Duminică, la prânz, pe aeroportul din Viena, o discuţie la rând, aşteptând o cafea: De unde sunteţi? Din Ploieşti, dar stau în Germania! De cât timp sunteţi în Germania? Din 2011, de când m-am dus la muncă, când era criză în România!
Această discuţie banală are însă o semnificaţie extrem de importantă pentru vremurile de astăzi.
Când toată lumea, în special politică (pentru a vedea unde duc firele), este ocupată cu „Dosarul Otopeni“, unde se discută despre promisiunea unei mite de 22 de milioane de euro pentru prelungirea contractelor de închiriere de spaţii comerciale în aeroport, de nicăieri a apărut informaţia/subiectul că Ministerul Finanţelor trebuie să găsească rapid soluţii pentru acoperirea unei găuri bugetare de nu mai puţin de 20 de miliarde de lei.
Nici bine nu a început anul, suntem doar în T1/2023, că se discută despre rectificare bugetară şi un plan de măsuri de urgenţă pentru acoperirea celor 20 de miliarde de lei, adică aproape 4 miliarde de euro.
Pentru cine îşi mai aminteşte, în 2010, în mai, pentru numai 1 miliard de euro gaură bugetară, preşedintele Băsescu şi guvernul Boc au trebuit să taie salariile bugetarilor cu 25% şi să majoreze TVA de la 20% la 24%.
Din păcate, economia, în special cea privată, a fost extrem de lovită atunci, iar sute de mii de români au plecat la muncă în străinătate, exact ca domnul de mai sus. Economia şi-a revenit extrem de greu după anii 2009/2010, fiind nevoie de 5 ani pentru recuperare.
Acum, liderii politici spun că acum nu se pune problema scăderii salariilor bugetarilor şi nici creşterea taxelor, dar trebuie găsite alte resurse pentru acoperirea acestui minus. Din păcate, nimeni nu crede că pot fi strânse mai multe venituri la buget prin lărgirea bazei de impozitare sau prin recuperarea banilor de la cei care nu plătesc.
Marcel Ciolacu, liderul PSD şi cel care ar trebui să-şi asume funcţia de prim-ministru la celebra rotativă guvernamentală din mai, a adus în discuţie scăderea numărului de bugetari.
Ca o dată statistică, din octombrie 2019, de când PNL este la guvernare în toate alianţele politice şi cu primul ministru din acest partid, deci într-un mandat liberal, numărul de bugetari a crescut cu aproape 40.000, de la 1,235 milioane la 1,276 milioane.
Veniturile bugetare au crescut în acest an, cel puţin în primul trimestru, cu 7%, dar trebuie să crească cu 14% pe tot anul, faţă de anul trecut.
Analiştii cred că veniturile bugetare au fost supraestimate în bugetul pe 2023, iar cheltuielile au fost subestimate, de aceea rezultă că în realitate apare acest minus bugetar de 20 de miliarde de lei.
Creşterea economică este la jumătate faţă de anul trecut, respectiv 2,5% faţă de 4,7%, inflaţia este prognozată să scadă la jumătate, respectiv de la 16% la 8%, ceea ce nu ajută deloc guvernul, dobânzile mari la care se împrumută statul apasă din ce în ce mai greu, iar companiile nu se mai scaldă în bani.
Condiţiile de pe piaţa monetară sunt mult mai stricte, începând de la dobânzile mai mari până la accesul la liniile de finanţare. Băncile nu mai dau drumul atât de repede la bani, având în vedere condiţiile economice de pe piaţă.
Deşi dobânzile la lei au mai scăzut, cel puţin prin prisma evoluţiei ROBOR-ului, care a scăzut de la 8,2% în noiembrie la 6,8% acum, dobânzile în euro au crescut, ceea ce începe să se vadă atât în creditarea companiilor cât şi în creditarea persoanelor fizice.
Deşi economia României nu mai este atât de expusă la creditarea în valută, ca în criza anterioară, totuşi 30% din împrumuturi sunt în euro sau în dolari, unde dobânzile au crescut semnificativ şi vor continua să crească.
