”Legile justiţiei sunt în Parlament, deci nu răspund eu, ca Guvern. În ceea ce priveşte modificările din Codul Fiscal îşi urmează cursul, sunt în Parlament”, a declarat premierul Mihai Tudose, întrebat despre protestele de duminică seara.
Întrebat de un jurnalist dacă va asculta der ”vocea străzii”, premierul a spus: ”Eu nu am văzut vreo palmă de aia cu fiscalitatea”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Credit Value Investments (CVI) este o firmă independentă de investiţii, care şi-a început activitatea în 2012 şi a devenit în scurt timp liderul segmentului non-bancar de finanţare în Polonia şi Europa Centrală şi de Est.
„Finanţarea prin obligaţiuni a One United Properties arată încrederea CVI în poziţia de lider a companiei pe piaţa rezidenţială segmentul de lux din Bucureşti, dar mai ales în perspectivele sale de creştere pentru următorii ani. Finanţarea acordată vizează atât proiectele rezidenţiale existente ale One United Properties, cât şi unele noi. Credem în puterea capitalului privat care poate deveni motorul economiei româneşti, pentru a crea un lanţ de valoare adăugată care să rămână înăuntrul ţării”, spune Ciprian Nicolae, director Credit Value Investments.
„Obligaţiunile vor îmbunătăţi structura de capital a companiei şi vor pune la dispoziţie lichiditate pentru noi dezvoltări rezidenţiale. Este un demers care ne va stimula în crearea de noi proiecte sustenabile, care să se alinieze standardului de top şi filosofiei brandului One United Properties”, spune Victor Căpitanu, fondator One United Properties:
Tranzacţia a fost încheiată prin intermediul avocaţilor celor două părţi: Wolf Theiss şi Rădulescu & Muşoi pentru Credit Value Investments şi Biriş Goran şi Schoenherr. Consultantul de investitii al tranzactiei a fost Simona Gemeneanu de la Morphosis Capital.
În septembrie 2017, One United Properties S.A. şi-a crescut capitalul cu 10 milioane de euro proveniţi din investiţii private, care reprezintă 8,13 % din companie.
One United Properties este principalul dezvoltator imobiliar specializat pe proprietăţi rezidenţiale exclusiviste din Bucureşti, România. One United are mai multe proiecte rezidenţiale finalizate (188 de apartamente), în construcţie (340 de apartamente) şi care urmează să fie începute în urmatorii ani (484 de apartamente).
Creşterea economică de 7% în primele 9 luni şi de 8,8% în trimestrul III 2017, anunţată de Institutul Naţional de Statistică (INS), reprezintă o medie naţională a evoluţiilor sectoriale, o rezultantă a minusurilor şi plusurilor, unde – în premieră – minusurile vin din sectorul public, dependent de bugetul de stat, iar plusurile vin din sectorul privat. Cifrele INS sunt tip ”semnal“, arată doar evoluţia pe scurt a Produsului Intern Brut, dar din datele lunare comunicate recent se poate întrevedea contribuţia fiecărui sector la mersul economiei.
Afacerile din industrie, spre exemplu, au un plus de peste 10% pe medie, dar asta pentru că în ramurile privatizate vânzările au crescut cu 15% spre 20% (producţia de autovehicule, confecţiile metalice şi activităţile de rafinare ar fi câteva exemple), în timp ce ramurile unde predomină statul (cum ar fi extracţia cărbunelui) au minusuri de până la 15%. Mai mult, vechea problemă a investiţiilor este prezentă şi acum: cheltuielile publice de capital au un minus de 20,3%, iar la construcţiile inginereşti – lucrările de infrastructură – minusul este de 26%, în timp ce construcţiile de case (particulare) au crescut cu 82,9% şi înmatriculările auto – cu 43,8%.
Practic, toate sectoarele importante ale economiei au avut creşteri cu două cifre în primele nouă luni: comerţul (+11% la auto şi carburanţi, +12.5% la mărfurile nealimentare, +29,9% la livrările online), serviciile profesionale şi pentru populaţie (+13,1%, respectiv +14,1%), transporturile (+14,7%), turismul (+10,8%). Atunci de ce media naţională a creşterii economice este de numai 7%?
Explicaţia nu poate fi alta decât că statul, prin retragerea în locul alocării de fonduri care ar trebui direcţionate către investiţii, nu mai e un factor multiplicator, ci un vector care trage în jos, cel puţin statistic, economia.
Privite dintr-o altă perspectivă, cifrele sectoriale mai arată că industria câştigă tot mai mult teren, agăţându-se de creşterea încă viguroasă a consumului populaţiei (a se vedea avansurile din comerţ, auto şi construcţiile rezidenţiale), dar acoperă într-o măsură deocamdată redusă această cerere, restul venind din import.
