BusinessMagazin

Tag: premiera

  • Adrian Despot, CRITICAT pe Facebook după semifinala “Vocea României”

    Adrian Despot a plâns cu lacrimi după ce concurenta sa, Andrada Creţu, a cântat. Despot plângea atât de tare, încât de trei ori când I s-a dat cuvântul, nu a fost în stare să formuleze o frază.

    Andrada a interpretat “Nothing Else Matters”, de la Metallica, iar Despot a reuşit să suspine: “Melodia pe care ai cântat-o în seară asta este foarte importantă pentru mine. Şi tu eşti la fel de importantă pentru mine”, afirmaţie surprinzătoare, mai ales că lui Mano Raduly Botond, celălalt concurent al său, nu i-a făcut vreo declaraţie încărcată de vreo semnificaţie de-a lungul show-ului.

    Pagina de Facebook a solistului de la “Viţa de vie” conţine, de asemenea, reproşuri aduse lui Despot. “Prima reacţie când am văzut că nu a ieşit Mano finalist: am dat unfollow acestei pagini! Nu pot să cred că cea mai bună voce a plecat din concurs! Melodia care a cântat-o Andrada i se potrivea mai bine lui Mano! Mano a avut parte doar de piese care l-au defavorizat cu excepţia “In my defence”, pe care a ales-o fără ajutorul antrenorului!”, a scris unul dintre internauti.

     

  • „Gala Trofeelor Super-Ferma României şi Super-Hrana României”

    Pentru a marca un an 2017 excepţional pentru agricultura şi industria alimentară, „Gala Trofeelor Super-Ferma României şi Super-Hrana României” va fi cea mai mare şi de impact gală de premiere organizată până acum în România, în cele două domenii de activitate.

    Evenimentul va fi comun pentru ambele sectoare, pentru a sublinia cât de importantă este integrarea agriculturii cu industria alimentara şi pentru a oferi un moment festiv de cea mai înaltă ţinută celor care fac diferenţa şi aduc valoare adăugată.”

    „Mai multe detalii pe: https://www.facebook.com/events/305264476654766/

    Înregistrări pe: https://goo.gl/forms/IHCgmuKsHledyyRB2 ”

  • Povestea FIROBUZULUI. Care a fost primul oraş din România care a folosit acest mijloc de transport

    Intr-o perioada in care al doilea razboi mondial era in plina desfasurare, in urma cu exact 75 de ani, Timisoara se pregatea de o noua premiera, primul firobuz din Romania.

    Prima linie de troleibuz a fost creata dupa planuri elaborate in 1938 de catre firma Brown-Bovery din Mannheim si s-a dat in folosinta la 15 noiembrie 1942.  Circulatia se facea pe un traseu in forma de potcoava: Gara de Nord – Cetate – Piata Lahovary (actuala Piata Nicolae Balcescu) – unind astfel direct centrul istoric cu gara principala, pe de o parte, si cu cartierul Elisabetin, pe de alta parte. In acest mod, calatorii economiseau – fata de parcursul pe trasee de tramvai – portiunea prin Piata Maria si Iosefin.

    Aceasta prima linie a fost complet prevazuta cu retea pe ambele sensuri, a avut lungimea de circa 2,5 km si a fost denumita cu indicativul 7, in completare la cele sase linii de tramvai existente la acea data.

    Primul troleibuz, sau firobuz, a inceput sa circule pe linii in 15 noiembrie 1942, cu un model denumit Marelli, si construit de italienii de la Fiat. Pana in anii ’50, la Timisoara aveau sa ajunga trei asemenea vehicule, alaturi de alte cinci modele sovietice. Toate aveau sa fie casate pana in 1963. Denumirea de firobuz este folosita doar in Banat si are legatura cu vehiculele aduse din Italia, unde acestea sunt denumite ‘filobus’.

    Anul 1942 este si cel care coincide cu ridicarea halei pentru troleibuze, langa Depoul de Tramvaie nr. 3, existent atunci la nordul Strazii Tache Ionescu. Cladirea pastrata pana in zilele noastre are 30 m lungime, 10,5 m latime si putea adaposti 4 vehicule. Depoul troleibuzelor era astfel accesibil doar printr-o linie de serviciu de aproximativ un kilometru lungime, prevazuta din pacate doar cu cale simpla.

    In anii 1947-1948 a aparut cea de-a doua linie in zona nordica a orasului. Noul tronson, in lungime de 2800 m, lega Cetatea cu Calea Lipovei, prin Calea Aradului, bucla de intoarcere fiind situata – la fel ca si astazi – la intersectia cu Str. Ion Ionescu de la Brad (actuala linie 14).

    In 1951, la Timisoara ajunge si primul model de troleibuz rusesc, MTB 82, in timp ce pana in 1960, la Timisoara au ajuns si firobuze construite la Bucuresti.

    In anul 1954 s-a deschis prelungirea de 100 m de la Gara de Nord la Str. Gelu, careia i-a urmat in 1955 legatura de 2500 m la Calea Aradului, actuala linie 18.