Inflaţia a ajutat destul de mult companiile anul trecut pentru că au putut să majoreze preţurile, dar acum trendul se schimbă, mai ales că vine şi pe fondul reducerii consumului şi vânzărilor către populaţie.
Construcţiile, care în ultimul deceniu au susţinut creşterea economică, în special pe zona rezidenţială, de birouri şi logistică, încep să facă paşi înapoi. Creşterea semnificativă a dobânzilor la credite a dus la scăderea cererii de credite şi reducerea vânzărilor de apartamente, în special cele noi.
Aşa că dezvoltatorii, pentru că nu au vândut ce au construit, nu s-au apucat de alte proiecte. Plus că în Bucureşti disputa dintre dezvoltatori şi primarul Capitalei Nicuşor Dan privind autorizaţiile noi de construcţii, nu ajută prea mult piaţa de construcţii şi, în final, nici încasările la buget.
Noroc că merg din plin lucrările de infrastructură.
Anul trecut investiţiile au susţinut creşterea economică, consumul trecând pe locul doi, situaţie care ar trebui să se întâmple şi în acest an.
În 2022 am avut un maxim de investiţii publice şi o revenire spectaculoasă a investiţiilor străine directe, care au atins 10,6 miliarde de euro, depăşind recordul din 2008, de 9 miliarde de euro.
Economia şi businessul nu au evoluat rău din 2020 încoace – incluzând cei doi ani de pandemie plus primul an de război în Ucraina – dar guvernele, indiferent de numele lor, nu prea s-au ocupat de reforma bugetară, care acum începe să coste, nu numai voturi politice, ci şi bani.
De un an de zile, guvernul Ciucă şi coaliţia guvernamentală PNL-PSD nu au fost în stare să vină cu o variantă pentru pensiile speciale, care reprezintă o condiţie în PNRR pentru o tranşă de 1,3 miliarde de euro.
Pentru că toată atenţia este îndreptată către subiectul pensiilor speciale, nimeni nu mai ştie care este situaţia celorlalte condiţii din PNRR care trebuie îndeplinite. Practic, cele două partide îşi pasează de la unii la alţii îndeplinirea acestor condiţii.
Sunt şi politicieni din coaliţie care ar prefera să îngroape subiectul pensiilor speciale şi să nu luăm tranşa.
Ceea ce înţelege prea puţină lume politică este că în piaţa financiară condiţiile şi accesul la finanţare s-au înăsprit, dobânzile sunt mai mari, iar banii mai puţini.
Fără banii din PNRR guvernului, indiferent de numele lui, şi României le-ar fi mult mai greu să facă rost de bani pentru finanţare.
Spre exemplu, guvernul ar trebui să ia bani din piaţă, ceea ce ar duce la creşterea dobânzilor, dar mai mult decât atât, la absorbţia unor bani care ar fi luaţi de la sectorul privat.
Băncile din România, care sunt principalii finanţatori ai bugetului, şi aşa au probleme cu portofoliul de titluri de stat deţinut şi nu ar mai fi atât de dornice să împrumute statul.
Toată lumea politică este ocupată cu dosarul Otopeni şi cu rotativa guvernamentală, dar bugetul şi PNRR-ul nu se fac de la sine.
Poate mai avem încă un trimestru de respiro, dar dacă nu se face nimic în T2 s-ar putea ca în T3 şi în T4 guvernul să se trezească cu spatele la zid, exact cum a fost guvernul Boc.
Şi cine ştie ce poate să urmeze?
P.S.: Vineri, Institutul Naţional de Statistică a dat publicităţii o nouă revizuire a rezultatelor macroeconomice pe 2022. De la 1.412,457 miliarde de lei, PIB-ul pe 2022 anunţat iniţial la începutul lunii martie 2023, la a doua revizuire PIB-ul a scăzut la 1.409,783 miliarde de lei, iar creşterea economică a scăzut de la 4,8% la 4,7%.
Problema este că din PIB-ul pe 2022 au dispărut 18 miliarde de lei, având în vedere că estimarea guvernului din ianuarie 2023, care a fost luată în considerare la bugetul pentru acest an, a fost de 1.427 de miliarde de lei.
Vom vedea cum se ajustează datele pentru 2023 la nivel de PIB după acest minus de 18 miliarde de lei.