BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Carrefour retrage produsele PepsiCo din magazinele franceze din cauza creşterilor recente de preţuri

    Carrefour SA din Franţa a retras de pe rafturile magazinelor gustările şi băuturile răcoritoare ale PepsiCo Inc. din cauza creşterilor recente de preţuri, în cea mai recentă izbucnire a conflictului dintre retaileri şi companiile alimentare, pe fondul reducerii puterii de cumpărare a consumatorilor, raportează Bloomberg.

    Începând de joi, lanţul a retras din supermarketurile din Franţa produsele PepsiCo, cum ar fi băuturile răcoritoare şi chipsurile Doritos, înlocuindu-le cu o notă care spune că majorările de preţ ale companiei alimentare americane sunt „inacceptabile”, a declarat o purtătoare de cuvânt.

    Măsura survine în contextul în care retailerii din întreaga Europă se confruntă cu presiuni continue pentru a menţine preţurile la un nivel scăzut. Deşi inflaţia a coborât într-o oarecare măsură faţă de nivelurile maxime de anul trecut, comercianţii de produse alimentare şi-au văzut marjele de profit diminuate în timp ce încearcă să împiedice cumpărătorii să se orienteze către magazinele cu preţ redus, precum Lidl şi Aldi.

    PepsiCo s-a aflat „în discuţii cu Carrefour vreme de mai multe luni” pentru a rezolva problema preţurilor, potrivit unui purtător de cuvânt. „Vom continua să facem tot ce se poate pentru a ne asigura că produsele noastre vor fi în continuare disponibile pentru consumatori”. În octombrie anul trecut, compania a declarat că majorările de preţuri vor rămâne, în linii generale, la nivelul inflaţiei.

    Acţiunile Carrefour au crescut cu 0,9% în 2024, în timp ce acţiunile PepsiCo au crescut cu 1%.

    Compania franceză a început anul trecut să reclame furnizorii de alimente pentru practica de a reduce dimensiunile pachetelor, menţinând în acelaşi timp preţurile ridicate.

    Preţurile la produsele alimentare au făcut obiectul unei examinări intense în Europa în ultimul an, deoarece consumatorii au fost afectaţi de una dintre cele mai mari crize ale costului vieţii din ultimele decenii.

  • Un turist trebuie să scoată din buzunar mai mulţi bani la schi în România decât cei care aleg Bulgaria sau Italia şi are la dispoziţie un număr mult mai mic de kilometri de pârtii de schi

    ♦ Un turist care ajunge în Sinaia plăteşte circa 25 de euro pe kilometrul de pârtie de schi, în timp ce un turist care îşi petrece vacanţa de schiat în Boroveţ, Bulgaria, cea mai ieftină staţiune de schi din Europa, scoate din buzunar circa 10 euro pe kilometrul de pârtie de schi.

    Un turist care alege să îşi facă o vacanţă de şase zile în Sinaia sau Poiana Braşov, cele mai mari staţiuni de schi din România, trebuie să scoată din buzunar mai mulţi bani decât dacă ar alege Bulgaria sau Italia. La un preţ mai mare, el beneficiază şi de un număr mai mic de kilometri de pârtii de schi faţă de staţiunile din afară.

    Pentru a schia timp de şase zile în Poiana Braşov, un turist trebuie să plătească circa 712 euro, aici fiind luate în calcul costurile cu skipassul, închirierea echipamentelor, cursurile de schi şi mâncarea, fără a fi inclusă cazarea. Pentru cinci nopţi de cazare, un turist trebuie să scoată din buzunare circa 600-700 euro, în medie, pentru o cameră dublă.

    În Sinaia, staţiunea de pe Valea Prahovei, preţul pentru şase zile de schiat se reduce puţin, până la 692 euro, însă turiştii au la dispoziţie o lungime mai mare a pârtiilor de schi.

    Sinaia este staţiunea cu cel mai mare domeniu schiabil din România, care numără 27 kilometri de pârtii de schi. Dacă pentru România acesta este cel mai mare număr, comparativ cu alte staţiuni din Europa, Sinaia are un domeniu schiabil foarte mic.

    Preţurile se înjumătăţesc odată cu îndepărtarea de zonele cele mai populare şi căutate, mai ales de bucureşteni, cum sunt Sinaia şi Poiana Braşov. Pentru a schia la Rânca timp de şase zile, costurile se ridică la circa 352 euro pentru şase zile.

