricol, cu maximum 24 de luni înaintea depunerii Cererii de finanţare, iar înscrierea la APIA şi/sau la ANSVSA/DSVSA a exploataţiei deţinute sub entitatea economică prin care solicită sprijin, se face în acelaşi termen de maximum 24 de luni.

    Această etapă trebuie să fie încheiată înaintea depunerii Cererii de finanţare.

    1. Depunerea şi înregistrarea Cererii de finanţare însoţită de Planul de afaceri şi documentele obligatorii, precum şi documentele anexă.
    • sprijinul se va acorda sub formă de sumă forfetară în două tranşe, 75% din cuantum la semnarea Con- tractului şi 25% la implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăşi trei ani de la semnarea acestuia;
    • implementarea Planului trebuie să înceapă în termen de 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului;
    • înaintea solicitării celei de-a doua tranşe de plată, beneficiarul face dovada creşterii performanţelor economice ale exploataţiei, prin comercializarea producţiei proprii în procent de minimum 20% din valoarea primei tranşe de plată.
    1. Instalarea tânărului fermier este considerată finalizată la momentul implementării corecte a Planului de afaceri (adică la acordarea celei de-a doua tranşe de plată).
    • solicitantul se angajează să devină fermier activ în termen de maximum 18 luni de la data încheierii instalării.

     

  • Soluţia ingenioasă găsită de un român pentru companiile ale căror angajaţi lucrează remote. Spania şi Germania o vor folosi


    Pluria, aplicaţia dezvoltată de Andrei Creţu, facilitează găsirea unor spaţii de lucru (zone de coworking, lounge-uri, cafenele, librării, biblioteci) care să dispună de diferite facilităţi şi cu acoperire geografică mare la nivelul fiecărui oraş din portofoliu, pentru companiile interesate să îşi reducă costurile pe care le presupune asigurarea unui birou fix, tradiţional, pentru fiecare angajat, oferindu-le în schimb aceste alternative în diverse zone ale oraşului, în care angajaţii pot lucra remote, full time sau ocazional, şi pe care le pot schimba de la o zi la alta în funcţie de necesităţile apărute: întâlnirea cu un client, cu colegii de departament pentru diverse proiecte de echipă, sau pentru evadarea din biroul de acasă, contra unui contract lunar în regim on-demand (se achită doar când spaţiile de lucru sunt utilizate), pentru întrebuinţări ocazionale, ori a unui abonament personalizat după nevoile angajatorilor.

    „Trendul macro este acela de remote work, iar lucrul de acasă este doar o componentă a acestuia. Încă din ultimii ani toată această mişcare avea o dinamică foarte bună. Anul trecut, nişte studii la nivel internaţional  arătau că în Europa şi America de Nord, 3% din angajaţi au lucrat în 2019 şi remote, iar aşteptările erau ca această cifră să se transforme în 15% până în 2025. Pandemia a accelerat foarte mult adopţia acestui regim de muncă. Simţim pe propria piele că această tendinţă se accelerează. Acum se vehiculează ideea că 30% din angajaţi îşi vor petrece parţial timpul şi în regim remote până în 2025. S-a dublat astfel estimarea iniţială”, spune Andrei Creţu, fondatorul aplicaţiei Pluria. În plus, notează el, citând un studiu realizat de Founder Forum, 98% dintre persoane susţin că şi-ar dori să aibă la job opţiunea de a lucra remote, iar că 86% dintre directorii generali şi fondatorii businessurilor au implementat deja o de o politică de remote work în firmele pe care le administrează. În opinia lui, principala barieră prepandemie, care oprea managerii să îşi lase angajaţii să lucreze de acasă, era incertitudinea legată de nivelul de performanţă pe care îl vor avea aceştia, incertitudine care a fost însă spulberată în ultimele luni, companiile realizând totodată că este inutil să ocupe spaţii mari de birouri când ar putea apela la o alternativă. Creţu spune că în prezent businessurile se află în diverse etape: fie funcţionează încă integral într-un sediu central, fie au sediu central şi lucrează şi remote, fie se duc doar ocazional la birou, iar în unele cazuri au trecut complet la lucrul în regim remote. „Cei mai conservatori renunţă la minimum 30% din suprafaţă, alţii mai agresivi vor să rămână cu doar 20-30%, dar sunt câteva exemple care vor să renunţe total.”

