BusinessMagazin

Tag: prezidentiale

  • ALEGERI SUA. Barack Obama a câştigat încă patru ani de mandat (VIDEO)

    “Încă patru ani”, a scris Obama pe Twitter şi a publicat fotografia de mai sus, unde se îmbrăţişează cu soţia lui, Michelle Obama. Mesajul preşedintelui american reales a apărut aproape concomitent cu anunţul rezultatului decisiv, cel din Ohio, care a înclinat definitiv balanţa în favoarea lui, cu o zestre de 18 voturi electorale, ducând la momentul respectiv la un total de 275. “Asta s-a întâmplat datorită vouă. Vă mulţumesc”. Fotografia a devenit imediat cel mai popular tweet din istorie la doar 22 de minute după ce a fost publicată: statistica Buzzfeed a raportat că poza a fost repostată de peste un sfert de milion de ori, iar peste 72.000 de oameni au marcat-o ca favorită.

    Reacţia la cald a suporterilor din Chicago ai lui Barack Obama:

    Mitt Romney a ţinut un scurt discurs, la sediul de campanie din Boston, în care l-a felicitat pe Barack Obama pentru realegere, comentând că “ţara a ales un alt lider, astfel încât Ann şi cu mine, împreună cu voi, ne rugăm pentru el şi pentru această naţiune măreaţă”. El a adăugat că Ann Romney, soţia sa, “ar fi fost o Primă Doamnă minunată”.

    Ulterior, la sediul său de campanie din Chicago a apărut şi preşedintele Barack Obama împreună cu soţia şi cele două fiice. El le-a mulţumit tuturor americanilor care au participat la vot şi a insistat asupra temei unităţii SUA, spunând că America “se ridică sau cade ca o singură naţiune” şi că “sarcina desăvârşirii uniunii noastre merge mai departe, graţie vouă”. “Noi nu suntem dezbinaţi precum cred politicienii, nu suntem cinici precum cred comentatorii politici!”, a continuat el. Adresându-se apoi soţiei sale, Michelle, Obama i-a declarat: “Niciodată nu te-am iubit mai mult”.

    Pentru Statele Unite, “ce e mai bun abia urmează”, i-a asigurat el pe suporteri, explicând că America e unită de aspiraţiile comune ale cetăţenilor ei, care o văd în viitor ca fiind “liderul global în inovaţie şi tehnologie”, o ţară “apărată de cea mai bună armată din lume, o ţară generoasă şi tolerantă, deschisă pentru visurile de mai bine ale imigranţilor, o ţară care nu e înglodată în datorii, nu e grevată de inegalitate şi nu e ameninţată de încălzirea globală”. “Ne-aţi ales ca să avem grijă de locurile de voastre de muncă, nu de ale noastre”, a adăugat Obama, menţionând de asemenea ca priorităţi ale mandatului său reducerea deficitului bugetar, reformarea sistemului de taxare, realizarea independenţei energetice, ameliorarea sistemului de integrare a imigranţilor. “Nu am fost niciodată mai încrezător în viitor şi în America”, a încheiat preşedintele.

    La votul popular, Barack Obama are un avans de 49,7% la 48,8%. Romney a condus constant în cea mai mare parte a intervalului în care s-au numărat voturile, iar avansul a început să se reducă abia după ce victoria din Ohio a decis câştigătorul în funcţie de voturile electorale.

    Cursa pentru prezidenţialele din SUA a fost decisă, deci, în primă instanţă de voturile electorilor – cele furnizate de fiecare stat în parte în funcţie de ponderea asumată de fiecare în sistemul colegiilor electorale, astfel încât câştigătorul preşedinţiei este obligatoriu cel care acumulează majoritatea absolută a voturilor electorale (270), chiar în pofida unei eventuale victorii a contracandidatului său la votul popular.

    Soarta alegerilor a depins, în speţă, de statele tradiţional indecise, “swing states”. Până acum (9,00 ora României) Obama a câştigat Wisconsin, Pennsylvania, New Hampshire, Michigan, Ohio, Nevada, Colorado, Virginia, Iowa şi se profilează şi o victorie a sa în Florida (estimare CNN, AP), în timp ce Romney a câştigat Missouri şi Carolina de Nord.