    Preţurile cresc considerabil pentru o familie cu un copil, ajungând chiar să se tripleze în anumite cazuri.

    Cea mai ieftină staţiune de schi din Europa este, în acest sezon de iarnă, Bardonecchia, o staţiune aflată la circa 96 de kilometri de Torino. Staţiunea italiană a devansat Bulgaria, care ani la rând a ocupat titlul de cea mai ieftină destinaţi de schi din Europa. O singură persoană care vrea să îşi petreacă o săptămâna la schi în Bardonecchia trebuie să scoată din buzunare 616 euro, mai puţin decât în Borovets, unde costul ajunge la 641 euro, şi Le Corbier, Franţa, cu un cost de 709 euro, potrivit analizei anuale a raportului calitate-preţ realizată de Post Office Travel Money şi Crystal Ski Holidays. Schimbarea locurilor de pe podium s-a datorat şi a inflaţiei care a dus la o creştere a preţurilor vacanţelor.

    România nu apare în niciunul din clasamentele acestui raport, mai ales că staţiunile cu cele mai mari domenii schiabile din România, anume Sinaia şi Poiana Braşov, au preţuri medii mai mari decât cele mai ieftine staţiuni din Europa. Însă, un turist care alege Poiana Braşov, Sinaia sau orice altă staţiune de schi din România plăteşte mai mult pentru un număr de kilometri de pârtii de schi mult mai mic chiar şi faţă de vecinii bulgari. Sinaia are 27 de kilometri de pârtii de schi, în timp ce Borovets are 58 kilometri de pârtii de schi. La un calcul, un turist care ajunge în Sinaia plăteşte circa 25 de euro pe kilometrul de pârtie de schi, în timp ce un turist care îşi petrece vacanţa de schiat în Borovets, Bulgaria, scoate din buzunar circa 10 euro pe kilometrul de pârtie de schi.

    Preţurile pot însă varia dacă turiştii vin cu echipamentele de acasă sau dacă nu au nevoie de cursuri de schi, însă raportul Post Office Travel Money arată că Borovets este mult mai ieftină decât România chiar şi cu aceste costuri.

  • Ţară unde preţurile locuinţelor scad drastic. Discrepanţa dintre mărturiile brokerilor şi datele oficiale alimentează temerile că autorităţile minimalizează amploarea crizei imobiliare

    Vânzătorii de imobile din Beijing reduc preţurile în mod agresiv, potrivit brokerilor, în pofida statisticilor oficiale care arată că piaţa imobiliară din capitala chineză rămâne dinamică, scrie Financial Times.
     
    O serie de interviuri cu brokerii imobiliari din capitală – de mult timp una dintre cele mai dorite pieţe imobiliare din China – arată că preţurile tranzacţiilor au scăzut între 10 şi 30% faţă de vârful atins în 2021.
     
    Potrivit BNS, preţurile locuinţelor existente în Beijing au scăzut cu 1,4% în noiembrie, în ritm anual, şi au crescut cu 5% faţă de acum doi ani.
     
    „Datele oficiale sunt cu mult diferite de ceea ce simte publicul”, a declarat Dan Wang, economist şef la Hang Seng Bank China. „Este posibil ca guvernul să vrea să folosească cifrele oficiale pentru a restabili încrederea în piaţă”.
     
    Discrepanţa a alimentat, de asemenea, îngrijorările legate de calitatea statisticilor oficiale din China. Unii investitori, dornici de date exacte pentru a răspunde la încetinirea economică din acest an, se tem că oficialii manipulează cifrele pentru a atinge obiectivele ambiţioase de creştere.
     
    „Scăderile reale ale preţurilor locuinţelor sunt mult mai mari decât cele proiectate de NBS”, a declarat Liu Yuan, cercetător la Shanghai la Centaline Property Agency. „Statisticile oficiale ar putea face ca factorii de decizie să creadă că piaţa merge bine, când de fapt are probleme mari.”
     
    Potrivit analiştilor, criza din sectorul imobiliar reprezintă un risc uriaş pentru economie, răcind activitatea de construcţie, reducând averea gospodăriilor şi diminuând încrederea consumatorilor. „Economia chineză nu va reveni pe drumul cel bun până când piaţa imobiliară nu va fi repusă pe picioare”, a declarat Wang.