    Ideea dezvoltării aplicaţiei i-a venit în urmă cu circa trei luni şi a pornit de la o problemă pe care Andrei Creţu spune că a identificat-o în piaţă, aceea a faptului că majoritatea businessurilor, în noul context de piaţă, au fost prinse între două extreme – chemarea sau nu înapoi, la birou, a angajaţilor. „Noi nu am văzut în niciuna dintre ele o soluţie sustenabilă pe termen lung, luată individual. Întorsul la birou de luni până vineri, la acelaşi program, nu pare să fie fezabil, pentru că ne-am dat seama cât de bine este să nu petreci atât de mult timp în trafic, pentru că la o oră – o oră şi jumătate pierdută zilnic în trafic iroseşti o zi, când ai putea să asimilezi acel timp la nivel personal. Nici să lucrezi de acasă pe termen lung nu e însă sustenabil – fie nu putem să ne concentrăm, pentru că avem copii, de exemplu, fie ne concentrăm prea mult pe muncă şi nu mai delimităm timpul de lucru de cel liber. Mai e un segment prins la mijloc, angajaţii nu pot sta acasă, însă companiile vor să îşi reducă pe viitor spaţiile de birou. Aici ne-am poziţionat noi.” În plus, varianta Pluria e mult mai flexibilă, spune el. „Dacă angajezi 100 de oameni şi apoi trebuie să restructurezi e foarte greu să scalezi biroul tradiţional, rămâi cu un spaţiu nefolosit, pe când cu Pluria doar activăm şi dezactivăm nişte conturi, ca atunci când s-a migrat de la servere la cloud.”

    Preţul contractelor diferă în funcţie de frecvenţa cu care angajaţii unei companii folosesc spaţiile respective, costul mediu pe ziua de lucru fiind de 12 euro/angajat, în funcţie de particularităţile fiecărei companii în parte. „Noi am făcut o simulare de costuri – cât îl costă pe angajator, în varianta tradiţională – biroul de tip A, calculând câţi metri pătraţi se alocă per angajat, care e chiria medie în Bucureşti, plus costurile de securitate, pentru cafea sau alte facilităţi şi ne-a rezultat că în momentul de faţă un angajat presupune un cost lunar de 450-600 de euro, din punct de vedere al costurilor aferente infrastructurii. Dacă se optează pentru varianta Pluria, reducerea poate fi semnificativă, dacă se reduce din spaţiul de birou tradiţional  – un cost de 5-7 ori mai mic, de maximum 170 de euro/lună în cazul achiziţionării unui abonament nelimitat. Abonamentele variază de la câteva zile de acces în reţea, lunar, până la varianta de acces nelimitat. În cazul oraşelor Madrid şi Berlin, antreprenorul spune că tarifele pentru serviciile businessului vor fi similare, poate cu 10-15% mai mari, deoarece şi costurile din respectivele pieţe sunt mai ridicate decât în România.

    Pentru început, aplicaţia, care va fi lansată luna aceasta şi va fi disponibilă în GooglePlay şi AppStore, va acoperi oraşele Bucureşti, Cluj, Madrid şi Berlin. Antreprenorul a ales Spania pentru că acolo a urmat masterul, şi a rămas „cu o afinitate pentru această ţară”, iar Germania, pentru că un model dezvoltat în Berlin „e uşor de replicat şi în alte oraşe europene”. „Londra, de exemplu, este destul de volatilă acum, ca urmare a Brexitului”, notează el. Pentru sucursalele din Berlin şi Madrid, planurile de dezvoltare vizează atragerea unui număr de 50 de companii în portofoliul de clienţi şi a unui număr de 100 de spaţii până la finalul anului 2021.

    Cum funcţionează Pluria? Potrivit lui Creţu, angajaţii vor avea aplicaţia instalată pe telefon şi vor rezerva prin intermediul acesteia locul unde vor să lucreze în ziua următoare. La începerea programului fac check-in, angajatorul având astfel posibilitatea de a vedea de unde lucrează fiecare angajat. „Oferim companiilor această opţiune pentru o mai bună transparenţă şi pentru securitatea muncii – companiile ne-au spus că le este util să ştie din ce loc lucrează oamenii, unde se află aceştia, ca măsură de siguranţă.”