    Ponderea electorală reprezentată de “swing states”, conform Citigroup:

    Faţă de alegerile prezidenţiale din 2008, doar două state au votat diferit: Indiana şi Carolina de Nord, care acum l-au preferat pe candidatul republican.

    Pentru Congres, estimările CNN indică un uşor avans al democraţilor pentru Senat (51 la 44 de mandate dintr-un total de 100) şi supremaţie republicană în Camera Reprezentanţilor, pe care partidul lui Romney o controla şi în actuala legislatură (223 la 166 dintr-un total de 435).

  • ALEGERI ÎN SUA: Primele birouri de vot la alegerile prezidenţiale s-au deschis. Mitt Romney a votat

    Mitt Romney, candidatul republican la preşedinţia SUA, a votat, marţi, împreună cu soţia sa, Ann, în orăşelul Belmont (statul Massachusetts). Romney, care s-a declarat încrezător că va câştiga, îl înfruntă pe preşedintele Barack Obama într-un scrutin care, conform sondajelor, va avea un rezultat foarte strâns. Întrebat care este starea sa de spirit, Romney a afirmat că este încrezător în şansele sale de victorie. Candidatul se va deplasa în cursul zilei de marţi în Cleveland (statul Ohio), apoi la Pittsburgh (Pennsylvania), la sediul său de campanie. Spre sfârşitul zilei, Romney va aştepta rezultatul votului în Boston.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • America alege mai mult decât un preşedinte: mai mult sau mai puţin stat în economie?

    Locurile de muncă şi economia se află de departe în fruntea listei de intrese când vine vorba de votul americanilor. Chiar dacă economia îşi revine din criză, susţinută de măsurile agresive ale Rezervei Federale, recupererea este lentă, iar şomajul scade greu.

    Provocarea pentru actualul prşedinte, Barack Obama, în încercarea de a-i convinge pe americani că merită un nou mandat la Casa Albă este să arate că înregistrează progrese şi că propunerile contracandidatului său reprezintă o revenire la politicile care au creat problemele actuale ale SUA. Pentru a câştiga, candidatul republican, Mitt Romney, trebuie să le arate americanilor că Obama a eşuat în funcţia de preşedinte, în timp ce el dispune de experienţa şi ideile necesare să facă ceea ce actualul preşedinte nu a reuşit.

    Obama şi Romney nu se pot pune de acord în multe privinţe, de la drepturile homosexualilor la strategia privind viitorul forţelor armate, însă diferenţele de opinii se manifestă cel mai puternic în privinţa economiei. Romney consideră că statul este o piedică în calea creşterii economice şi ar trebui să se dea la o parte, în timp ce preşedintele în exerciţiu afirmă că statul are un rol important în crearea bazei pentru o economie puternică.

    REALIZARILE” CELOR DOI POLITICIENI – OBAMA. Obama a preluat postul de la Casa Albă de la George W. Bush în timpul celei mai mari crize financiare de după Marea Depresiune. Prima decizie importantă în postul de preşedinte a fost votarea unui pachet de măsuri pentru a opri declinul economiei. Planul de 831 miliarde de dolari a inclus reduceri de taxe şi fonduri pentru proiecte de infrastructură şi energie regenerabilă. Programul a salvat, afirmă economiştii, până la câteva milioane de locuri de muncă pe o perioadă de mai mulţi ani.

    Rata şomajului a coborât de la 10% sub 8%, iar numărul de persoane angajate în SUA este cu circa 1 milion mai mare decât în prima lună a mandatului lui Obama. Marii producători auto americani General Motors şi Chrysler se aflau în pragul falimentului în urmă cu patru ani. Obama a investit zeci de miliarde de dolari şi a susţinut restructurarea şi stabilizarea companiilor, care în prezent au o situaţie bună.