  • Inflaţia din Marea Britanie încetineşte în luna noiembrie cu mult peste aşteptările analiştilor. Noile rezultate sporesc speranţele unor relaxări viitoare ale ratelor dobânzilor

    Inflaţia din Marea Britanie a încetinit în luna noiembrie peste aşteptările economiştilor, o surpriză care a determinat comercianţii să crească pariurile că Banca Angliei va adopta în curând o serie de scăderi ale ratelor dobânzilor, potrivit Bloomberg. 

    Preţurile de consum au crescut cu 3,9% faţă de anul precedent, în scădere de la 4,6% în octombrie, potrivit datelor publicate miercuri de Oficiul Naţional de Statistică. Încetinirea a fost mult mai accentuată decât cea de 4,3% la care se aşteptau economiştii. Niciun economist intervievat de Bloomberg nu a prevăzut o creştere a preţurilor cu mai mică de 4,2%.

    În urma rezultatelor recente, taderii au reacţionat prin creşterea pariurilor privind reducerile ratei dobânzii BOE în 2024 până la 145 de puncte de bază. 

    Rezultatele au reflectat primul moment înregistrat din iunie 2022 când inflaţia preţurilor la alimente – unul dintre cei mai importanţi factori care determină criza costului vieţii din Marea Britanie – s-a poziţionat sub pragul de 10%. Inflaţia serviciilor, pe care BOE a citat-o în mod repetat ca o sursă persistentă de îngrijorare privind presiunea asupra preţurilor, a scăzut la cel mai mic nivel înregistrat din ianuarie.

    Rezultatele au reprezentat a treia scădere din ultimele patru luni. Preţurile de consum au scăzut cu 0,2% între octombrie şi noiembrie, cel mai mare declin pentru această lună înregistrat din 2014.

  • Cum a fost de fapt, piaţa imobiliară în 2023: apartamentele au fost mai sumpe decâ anul trecut, iar Capitala reprezintă piaţa cea mai efervescentă în continuare

    În 2023, apartamentele de vânzare din România au fost, în medie, cu 7% mai scumpe decât anul trecut. Românii au căutat cel mai des apartamente cu două camere (în proporţie de 48%), iar oraşul în care s-au tranzacţionat cel mai rapid proprietăţile a fost Bucureşti, potrivit Storia.ro. Platforma de imobiliare a lansat Rezumat de Storia, un raport anual care îşi propune să aducă mai multă transparenţă pe piaţa imobiliară, oferind informaţii despre cum au evoluat preţurile, care sunt cele mai căutate proprietăţi, care sunt oraşele cu cele mai prietenoase sau cu cele mai ridicate preţuri, dar şi multe alte date importante despre cum a arătat anul 2023 pe piaţa imobiliară.

    „Anul 2023 s-a dovedit a fi un an dinamic pe piaţa imobiliară, motiv pentru care am lansat Rezumat de Storia, un raport anual gândit pentru cei aflaţi în căutarea unei locuinţe. Scopul nostru a fost să oferim o perspectivă detaliată asupra evoluţiilor preţurilor şi preferinţelor în domeniul imobiliar de la an la an. În cadrul raportului am observat lucruri previzibile, precum creşterea generală a preţurilor, dar am întâlnit şi câteva aspecte care ne-au surprins. Spre exemplu, am remarcat că luna august a devenit cel mai căutat interval atât în ceea ce priveşte închirierile, cât şi achiziţiile. Chiar dacă era un rezultat anticipat în cazul închirierilor, am fost surprinşi să constatăm că românii au manifestat un interes sporit pentru achiziţii imobiliare în aceeaşi perioadă. O explicaţie plauzibilă ar putea fi discutarea schimbării măsurilor fiscale, cu impact şi pentru piaţa imobiliară, în acea perioadă, dar şi inflaţia în scădere şi IRCC-ul mai stabil,” a declarat Monica Dudău, Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare.