    În prezent, portofoliul businessului cuprinde aproape 50 de spaţii de lucru în cele patru oraşe. Pentru spaţiile de lucru disponibile în aplicaţie au fost încheiate parteneriate cu diverse companii, printre care lanţuri hoteliere, de pildă Accor, care a şi intrat cu patru hoteluri în reţea, dar şi cafenele, unul dintre partenerii din HoReCa fiind cafeneaua Beans & Dots din Bucureşti, zone de coworking (Commons Unirii, Impact Hub Universitate) şi alte spaţii neconvenţionale: librării, biblioteci sau muzee. „Dincolo de această reţea compusă din spaţii deja disponibile vedem o mare oportunitate în viitor din partea proprietarilor de clădiri de office care sunt convins că vor fi deschişi să aloce o parte din aceste clădiri, măcar un etaj, unui astfel de spaţiu flexibil.” El spune că fiecare partener va putea să se diferenţieze în felul său de celelalte spaţii de lucru. „Unii oferă o cafea bună, cappuccino, ceai, snacksuri, fructe, alţii dispun de videoproiectoare, TV, flipchart, ori de zone de relaxare, bibliotecă, terasă, spaţii outdoor, parcări. În aplicaţie vom lista toate facilităţile, vom trece inclusiv parola de la wi-fi. Aplicaţia este destinată exclusiv segmentului B2B, deoarece, potrivit antreprenorului, „e mai bine să fii specializat şi să te adresezi unui segment ţintă”.

    Potrivit lui Creţu, clienţii-companii nu vor interacţiona direct cu respectivele spaţii, ci facturile pentru consumul fiecărui angajat vor fi plătite de Pluria. „Fiecare intrare ne costă diferit. Prin platforma noastră  agregăm toată cererea din partea companiilor şi plătim noi accesul oamenilor pentru fiecare persoană în parte. Lunar, plătim o factură aferentă utilizării fiecărui spaţiu”. Ca şi în cazul 7card, aplicaţie fondată de Andrei Creţu alături de Iulian Cîrciumaru, „partea statistică joacă un rol foarte important care ne ajută să ne menţinem în zona profitabilă. Ţintim volume mari, nu vrem un profit mare la nivel de utilizator. Dar pentru că funcţionăm cu marje subţiri e foarte riscant să cazi în zona neprofitabilă – trebuie să fim foarte atenţi în tot ceea ce înseamnă partea de statistică/analiză.” De pildă, adaugă el, vor urmări zonele frecventate de cei mai mulţi utilizatori, pentru a se axa în jurul centrelor de interes ale acestora.

    În lansarea Pluria s-au investit până acum în jur de 200.000 de euro, dar Creţu spune că investiţiile nu se vor opri aici, ci vor continua în următorii ani, atât în direcţia dezvoltării produsului şi a acoperirii unui portofoliu mai mare de clienţi şi de pieţe, dar şi în consolidarea echipei, obiective pentru îndeplinirea cărora vrea să aplice, anul următor, pentru obţinerea unei noi runde de investiţii.