    În mare parte din cauza recesiunii, Obama nu a reuşit să-şi respecte promisiunea de a reduce la jumătate deficitul bugetar, aflat în prezent la peste 1.000 de miliarde de dolari. Obama este primul preşedinte al SUA în mandatul căruia ţara şi-a pierdut ratingul maxim “AAA” din partea agenţiei Standard & Poor’s. Preşedintele nu a reuşit să ajungă la o înţelegere cu Partidul Republican în Congres pentru reducerea datoriei federale, după ce părţile nu s-au putut pune de acord în privinţa necesităţii creşterii veniturilor din taxe.

  • Barack Obama şi Mitt Romney încheie în ritm alert campania prezidenţială

    Cu două zile înainte de vot, sondajele naţionale arată o cursă de final strânsă între preşedintele democrat în exerciţiu şi fostul guvernator al statului Massachusetts (nord-est). Un sondaj publicat duminică seară de către Wall Street Journal şi NBC News îl creditează cu 48 la sută intenţii de vot pe Barack Obama şi cu 47 la sută pe Mitt Romney, cei doi fiind aproape la egalitate, dacă se ţine cont de marja de eroare de 2,55 la sută. Un alt sondaj realizat pentru USA Today de către institutul Gallup în statele-cheie îi situează pe cei doi candidaţi la egalitate, cu 48 la sută fiecare. Un sondaj precedent publicat duminică de ABC News/Washington Post îi plasa pe ambii candidaţi la egalitate, fiecare având 48 la sută intenţii de vot.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • AFP: Dacă Barack Obama va fi reales, atunci ar trebui să le mulţumească lui Bill şi Hillary Clinton

    “Nu putem decât să îi admirăm pe soţii Clinton: Bill şi Hillary Clinton au făcut mai mult decât Barack Obama însuşi pentru propria sa realegere”, a declarat pentru Fox News unul dintre adversarii politici ai fostului preşedinte american, republicanul Newt Gingrich. În timp ce preşedintele Obama l-a înfruntat la New York, în cadrul celei de-a doua dezbateri televizate, pe candidatul republican la Casa Albă, Mitt Romney, secretarul de Stat Hillary Clinton şi soţul ei, fostul preşedinte Bill Clinton, monopolizează atenţia presei. În interviurile acordate luni seara tututor televiziunilor americane care au însoţit-o în Peru, Hillary Clinton a asigurat că “îşi asumă responsabilitatea” consecinţelor atacului de la 11 septembrie împotriva consulatului american de la Benghazi, în Libia, un caz care a provocat o furtună politică în Statele Unite înaintea alegerilor prezidenţiale.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Euforie la Cairo: candidatul islamiştilor câştigă alegerile prezidenţiale din Egipt (VIDEO)

    Morsi a câştigat cu 51,7% (13,2 mil. voturi) în faţa lui Ahmed Shafik, candidatul taberei militarilor, care a obţinut 48% (12,3 mil. voturi).

    Anunţul Comisiei, făcut public după mai multe amânări succesive care au tensionat puternic opinia publică din ţară, a determinat o euforie generală în celebra Piaţă Tahrir din Cairo, unde suporterii lui Morsi s-au adunat din nou, de câteva zile încoace, cerând demilitarizarea puterii şi o numărătoare corectă a alegerilor.

    Momentul anunţării rezultatelor:

    Alegerile prezidenţiale din 16-17 iunie l-au opus pe Ahmed Shafik, ultimul premier al lui Hosni Mubarak, considerat actualmente candidatul neoficial al Consiliului Suprem al Forţelor Armate, militarii care au preluat puterea după căderea regimului Mubarak, lui Mohamed Morsi, candidatul Partidului Libertăţii şi al Dreptăţii, formaţiune înfiinţată de islamiştii din Frăţia Musulmană. Alegerile au avut loc după ce curtea constituţională din Cairo a invalidat rezultatele alegerilor legislative de la sfârşitul anului trecut, invocând vicii de procedură. Ca urmare, Camera Deputaţilor, unde Frăţia Musulmană era majoritară, a fost dizolvată, autoritatea CSAF a fost consolidată prin introducerea legii marţiale, iar militarii au promis că vor preda civililor puterea după ce vor fi organizate din nou alegeri parlamentare, adică într-un viitor neprecizat.