    Dinamica preţurilor în 2023 – creşteri în toate categoriile

    În 2023 s-a înregistrat o tendinţă de creştere a preţurilor pe piaţa imobiliară, atât în ceea ce priveşte vânzările, cât şi închirierile. Preţul mediu solicitat pentru vânzarea unui apartament nou a fost de 1.687 euro/metru pătrat (+7% faţă de 2022), în timp ce preţul pentru cele vechi a fost uşor mai scăzut – 1.683 euro/metru pătrat (+8%). În Bucureşti, preţul mediu solicitat a fost de 1.582 euro/metru pătrat (+4% faţă de 2022), în timp ce în Cluj-Napoca un apartament s-a vândut, în medie, cu 2.457 euro/metru pătrat (+7%). Preţurile medii de achiziţie au crescut şi în alte oraşe mari din ţară în 2023: Iaşi – 1.413 euro/metru pătrat (+7% faţă de 2022), Constanţa – 1.610 euro/metru pătrat (+7%) şi Timişoara – 1.465 euro/metru pătrat (+3%).

    În Capitală, chiriile au crescut în toate sectoarele, iar cea mai mare creştere (+18%) s-a înregistrat în sectoarele 1 şi 2 la apartamentele cu două camere şi în sectorul 5 la cele cu trei camere. Cele mai mici creşteri per sectoare s-au observat în sectorul 4 (între 8% şi 10%) şi în sectorul 2 în cazul garsonierelor (+9%).

    Sectorul 1 rămâne cel mai scump sector al Capitalei, unde o garsonieră s-a închiriat, în medie, cu 343 euro, un preţ cu 13% mai ridicat faţă de 2022. Cei care îşi doresc un apartament cu două camere au plătit, în medie, 521 euro, în timp ce locuitorii care caută apartamente cu trei camere au ajuns să cheltuiască, în medie, 785 euro pe lună pe chirie (+15% vs. 2022). În 2023, în Capitală preţurile pentru o garsonieră s-au încadrat între 253 euro (sectorul 5) şi 343 euro (sectorul 1). Preţurile medii de închiriere pentru apartamentele cu două camere s-au aflat între 382 euro (sectorul 6) şi 521 euro (sectorul 1). Apartamentele cu trei camere au avut preţuri medii de închiriere cuprinse între 429 euro (sectorul 6) şi 785 euro (sectorul 1).

    Tendinţa de creştere a preţurilor s-a observat şi în alte oraşe mari de pe platforma Storia. În Cluj-Napoca o garsonieră s-a închiriat, în medie cu 337 euro/lună, în timp ce un apartament cu două camere s-a închiriat cu 527 euro/lună. Preţurile medii de închiriere ale apartamentelor cu trei camere au crescut cel mai mult (+19% faţă de 2022) ajungând la 666 euro. În Iaşi, preţurile medii s-au situat astfel: 292 de euro pentru o garsonieră, 411 euro pentru un apartament cu două camere şi 500 de euro pentru un apartament cu trei camere. În Constanţa s-au înregistrat creşterile cele mai mari (între 26% şi 34%). Garsonierele au avut un preţ mediu de listare de 286 de euro, apartamentele cu două camere – 449 euro, în timp ce apartamentele cu trei camere au avut un preţ mediu de 601 euro. În Timişoara, Capitala Europeană a Culturii în 2023, preţul închirierii unei garsoniere a fost, în medie, de 237 euro. Pentru un apartament cu două camere cei interesaţi au plătit, în medie, 380 de euro, în timp ce un apartament cu trei camere s-a închiriat, în medie, cu 430 de euro.

    Cele mai prietenoase preţuri în 2023 pentru vânzare, luând în calcul reşedinţele de judeţ, s-au găsit în Reşiţa, unde preţul mediu solicitat a fost de 757 de euro/metru pătrat. În acelaşi timp, pentru închiriere, cele mai mici preţuri solicitate s-au înregistrat în Drobeta-Turnu Severin, unde preţul mediu a fost de 205 euro/metru pătrat pentru apartamentele cu maxim trei camere. Cele mai ridicate preţuri pentru ambele categorii s-au înregistrat în Cluj-Napoca, unde un apartament de vânzare a avut un preţ mediu de 2.457 euro/metru pătrat, iar pentru închiriere preţul mediu solicitat a fost de 532 euro.