Ţările din care noi importăm până şi cele mai banale produse ce puteau fi obţinute aici (să zicem Germania, Polonia, Turcia sau Olanda) ar trebui să transmită României scrisori de mulţumire. Prin cumpărăturile noastre furibunde, le menţinem lor locurile de muncă, le cedăm lor crema profiturilor şi le umplem lor vistieriile cu valută. Ei produc, noi cumpărăm.
Dar – vestea bună – începem să producem tot mai mult, acoperind într-o mai mare măsură şi ce cumpărăm noi (în locul importurilor), şi ce cumpără ei (la export). Şi încă o veste bună: media salariilor nete a crescut (cu 13,5% în septembrie 2017 faţă de septembrie 2016) şi va mai creşte, având în vedere noua criză a forţei de muncă, susţinând – ca putere de cumpărare – şi economia românească, şi economiile altora.
Continuăm, aşadar, cu acest model de creştere economică bazată pe consum şi importuri, cu investiţii şi construcţii în derivă. Acum, în statisticile primelor nouă luni, se mai vede încă ceva: între stat şi privat se produce o ruptură care ar putea avea consecinţe chiar mai grave decât o eventuală supraîncălzire a economiei, câtă vreme sectorul public pare hotărât să anuleze avântul sectorului particular.
Pe Facebook, Tudor Laurentiu-Ciprian a scris: „Din categoria “România de izbelişte”. Câteva întrebări: cum e posibil ca trenul de la Cluj la Braşov să facă şapte ore şi, în plus, să aibă 60 de minute întârziere pe care nu ţi-o anunţă nimeni (ca măcar să le poţi spune alor tăi să nu vină la ora la care trebuia să ajungi). Apoi, cum să mergi atâtea ore cu picioarele în gură?!
Spaţiul alocat unui om este atât de strâmt încât un suprapoderal ar fi, în mod sigur, prins fără scăpare. Pe de altă parte, la dus, am ales varianta cuşetă. Trenul a plecat la 00.30 venind de la Bucureşti. Abur, penumbră, frig…ca într-un film noir.
Nea ceferistul (evident, neamabil, parcă în ciuda slujbei lui) îmi cere biletul, îmi pune în braţe o pungă cu lenjerie şi îmi indică cam pe unde am pătucul. Ajung pe la mijlocul vagonului şi intru…ca într-un fel de cavou. Beznă. Trebuie să urc în dreapta. Ăsta mai e singurul loc liber din cele patru.
Problemă: cum să te mişti fară să vezi, unde să laşi bagajul, unde să îţi pui hainele de pe tine, unde să te schimbi şi, mai ales, cum să pui lenjeria pe pătuc fară să deranjezi, fără să cazi sau fără să calci pe cap pe cineva. Apoi, pătucul (înclinat şi nesigur) e, iarăşi, atât de mic încât mă tot întreb ce aş fi făcut dacă aş fi fost supraponderal sau cu vreo dizabilitate motorie.
Aşa că zic: vreun idiot de la conducerea CFR de când nu o mai fi mers cu trenul?! Cum poţi să faci servicii civilizate dacă tu (idiotul) nu le foloseşti?! Cum au putut transforma acest fel de a voiaja (altădată plăcut) într-o experienţă atât de dezagheabilă?! Plăteşte cineva pentru asta?! Păcat, păcat, de trei ori păcat!!!! Şi, evident, RUŞINE!”
În total, în anul 2017 valoarea investiţiilor în Spitalul Premiere a ajuns la cinci milioane de euro, urmând ca până la sfârşitul anului 2018, planul de investiţii să fie completat cu încă trei milioane de euro.
„Noi am demarat procedurile de a dezvolta acest spital de la unul de obstetrică-ginecologie la un spital general, care să poată deservi şi alte specialităţi medicale şi chirurgicale necesare tratamentului pacienţilor din zona de vest a ţării. Avem un ambulator cu peste 16 cabinete medicale, care poate deservi un număr de peste 200 de pacienţi pe zi”, a declarat, joi, directorul medical al Spitalului Premiere, Radu Prejbeanu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Pe Facebook, Tudor Laurentiu-Ciprian a scris: „Din categoria “România de izbelişte”. Câteva întrebări: cum e posibil ca trenul de la Cluj la Braşov să facă şapte ore şi, în plus, să aibă 60 de minute întârziere pe care nu ţi-o anunţă nimeni (ca măcar să le poţi spune alor tăi să nu vină la ora la care trebuia să ajungi). Apoi, cum să mergi atâtea ore cu picioarele în gură?!
Spaţiul alocat unui om este atât de strâmt încât un suprapoderal ar fi, în mod sigur, prins fără scăpare. Pe de altă parte, la dus, am ales varianta cuşetă. Trenul a plecat la 00.30 venind de la Bucureşti. Abur, penumbră, frig…ca într-un film noir.
Nea ceferistul (evident, neamabil, parcă în ciuda slujbei lui) îmi cere biletul, îmi pune în braţe o pungă cu lenjerie şi îmi indică cam pe unde am pătucul. Ajung pe la mijlocul vagonului şi intru…ca într-un fel de cavou. Beznă. Trebuie să urc în dreapta. Ăsta mai e singurul loc liber din cele patru.