    Morsi a câştigat şi primul tur de scrutin al prezidenţialelor, de la finele lunii mai, însă adepţii lui Shafik au contestat rezultatul. Aceasta a făcut ca, din nou, centrul de greutate al conflictelor civile din Orientul Mijlociu de după “primăvara arabă” să se mute la Cairo, unde Piaţa Tahrir a fost reocupată de protestatarii furioşi din cauza perpetuării la putere a regimului militar.

    Mohamed Morsi Isa al-Ayyat conduce Partidul Libertăţii şi al Dreptăţii încă de la înfiinţare, în aprilie 2011. În vârstă de 60 de ani, inginer de profesie, Morsi şi-a luat doctoratul în inginerie la Universitatea din California de Sud şi a rămas să lucreze ca profesor la Universitatea de Stat din California până în 1985, după care s-a întors în Egipt, unde şi-a continuat cariera universitară. Copiii lui s-au născut în California şi sunt cetăţeni americani. Între 2000 şi 2005 a fost parlamentar.

  • Mitt Romney are un uşor avantaj în faţa lui Barack Obama în cursa pentru Casa Albă

    Conform sondajului realizat în perioada 11-13 mai pe un eşantion de 615 adulţi din toată ţara, 46 la sută dintre alegătorii înregistraţi l-ar vota pe Romney, iar 43 la sută ar opta pentru Obama. Avantajul lui Romney se încadrează însă în marja de eroare a sondajului, de plus sau minus patru puncte procentuale.

    Un total de 62 la sută dintre respondenţi au citat economia drept cel mai important subiect în alegerile prezidenţiale. Îngrijorările privind deficitul bugetar se clasează pe un distant loc al doilea cu 11 procente, urmate de sănătate cu 9 la sută. Şapte la sută au ales căsătoriile între persoane de acelaşi sex, 4 la sută au citat politica externă şi 2 la sută au ales imigraţia.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Distanţa dintre Francois Hollande şi Nicolas Sarkozy s-a redus la patru procente

    Potrivit sondajului Ifop-Fiducial, citat de AFP, Sarkozy s-a apropiat la doar patru procente de adversarul său socialist, deşi distanţa dintre cei doi era de zece procente acum o săptămână. François Hollande a pierdut trei procente în ultimele zile, iar Sarkozy a câştigat trei procente în ultima săptămână şi unul în ultimele 24 de ore. Sondajul a fost difuzat vineri seară, în ultima zi a campaniei electorale din Franţa.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Financial Times: După bătălia pentru Franţa va începe bătălia pentru Europa

    Majoritatea partenerilor europeni ai Franţei sunt înclinaţi să califice retorica electorală a celor doi candidaţi drept sloganuri cinice, presupunând că Franţa va fi rezonabilă la masa de discuţii de la Bruxelles, potrivit analistului Financial Times (FT) Gideon Rachman. Atitudinea liderilor europeni ar putea fi însă una de automulţumire. În primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, extrema dreaptă şi extrema stângă au atras circa o treime din voturi, iar aceste alegeri au scos la iveală teama adâncă a francezilor de globalizare, austeritate, dar şi identitatea naţională la care au apelat toţi candidaţii. Acest fapt se va reflecta în comportamentul Franţei în Europa.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Sondaj: Francois Hollande ar câştiga alegerile prezidenţiale din Franţa

    Conform sondajului, efectuat luni şi marţi, 15 la sută dintre francezi nu sunt hotărâţi cu cine să voteze în turul doi al scrutinului prezidenţial. Hollande ar beneficia în turul doi de 91% din voturile lui Jean-Luc Mélenchon (stânga radicală), de 36% din cele ale lui François Bayrou şi de 27% din voturile acordate în primul tur lui Marine Le Pen.

    Mai multe pe mediafax.ro