    Lunile de vârf, căutări populare şi proprietăţi excepţionale în 2023

    În 2023 românii au continuat să exploreze piaţa imobiliară. Deşi pentru apartamentele de vânzare s-au înregistrat scăderi la numărul de pagini vizualizate (-7% faţă de 2022) şi la contactări (-4% – contactările fiind interacţiunile dintre cei care caută locuinţe şi proprietari). În cazul chiriilor, lucrurile au stat diferit. Cei interesaţi au vizualizat mai multe anunţuri cu locuinţe (+1% faţă de 2022) şi au interacţionat mai mult cu cei care au postat anunţurile (+16% mai multe contactări). Apartamentele cele mai căutate au fost cele de două camere, atât pentru achiziţie, cât şi pentru închiriere, iar luna în care românii au căutat cel mai activ a fost august. Luna cea mai activă a fost determinată luând în calcul numărul de contactări/anunţ activ. Cel mai căutat oraş pentru locuit în 2023 a fost Bucureştiul, unde tranzacţiile pentru închiriere şi achiziţie s-au încheiat cel mai rapid pe platforma Storia. 

    Cea mai scumpă locuinţă tranzacţionată pe Storia a fost o casă monument istoric din zona Dorobanţi (Capitale) din Bucureşti. Structurată pe patru niveluri, cu 29 de camere, două scări interioare şi 1390 metri pătraţi, casa a avut un preţ de listare de 6 milioane de euro. În acelaşi timp, cel mai vizualizat apartament de pe Storia a fost unul de trei camere din Sibiu, situat într-un cartier central. Cu o suprafaţă de 70 de metri pătraţi, apartamentul a avut un preţ solicitat de închiriere de 370 de euro/lună, în timp ce preţul mediu în Sibiu pentru apartamentele similare a fost de 474 euro.

    Cea mai mare proprietate tranzacţionată pe Storia în 2023 a fost un teren arabil din judeţul Argeş, cu o suprafaţă de 290 de hectare. Cei interesaţi au avut posibilitatea de a cumpăra şi ferma cu utilaje la un preţ total de 4,5 milioane de euro. În schimb, cea mai mică locuinţă tranzacţionată pe platformă a fost un apartament din Braşov de numai 10 metri pătraţi, care a avut un preţ de vânzare de 13.500 de euro.

    Storia e platforma de imobiliare lansată de OLX care îşi propune să aducă mai multă claritate pe piaţa imobiliară. E locul unde mii de proprietari, agenţi imobiliari şi dezvoltatori îşi prezintă ofertele. Storia îşi propune să îi sprijine pe cei care caută locuinţa potrivită, oferind instrumente şi informaţii valoroase despre piaţa imobiliară, cu scopul de a-i ajuta să ia decizii informate. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de creditare. În 2022, Storia a lansat indexul T.R.A.I., o iniţiativă care oferă informaţii despre traiul în cartierele din România, măsurând standardul de viaţă, dincolo de cei 4 pereţi ai casei. T.R.A.I. preia date relevante de la specialişti, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, densitatea punctelor de interes şi costul mediu pe metru pătrat al imobiliarelor, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte.

     

     

     

     

     

     

  • Ordonanţa Trenuleţ: Accizele la benzină şi motorină cresc cu 50% din creşterea preţurilor de consum de la 1 ianuarie 2024

    Ordonanţa privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru consolidare fiscală şi combaterea evaziunii fiscal, publicată vineri seară în Monitorul Oficial, prevede o creştere a accizelor, de la 1 ianuarie 2024, cu 50% din creşterea preţurilor de consum.

    Potrivit OUG, nivelul accizelor se actualizează cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2023, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015.

    Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2024, accizele se majorează cu 50% din creşterea preţurilor de consum, şi tot cu 50% de la 1 iulie 2024.

     

  • „Preţurile sunt ca venite din iad“. Din Budapesta până în Edinburgh, târgurile de Crăciun golesc buzunarele europenilor

    În unele părţi din Europa, pre­ţurile ridicate sunt ceva obişnuit când vine vorba de târgurile de Crăciun. În altele însă scumpirile au devenit şocante, scrie Euronews.

    Un sondaj recent a desemnat târ­gul de Crăciun din Budapesta drept cel mai bun din Europa, însă în con­diţiile în care un hot dog costă 21 de euro, entuziasmul a început să se to­pească. Cu salarii medii de sub 830 de euro pe lună, localnicii nu prea-şi permit să se alăture festivităţilor. Un bol de gulaş costă 12 euro, iar sar­malele 17 euro.