    În momentul de faţă, deşi nu au fost semnate contractele cu primii clienţi deoarece aplicaţia nu a fost încă lansată, antreprenorul spune că se aşteaptă, după lansare, să concretizeze discuţiile cu circa 5-10 companii de diverse dimensiuni din IT şi tehnologie, atât din Bucureşti cât şi din Cluj, urmând ca ulterior să fie semnate contracte şi cu clienţi din Madrid şi Berlin. „Sunt atât firme mici, cu 20 de angajaţi, cât are cea mai mică companie, cât şi businessuri cu 2.000 de angajaţi. E foarte posibil, şi asta a fost şi recomandarea noastră, să începem cu un program pilot, în care să folosească nelimitat serviciul nostru. Deocamdată, în afară de această idee, solicitările se îndreaptă spre două direcţii – în cazul firmelor mai mici, care au reuşit să iasă de sub contractele de chirie, acestea sunt interesate de abonamente nelimitate pentru că nu mai au un birou, iar cealaltă categorie, de abonamente de o zi, maximum două zile pe săptămână, pentru că vor să şi păstreze o parte din sediu, dar să aibă o alternativă şi pentru angajaţii care se simt confortabil în a lucra de acasă.” Aşteptările sale minime personale, sunt de a ajunge, până la finele anului, la un portofoliu de 20 de clienţi corporate şi de a include cât mai mulţi angajaţi ai companiilor respective.
    Creţu spune că cereri de parteneriere au venit deja şi din alte oraşe, precum Sibiu, Iaşi sau Timişoara, şi speră ca într-o lună de la lansare să extindă aria de acoperire în toate oraşele principale din România, importante pentru mediul corporate, iar ulterior să includă în portofoliul extern şi alte pieţe europene. De altfel, în viziunea sa, reţeaua va putea fi accesată de angajaţii unei companii în orice oraş şi ţară în care aplicaţia va avea acoperire, acest aspect fiind important mai ales pentru cei care călătoresc în interes de serviciu. Antreprenorul spune că momentan nu au un competitor similar deoarece majoritatea companiilor cu model de business asemănător se adresează segmentului B2C, de aici şi decizia de a se lansa şi pe alte pieţe europene. „Pentru început, în străinătate vom avea un soft launch, urmând să turăm motoarele la începutul anului viitor. Vom avea echipe în Madrid şi Berlin, susţinem acum interviuri pentru alegerea managerilor locali. Intenţia noastră este să dezvoltăm Pluria în hub-urile de afaceri ale Europei. E o presiune pe noi să ne mişcăm cât mai repede pentru a avea avantajul primului sosit. Vrem să fim un Airbnb al birourilor.” Echipa Pluria este în proces de formare şi numără în prezent şase persoane, însă multe dintre servicii sunt externalizate – alţi şase oameni lucrează, de pildă, în echipa unui furnizor care se ocupă de componenta tehnică, deoarece, spune Andrei Creţu, „nu vrem să creştem nejustificat echipa internă.

  • Este oficial: Românii pot lua 15.000 de euro gratis de la stat să îşi modernizeze locuinţa

    De astăzi, 15 septembrie 2020, românii pot accesa programul „Casa Eficientă Energetic” prin care pot primi o finanţarea de până la 15.000 de euro pentru a-şi eficientiza energetic locuinţele, conform unui comunicat al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

    Scopul programului este reducerea consumului de energie din casele românilor şi a emisiilor de gaze cu efect de seră.

    Aproximativ 9.000 de proprietari de case din România îşi vor putea eficientiza energetic locuinţele prin intermediul acestui program, al cărui buget total este de 430 de milioane de lei. Aceştia pot beneficia de o primă energetică în valoare de maximum 15.000 de euro, sumă pe care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor o finanţează prin AFM. Finanţarea nerambursabilă decontează 60% din costul unor astfel de lucrări, dar nu mai mult de suma menţionată, respectiv 15.000 de euro.

    „Cele mai multe case nu sunt bine izolate. Este şi motivul pentru care pierderile de energie ajung până la 30% doar prin pereţii exteriori, sau la 25% prin geamuri sau acoperiş. Programul nostru are o mare componentă de mediu, dar şi una economică şi socială: indirect, o astfel de investiţie duce la reducerea la jumătate a facturilor de energie şi, implicit, la scăderea consumului naţional de energie”, a declarat ministrul Costel Alexe.

    Cheltuielile eligibile vizează: instalarea de ferestre izolante, izolarea acoperişului, a pereţilor exteriori, montarea unei centrale mai eficiente, a panourilor solare, sisteme de ventilaţie, corpuri de iluminat cu LED, senzori de mişcare, robineţi şi conducte noi etc. Condiţia eligibilităţii proiectului este ca eficienţa energetică a locuinţei să crească cu cel puţin o clasă energetică.

    Cei interesaţi de „Casa Eficientă Energetic” vor putea depune online cererea pentru prima energetică, însoţită de un certificat de performanţă energetică iniţial şi un audit energetic al casei unde vor să facă lucrarea. Imediat după acceptarea cererii, proprietarii vor primi un număr unic de înregistrare şi au la dispoziţie 60 de zile pentru a pregăti dosarul investiţiei. După aprobarea dosarului, lucrările pot începe şi se pot derula într-o perioadă de maximum 18 luni. La final, AFM decontează 60% din investiţie, după un nou audit energetic al casei.

    Ministrul Costel Alexe a anunţat miercuri lansarea în dezbatere publică şi a Ghidului de finanţare a programului „Casa Eficientă Energetic” pentru instituţii publice (şcoli şi gradiniţe).