Problemă: cum să te mişti fară să vezi, unde să laşi bagajul, unde să îţi pui hainele de pe tine, unde să te schimbi şi, mai ales, cum să pui lenjeria pe pătuc fară să deranjezi, fără să cazi sau fără să calci pe cap pe cineva. Apoi, pătucul (înclinat şi nesigur) e, iarăşi, atât de mic încât mă tot întreb ce aş fi făcut dacă aş fi fost supraponderal sau cu vreo dizabilitate motorie.
Aşa că zic: vreun idiot de la conducerea CFR de când nu o mai fi mers cu trenul?! Cum poţi să faci servicii civilizate dacă tu (idiotul) nu le foloseşti?! Cum au putut transforma acest fel de a voiaja (altădată plăcut) într-o experienţă atât de dezagheabilă?! Plăteşte cineva pentru asta?! Păcat, păcat, de trei ori păcat!!!! Şi, evident, RUŞINE!”
Angiograful este instalat într-una din cele două săli hibride, având grad de asepsie 3, ceea ce permite efectuarea intervenţiilor de chirurgie cardiovasculare în aceleaşi condiţii de sterilitate ca în blocul operator, combinând tehnicile intervenţionale cu cele chirurgicale şi reunind ambele echipe de medici, cardiologi intervenţionişti şi chirurgi cardiovasculari. Dotările sălii hibride sporesc confortul medicului şi al pacientului, reduc timpul operator şi perioada de spitalizare.
Lansat în luna februarie a acestui an, echipamentul face parte din aparatura de ultimă generaţie de platformă terapeutică ghidată imagistic, asigurând o reducere a dozei de iradiere cu 50% în domeniul cardiologiei şi 70% în domeniul vascular şi o înaltă calitate a imaginii. Excelenţa clinică se îmbină cu inovaţia fluxurilor de lucru, generând o eficientă operaţională crescută şi permiţând o vizibilitate excelentă din toate unghiurile, cu doze extrem de mici de radiaţii.
„Dincolo de tehnologia de ultimă generaţie care permite un act medical de cea mai mare precizie într-un timp mai scurt, suntem singurul spital privat din Europa de Sud Est având o sală hibridă cu acest nou tip de angiograf Philips Azurion 7, care reduce doza de iradiere şi pentru pacient şi pentru medic, comparativ cu alte angiografe. Datorită calităţii imaginii şi a preciziei cu care se poate desfăşura actul interventional, echipamentul deschide noi posibilităţi de tratament minim-invaziv pacienţilor care suferă de o gamă complexă de afecţiuni, atât din sfera cardiologică, vasculară, cât şi cea neurologică sau oncologică. În prezent, suntem singurul spital din Europa de Sud-Est dotat cu acest angiograf de ultimă generaţie, într-o sală hibridă” menţionează d-na Dr. Rodica Niculescu, Şef Departament Cardiologie Intervenţională, Spitalul Clinic SANADOR.
Prin soluţiile de ghidare utilizate, Azurion 7 oferă medicului posibilitatea stabilirii diagnosticului şi abordării soluţiilor terapeutice minim-invazive de înaltă complexitate în domeniul cardiologiei interventionale, electrofiziologiei, chirurgiei vasculare, neurochirurgiei şi oncologiei. Printre afecţiunile evaluate şi tratate se numără: aritmii maligne (fibrilaţie atrială, flutter atrial), boli vasculare severe la nivelul sistemului circulator cerebral (accidente vasculare cerebrale, malformaţii arteriovenoase, anevrisme cerebrale), boli vasculare cardiace (angină pectorală, infarcte miocardice), valvulopatii (stenoza aortia,regurgitare mitrală), suferinţe vasculare aortice (anevrism de aortă; disecţie de aortă) şi arteriopatii periferice.
Alte grupe de pacienţi care pot beneficia de avantajele unui astfel de angiograf ultraperformant sunt reprezentate de pacienţii cu formaţiuni tumorale care se pretează la embolizări şi chemoembolizări şi cea a pacienţilor cu angiodisplazie, ce necesită embolizări arteriale digestive în vederea opririi hemoragiilor digestive.
Angiograful Azurion 7 deţine toate utilităţile software de ghidare imagistică 3D, capacităţi care sporesc confortul medicului şi al pacientului, cresc siguranţa procedurii şi reduc timpul operator, fie că este vorba despre endoproteză de aortă, implantare de vâlvă cardiacă sau tratament intervenţional la nivelul vaselor cerebrale.
Angiograful Azurion 7 conferă o claritate înaltă a imaginii pe parcursul procedurilor vasculare de fineţe, pentru care nevoia de vizibilitate e maximă, în acelaşi timp utilizând doze de iradiere reduse cu circa 50-70% în funcţie de domeniul de utilizare, atât pentru pacient cât şi pentru personalul din sală.