    Margit Varga, o vizitatoare din Pecs, se plânge că astfel de preţuri nu sunt pentru buzunarele maghiarilor.

    Însă Ungaria nu este singura ţară care resimte astfel de şocuri la nivelul preţurilor de sărbători, în condiţiile în care inflaţia alimentară continuă să-i afecteze pe europeni, după ce a atins un maxim de aproape 20% în UE la începutul anului.

    În Cracovia, atmosfera din piaţa principală este extraordinară, iar în timp ce te plimbi printre standuri, poţi cumpăra cadouri originale şi su­ve­niruri fermecătoare. Cu toate acestea, cei cărora li se face foame în timpul cumpărăturilor trebuie să ţină cont de faptul că va trebui să chel­tuiască o sumă destul de considera­bilă, po­trivit Wiadomosci.

    Mâncarea tradiţională numită maczanka, de exemplu, este o delica­tesă săţioasă, dar costă mult la târg: 35 de zloţi (8,12 euro) pentru această chiflă tradiţională caldă cu ceafă de porc şi ceapă asezonată cu chimen.

    Capitala Scoţiei promite o evadare magică de Crăciun. Însă în acest an, târgul de Crăciun din Edin­burgh a fost catalogat drept „iadul pe pământ“ cu „preţuri scandaloase“ şi „proprietari de standuri hrăpăreţi“.

    Hamburgherii costă 12 lire ster­line (14 euro), biletele pentru roata mare 11,60 euro şi vinul fiert 8 euro.

    În Anglia, lucrurile nu stau mult mai bine. În oraşul York, unde preţu­rile sunt de obicei cu mult sub cele din Londra, în acest an un burger şi car­tofi prăjiţi costă 12 lire sterline (14 euro), în timp ce preţul vinului fiert este puţin mai rezonabil, de 5,80 euro.

    Preţurile sunt aproape similare cu cele de la faimosul Winter Won­derland din Londra, unde vinul fiert costă 5,70 lire sterline (6,60 euro), burgerii 14 lire, iar un bilet pentru roata mare 12,80 euro.

    În Germania, ţara de origine a târgurilor de Crăciun, tradiţiile festive sunt aproape sacre, însă acest lucru nu-i protejează pe vizitatori de inflaţie.

    O persoană a postat o imagine pe social media cu un bratwurst la 6 euro din târgul din Frankfurt, spunând că „preţurile au urcat în acest an“.

    În Berlin, unii proprietari de standuri au ales să nu participe la târguri în acest an din moment ce marjele de profit le sunt sub presiune. Un bratwurst costă în prezent în jur de 2,70 euro.

    La un preţ de 4-5 euro, vinul fiert la târgurile de Crăciun din Berlin este cu mult peste cee ace vizitatorii sunt dispuşi să plătească.

    La târgul din Spandau, preţurile sunt cu aproximativ 1 euro mai mari decât anul trecut. O creştere similară este înregistrată la târgul din Strasbourg.

  • Crizele momentulului, a încălzirii globale şi a inflaţiei, fac mesele de Crăciun mai sărace

    Preţurile cartofilor cresc puter­nic în Europa în condiţiile în care ploile abundente îngreunează recol­ta­rea acestora, diminuând oferta chiar într-un moment în care cererea pentru acest produs de bază pentru mesele de Crăciun este în creştere, scrie Bloomberg.

    Culturile riscă să putrezească dacă sunt lăsate prea mult pe câm­puri. Contractele futures pe cartofi se tranzacţionează în prezent la cel mai ridicat nivel sezonier din ultimii cel puţin 14 ani în Europa.

    Cartofii sunt doar unul dintr-un număr în creştere de culturi afectate de schimbările climatice. Vremea u­me­dă riscă de asemenea să afecteze o parte din recolta de sfeclă de zahăr a continentului şi a amânat activităţile de plantare a cerealelor în Franţa.

    Astfel, sezonul festiv din acest an riscă să fie tot mai scump.

    Un alt produs care nu va fi pre­zent pe toate mesele de Crăciun este foie gras. Aceasta din cauza inflaţiei, a gripei aviare şi a penuriilor, notează France 3 regions.

    Crescătorii de păsări din Franţa s-au confruntat cu efectele gripei avi­are în ultimii doi ani. Drept urmare, producţia acestora a scăzut cu 30% în comparaţie cu 2021.