    Peste 400 de şcoli din România vor putea fi eficientizate energetic prin intermediul acestui program, care are un buget de 384 de milioane de lei. Astfel, orice şcoală din România poate primi finanţare prin AFM pentru lucrări de izolaţie termică, încălzire centralizată, pentru reducerea consumului de energie sau investiţii care conduc, în final, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

    „Astăzi, sectorul clădirilor este unul din cei mai mari consumatori de energie şi cea mai mare sursă de gaze cu efect de seră. Eficienţa energetică a şcolilor sau grădiniţelor are dublu avantaj: pe de-o parte, se reduce consumul de energie şi scad costurile cu utilităţile, iar pe de altă parte, sănătatea profesorilor şi a elevilor este mult mai în siguranţă. Nu mai punem la socoteală că din cele peste 7.000 de unităţi de învăţământ din ţară, peste 25% au ca principală sursă de încălzire soba cu lemne. Asta înseamnă o mare presiune pe păduri şi un aer în clădire care nu susţine pe deplin perfomanţa elevilor”, a declarat Costel Alexe.

    Fiecare primărie primeşte 90% din valoarea acestor investiţii, dar nu mai mult de 1,5 milioane de lei. Localităţile cu mai mult de 4.000 de locuitori, pot depune două proiecte şi pot obţine astfel până la 3 milioane de lei.

    Cheltuielile eligibile pentru şcoli şi grădiniţe sunt:
    – dotarea instituţiilor cu centrale termice, dar şi înlocuirea centralelor sau a componentelor sistemului de încălzire cu unele mai performante;
    – tâmplărie cu geam termopan;
    – izolaţie termică faţade şi terase;
    – alte lucrări menite să reducă pierderile de energie termică;
    – sisteme nepoluante pentru obţinerea necesarului de energie sau pentru anumite utilităţi;
    – sisteme de încălzire a apei care utilizeaza energia solară, panouri fotovoltaice;
    – schimbarea corpurilor de iluminat;
    – instalarea de senzori de mişcare;
    – sisteme moderne şi eficiente de monitorizare a energiei;
    – sisteme de ventilatie şi climatizare pentru sporirea confortului termic al utilizatorilor.

     

  • O nouă lume se deschide pentru corporatiştii români: Să lucrezi din România, de acasă, pentru piaţa internaţională