    „Din cauza problemelor legate de gripa aviară, nu am putut produce volumele obişnuite. Producţia de foie gras se va ridica la doar 30% din vo­lu­mele obişnuite în acest an,“ arată Magali Panaud-Soulard, directoarea Ernest Soulard, o companie din sector.

    Oficialii din sector precizează de asemenea că preţul foie gras va tre­bui să urce cu 5% în supermarketuri cu ocazia sărbătorilor de sfârşit de an.

    Şi ciocolata devine din ce în ce mai scumpă din cauza schimbărilor climatice, potrivit Bloomberg.

    Coasta de Fildeş şi Ghana, doi producători majori de cacao, sunt lovite din plin de criza climatică, cu consecinţe pentru inflaţia alimentară la nivel mondial şi criza costurilor de trai. Precipitaţiile prea abundente scad producţia şi amână recoltarea, de­ficitul rezultat catapultând preţu­rile la cel mai ridicat nivel din ultimii 46 de ani.

    Nivelul total al precipitaţiilor din Africa de Vest de la începutul sezo­nului ploios a fost peste dublul mediei pe 30 de ani.

    Cu preţul zahărului situat de asemenea la un maxim pe un dece­niu, consumatorii vor cheltui proba­bil mai mult pe dulciuri de acest Crăciun.

    În Italia, asociaţia pentru protec­ţia consumatorilor a remarcat faptul că preţurile produselor tipice pentru Crăciun, printre care panettone, rămân la fel de ridicate ca anul trecut în pofida ieftinirii energiei şi domolirii inflaţiei, relatează Il Sole.

    Pentru panettone şi pandoro, preţurile actuale sunt neschimbate faţă de anul trecut, deşi fenomenele care determinaseră creşterile anterioare de preţuri nu s-au mai manifestat în acest an.

  • Preţurile de consum din China au scăzut în noiembrie cu 0,5% în ritm anual, cea mai accentuată scădere din ultimii trei ani, în condiţiile în care a doua mare economie a lumii se confruntă cu o deflaţie tot mai accentuată

    Preţurile de consum din China au scăzut în noiembrie cu 0,5% în ritm anual, cea mai accentuată scădere din ultimii trei ani, în condiţiile în care a doua mare economie a lumii se confruntă cu o deflaţie tot mai accentuată, scrie FT. 

    Preţurile de consum au scăzut cu mai mult decât declinul de 0,2% prognozat de un sondaj Bloomberg realizat în rândul economiştilor şi a depăşit scăderea de 0,2% din octombrie.

    Preţurile la producător, care sunt măsurate la poarta fabricilor şi sunt puternic influenţate de costul produselor de bază şi al materiilor prime, au scăzut cu 3% şi au rămas în teritoriu negativ în ultimul an.

    Preţurile de consum au intrat în teritoriu deflaţionist în iulie şi au crescut pentru scurt timp în august, înainte de a scădea din nou în octombrie. Tendinţa deflaţionistă se adaugă la o serie de presiuni economice cu care se confruntă factorii de decizie politică din ţară, inclusiv o criză de lichidităţi în sectorul imobiliar, date comerciale slabe şi o redresare mai lentă după trei ani de blocaje de tip “zero-Covidiu” şi închideri de graniţe.

  • Premierul Marcel Ciolacu: Îi cer Ministrului Energiei să se uite la ce întamplă în privinţa preţului la gaze, unde am văzut că au apărut furnizori care au crescut nefundamentat preţurile, în timp ce în Europa aceste preţuri au scăzut

    Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut vineri, în sedinţa de guvern, Ministrului Energiei, Sebastian Burduja, să se uite la ce se întamplă cu preţurile la gaze, unde au apărut furnizori care „au crescut nefundamentat preţurile” în timp ce în Europa preţurile la gaze au scăzut.

    „Vă rog să verificaţi situaţia. Sper că şi ANRE se va sesiza”, a cerut Ciolacu.

    Pe de altă parte, Ministrul Energiei spune că nu are drept legal de control asupra furnizorilor de energie, aceste verificari fiind efectuate de către ANRE.

    Ministrul a spus că a solicitat ANRE să verifice modul în care furnizorii de pe piaţa de gaze şi energie electrică respectă prevederile ordonanţei 27 din 2022.