    Adriana Georgescu,  program manager al Vienna University Executive MBA Bucharest, a spus la ZF Live: Deşi suntem în plină criză, noua serie de cursanţi Executive MBA va fi cea mai numeroasă din istoria de 14 ani a acestui program (peste 35 de cursanţi).
    Având un MBA în spate (Vienna University este pe locul 50 în lume în topul MBA, facultăţile americane fiind pe primul loc), mulţi se gândesc să intre pe piaţa joburilor internaţionale, pentru că experienţa muncii în regim remote a deschis oportunităţi de locuri de muncă mult mai variate a spus ea.
    „Este momentul oportun pentru un MBA, pentru că mulţi oameni au nevoie să iasă din această criză cu noi cunoştinţe pe care să le adapteze şi să le pună în aplicare după ce se va termina această perioadă.”
    Preţul unui program întreg de Executive MBA la această universitate este de 35.000 de euro şi durează doi ani.
    Adriana Georgescu spune că statisticile arată că în trei ani îţi recuperezi banii plătiţi pentru un MBA din creşterea salariului, pentru că poţi să ai acces la poziţii mai bune, mai bine plătite.
    Dorin Andrei, search marketer  and associate WEB Ventures, spune că din ce în ce mai mulţi români muncesc din ţară pentru piaţa internaţională: doar în capitală sunt circa 10.000 de oameni care lucrează în marketing digital din România pentru piaţa internaţională.
    „Am observat tendinţa corporaţiilor de a accesa know how la nivel global, pentru că pe angajator nu-l interesează dacă vorbeşte cu Mihai sau cu Michael, atâta timp cât rezultatele sunt cele bune.”
    El a dat şi un exemplu: la o companie din Marea Britanie, în zona de digital, salariile pentru entry level încep de la 40.000 de lire sterline brut pe an, iar un project manager poate câştiga 85.000 de lire sterline brut pe an (aproximativ 50.000 de lire sterline net, adică 4.000 de lire sau 4.000 de euro net pe lună).
    Această criză coronavirus, care a adus în prim plan munca de acasă, poate deschide pentru corporatiştii români o piaţă imensă: să lucrezi din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara etc. pentru o firmă internaţională fără să mai pleci şi să stai la Viena, Londra, Paris, Frankfurt, fără să mai fii fizic acolo, bineînţeles cu cheltuielile de rigoare.
    Şi până acum se putea lucra din România pentru clienţi externi, dar mai mult în centrele de servicii sau în call-centere.
    Acum este mult mai mult, iar corporatiştii români, cu experienţă, cu talent, cu un CFA sau un MBA în spate pot intra pe poziţii mai înalte, de middle sau top management. Iar salariul nu mai este 400-1.000 de euro, ci 4.000-6.000 de euro pe lună.
    Cu un laptop, cu o conexiune bună la net, cu un abonament la Zoom, VMix sau cu alte sisteme poţi ocupa o poziţie în afară, fără să fii prezent acolo, fără să-ţi dai jumătate dintr-un salariu pe chirie şi transport.
    Companiile internaţionale pot beneficia de un angajat bun, talentat, vorbitor de mai multe limbi străine, la un cost mai redus decât dacă ar lua un nativ. Plus că nu mai are bătăi de cap legate de prezenţa la birou, cu riscurile de coronavirus de rigoare.
    Acest model remote, de-a lucra de acasă, dintr-o cafenea, dintr-o casă de vacanţă, de la mare poate schimba puţin piaţa muncii şi poate deschide noi oportunităţi, la care corporatiştii români nu au visat.
    Aşa cum în urmă cu 20 de ani marile companii internaţionale au început să caute în întreaga lume ţări unde să-şi migreze serviciile de call-center la preţuri mai reduse, aşa ar putea să urmeze acum o căutare şi pentru executivi de top, care să lucreze din ţările lor de origine, la un cost mai redus.
    Un director financiar cu toate certificările internaţionale poate fi găsit şi în România, având în vedere că în ultimii ani s-au format multe generaţii de corporatişti care au învăţat să lucreze în multinaţionale, care au învăţat birocraţia de acolo şi care pot face faţă fără probleme unei poziţii de top. 

  • Startup-urile interesate pot aplica la primul pre-accelerator din ţară dedicat AI

    Startup-urile interesate pot aplica până la 30 septembrie la primul pre-accelerator din ţară dedicat în întregime inteligenţei artificiale, #BeAI, anunţă Bucharest.AI, prima comunitate de inteligenţă artificială (IA) din România. 

    „ În prezent, vedem cum tehnologiile IA progresează de la stadiul de tehnologii de laborator la unele cu scop general. Astfel, considerăm că este momentul ideal pentru dezvoltarea competenţelor antreprenoriale concomitent cu valorificarea potenţialului ridicat al Europei Centrale şi de Est pentru a deveni un jucător-cheie puternic în industriile bazate pe IA. Primul pre-accelerator IA din regiune este esenţ ial în a ajuta ecosistemul de IA să se maturizeze şi să îşi valorifice pe deplin potenţialul”, spune Alexandra Petrus, co-fondator Bucharest.AI.

    Pre-acceleratorul #BeAI va fi derulat în întregime online, în perioada 1 octombrie – 8 decembrie. Până la 8 startup-uri IA vor fi selectate să facă parte din acest program de 8 săptămâni, ce va fi facilitat de peste 30 de experţi multi-disciplinari. Programul va oferi posibilitatea accesării unei finanţări pre-seed de până la 50.000 de euro de la GapMinder sub formă de notă convertibilă, 3 locuri în programul de accelerare Techcelerator (în seria programată pentru primăvara anului 2021) şi diverse alte beneficii, cum ar fi acces la API-uri şi aplicaţii de test puse la dispoziţie de partenerul Orange România. Participarea este gratuită prin aplicarea la apelul deschis pentru startup-uri.

    Partenerii Bucharest.AI sunt Orange România, GapMinder, Techcelerator, Şcoala Informală de IT şi Smart Everything Everywhere. Printre cei mai importanţi mentori IA cu experienţă tehnică în domeniu se numără: experţi dezvoltatori Google pentru învăţare automată ( Machine Learning ), profesori IA cu expertiză pe diferite nişe de tehnologii IA, fondatori de start-up validaţi în domeniu, cercetători, experţi în Design Thinking, consilieri în tehnologie fiscală şi avocaţi, precum şi manageri de inovaţie de la Institutele de cercetare, lideri de vânzări pentru produse pe bază de IA, experţi MarCom pentru ambalaj IA şi consultanţi pentru fonduri IA. Echipa de juriu, formată din executivi cu experienţă în domeniu, investitori şi fondatori de start-upuri IA, vor nota şi evalua echipele ce aplică la program.

    Lansată în 2017, Bucureşti.AI este prima comunitate din România dedicată dezvoltării ecosistemului de inteligenţă artificială (IA) de pe piaţa locală. Bucharest.AI aderă la valorile europene ale ecosistemelor IA. În prezent comunitatea are peste 2300 de membri.

  • Digitalizare la instituţiile statului: Certificatul de atestare privind obligaţiile la Fondul pentru mediu va fi eliberat şi comunicat online

    Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a anunţat că, de la începutul lunii septembrie, va elibera electronic Certificatul de atestare privind obligaţiile la Fondul pentru mediu.

    Certificatul în format electronic se solicită prin intermediul serviciului “Depunere declaraţii on-line”, pus la dispoziţie pe site-ul instituţiei, la adresa https://online.afm.ro/.

    “Digitalizarea este o necesitate ce nu mai poate fi amânată, aceasta fiind una din priorităţile mele, ca preşedinte al AFM. Internetul a devenit legătura dintre cetăţeni şi autorităţile publice şi îmi doresc ca instituţia pe care o reprezint să faciliteze accesul la o administraţie publică modernă, care să vină în sprijinul cetăţenilor.”, a declarat preşedintele AFM, Andreea Kohalmi – Szabo.

    Certificatul de atestare se va emite în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de eliberare şi este valabil 30 de zile de la data emiterii.

    Certificatul de atestare privind obligaţiile la Fondul pentru mediu eliberat online va putea fi consultat pe site-ul AFM timp de 60 de zile de la data emiterii, de către instituţiile abilitate, în baza unui cont de acces deschis la cerere.

    Documentul astfel emis este valabil fără semnătura persoanelor împuternicite ale Administraţiei Fondului pentru Mediu şi fără ştampila instituţiei, potrivit legii.

     

  • În timp ce în România nu se ştie în ce condiţii va începe şcoala, Google lansează un program care va revoluţiona educaţia. Ce şi-a propus să facă gigantul pentru ca toată lumea să aibă acces la acesta

    Google a făcut recent un anunţ care ar putea schimba viitorul muncii şi al educaţiei: lansează o serie de cursuri profesionale care îi învaţă pe candidaţi cum să performeze la locuri de muncă foarte solicitante, potrivit inc.com.

    Aceste cursuri, care poartă denumirea de Google Career Certificates, îi învaţă valori fundamentale pe cei care îşi caută locuri de muncă, astfel încât să poată să se angajeze mai uşor.  În loc să termine o facultate în mod tradiţional aceste cursuri sunt făcute astfel încât să poată fi terminate în şase luni.

    „Licenţele de facultate sunt prea scumpe pentru mulţi dintre americani şi nu ar trebuie să ai o diplomă de facultate pentru siguranţa financiară”, spune Kent Walker, vicepreşedinte senior pentru afaceri globale la Google. „Avem nevoie de soluţii de training pentru joburi accesibile, noi, care să se desfăşoare online pentru a ajuta America să îşi revină şi să fie reconstruită.”

    „În procesele noastre de angajare, vom trata aceste noi certificate de carieră drept echivalentul a unei licenţe de patru ani pentru joburile la care aplică”, a mai spus el.
    Google nu a precizat cu exactitate cât vor costa cursurile. Dar un program similar, de pe platforma online Coursera, costă 49 de dolari pe lună pentru fiecare student înscris.
    Google a anunţat că va finanţa şi 100.000 de burse pentru a susţine noile programe.

     

  • Motivul pentru care una dintre cele mai bogate ţări ale lumii îşi lasă sute de mii de cetăţeni fără ajutoare sociale. „Se simte ca moartea”

    Arabia Saudită a scos din programul de asistenţă socială două milioane de persoane pentru a-şi amortiza scăderea economică, scrie Bloomberg.

    Autorităţile au început să nu mai permită cetăţenilor să aplice pentru programul „Contul Cetăţenilor” în aprilie, când au suspendat toate aplicaţiile noi, punând o limită pentru plăţi şi înăsprind regulile de eligibilitate. Numărul beneficiarilor a scăzut, iar doar în iulie, 1,3 milioane de persoane nu au mai primit ajutoarele financiare acordate prin intermediul acestui program.

    Programul „Contul Cetăţenilor” a fost lansat în decembrie 2017 şi a fost adoptat şi implementat de Ministrul Muncii şi Dezvoltării Sociale. Prin intermediul acestuia, cetăţenii din Arabia Saudită primesc plăţi lunare de la stat. Ţara face multe reforme în direcţia reducerii dependenţei de veniturile din industria petrolului, dar multe dintre acestea i-au făcut pe cetăţeni mai săraci. Contul cetăţenilor, care este o formă de venit de bază, este creat cu scopul echilibrării acestor decalaje, pentru evitarea adâncirii săraciei.

    Potrivit Bloomberg, reprezentanţii guvernului au declarat că schimbările recente sunt făcute pentru ajutorul celor care au cel mai mult nevoie de aceste fonduri şi că nu sunt legate de efectele crizei de petrol şi creşterii recente a TVA.
    „Se simte ca moartea”, a declarat Bandar Awad, un curier în vârstă de 34 de ani căruia i-a fost comunicat printr-un mesaj scris că nu va mai primi cei între 300 şi 400 de riyali (80 de dolari) pe care îi primea lunar. „Chiar şi reîncărcarea telefonului meu cu credit a devenit o povară”, a declarat el pentru Bloomberg.

    Contul Cetăţenilor a făcut plăţi lunare pentru mai mult de 12 milioane de persoane – dintre care mai mult de jumătate sunt saudiţi – ţintind gospodăriile cu venituri medii şi mici.
    Nu este singura formă de susţinere acordată de cel mai mare exportator de petrol al lumii, dar este cea mai vast distribuită. cu un ajutor mediu de 930 de riyali pentru o familie.

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) previzionează că PIB-ul Arabiei Saudite se va contracta cu 6,8% în 2020, cel mai abrupt în ultimii 30 de ani.

    Autoritatea guvernamentală care administrează Contul Cetăţenilor a declarat presei că au început să revizuiască programul spre finalul anului 2019. „Există câţiva indivizi înregistraţi ca independenţi, dar care nu se încadrează standardelor pentru a primi acest ajutor din cauza faptului că trăiesc cu familiile lor. Condiţiile de eligibilitate nu s-au schimbat – dar câteva reglementări au fost aprobate înainte de criza de coronavirus, cu ţinta de a direcţiona susţinerea financiară categoriilor care merită cel mai mult acest ajutor.”

    Beneficiarii au fost rugaţi să arate un contract de închiriere sau de proprietate pentru a arăta că trăiesc independent – iar astfel, 1,3 milioane de persoane au fost descalificate şi nu mai primesc acest ajutor. Cultura arabiei saudite implică deseori ca adulţii să stea împreună cu familiile lor până la căsătorie. Reprezentanţii programului au declarat că cei care nu sunt eligibili pot să se înregistreze ca dependenţi de capul gospodăriei în care trăiesc.

    Ashwag, o tânără de 30 de ani care stă cu familia sa, trăieşte acum din cei 1.000 de riyali pe care îi primeşte ca ajutor de stat fiecare lună în urma divorţului său. „Nu este suficient zilele acestea, cu creşterea TVA-ului”, a spus ea. Pagina de Twitter a programului este plină de plângeri referitoare la plăţi întârziate sau întrebări referitoare la când se va redeschide posibilitatea de a aplica pentru acest program.

    Pentru 10,7 milioane de saudiţi aflaţi în continuare pe listă, plăţile au crescut în luna iulie la o medie de 930 de riyali pe familie, de la 725 de riyali în iunie. Sumele fluctuează în funcţie de preţurile energiei casnice.
    „Ca şomer saudit, sincer, fiecare riyal face diferenţa”, a spus şi Meshari, tatăl în vârstă de 41 de ani a patru copii, în încheierea articolului.