  • PREMIERA în România. Judecătorii explică de ce i-au interzis unui hoţ călătoria cu mijloacele RATB

    Ion Gîscă a fost condamnat de către Curtea de Apel Bucureşti, la începutul lunii septembrie, la trei ani şi şase luni de închisoare pentru furt calificat, decizie definitivă. Totodată, instanţa a dispus aplicarea şi unei pedepse complementare ce presupune dreptul de a ocupa funcţii publice, de a părăsi ţara, dar şi de a se afla în mijloacele de transport în comun ale reţelei publice pe o perioadă de trei ani după executarea sentinţei.

    Interdicţia a fost aplicată deoarece, potrivit motivării instanţei, cazierul lui Ion Gîscă arată că infracţiunile comise de către acesta au fost furturi desfăşurate în autobuze.

    „Se remarcă modul de operare al inculpatului (care dovedeşte specializarea sa în acest tip de infracţiuni, care creează o stare de nelinişte şi nesiguranţă în rândul numeroşilor cetăţeni ai capitalei care se deplasează în locuri publice şi utilizează mijloacele de transport în comun), lipsa de inhibiţie cu care a acţionat de fiecare dată (deşi se pretinde bolnav), săvârşirea celei de-a doua şi de-a treia fapte în timpul controlului judiciar, la scurtă vreme după ce a fost eliberat din starea de reţinere, ca urmare a respingerii primelor două propuneri de arestare preventivă, dar şi bogata sa antecedenţă penală”, se arată în motivarea deciziei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PREMIERA în România. Judecătorii explică de ce i-au interzis unui hoţ călătoria cu mijloacele RATB

    Ion Gîscă a fost condamnat de către Curtea de Apel Bucureşti, la începutul lunii septembrie, la trei ani şi şase luni de închisoare pentru furt calificat, decizie definitivă. Totodată, instanţa a dispus aplicarea şi unei pedepse complementare ce presupune dreptul de a ocupa funcţii publice, de a părăsi ţara, dar şi de a se afla în mijloacele de transport în comun ale reţelei publice pe o perioadă de trei ani după executarea sentinţei.

    Interdicţia a fost aplicată deoarece, potrivit motivării instanţei, cazierul lui Ion Gîscă arată că infracţiunile comise de către acesta au fost furturi desfăşurate în autobuze.

    „Se remarcă modul de operare al inculpatului (care dovedeşte specializarea sa în acest tip de infracţiuni, care creează o stare de nelinişte şi nesiguranţă în rândul numeroşilor cetăţeni ai capitalei care se deplasează în locuri publice şi utilizează mijloacele de transport în comun), lipsa de inhibiţie cu care a acţionat de fiecare dată (deşi se pretinde bolnav), săvârşirea celei de-a doua şi de-a treia fapte în timpul controlului judiciar, la scurtă vreme după ce a fost eliberat din starea de reţinere, ca urmare a respingerii primelor două propuneri de arestare preventivă, dar şi bogata sa antecedenţă penală”, se arată în motivarea deciziei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PREMIERĂ: Această universitate din România va deschide un birou în Japonia

    Decanul Facultăţii de Business a UBB Cluj-Napoca, Ioan Alin Nistor, a declarat, vineri, la un seminar destinat companiilor japoneze din România, că scopul acestui birou este aducerea unui număr cât mai mare de studenţi japonezi în România.

    „UBB va deschide la sfârşitul lunii octombrie un birou în Japonia, la Universitatea Kobe, fiind prima universitate din România care va avea o reprezentanţă în această ţară dar şi în Asia, scopul fiind aducerea unui număr cât mai mare de studenţi japonezi în România, la Cluj-Napoca, astfel încât să fie întărit şi mai mult conceptul de multiculturalism al universităţii noastre. La Facultatea de Business avem acum 7 studenţi japonezi, sperăm să vină câteva zeci. De asemenea, până la sfârşitul anului, Universitatea Kobe va deschide un birou în cadrul UBB, pentru a arăta în Japonia ce face UBB şi a întări relaţiile bilaterale academice între cele două ţări”, a spus Nistor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PREMIERĂ: Această universitate din România va deschide un birou în Japonia

    Decanul Facultăţii de Business a UBB Cluj-Napoca, Ioan Alin Nistor, a declarat, vineri, la un seminar destinat companiilor japoneze din România, că scopul acestui birou este aducerea unui număr cât mai mare de studenţi japonezi în România.

    „UBB va deschide la sfârşitul lunii octombrie un birou în Japonia, la Universitatea Kobe, fiind prima universitate din România care va avea o reprezentanţă în această ţară dar şi în Asia, scopul fiind aducerea unui număr cât mai mare de studenţi japonezi în România, la Cluj-Napoca, astfel încât să fie întărit şi mai mult conceptul de multiculturalism al universităţii noastre. La Facultatea de Business avem acum 7 studenţi japonezi, sperăm să vină câteva zeci. De asemenea, până la sfârşitul anului, Universitatea Kobe va deschide un birou în cadrul UBB, pentru a arăta în Japonia ce face UBB şi a întări relaţiile bilaterale academice între cele două ţări”, a spus Nistor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţie de 5 milioane de euro în cel mai mare spital privat din vestul României

    În total, în anul 2017 valoarea investiţiilor în Spitalul Premiere a ajuns la cinci milioane de euro, urmând ca până la sfârşitul anului 2018, planul de investiţii să fie completat cu încă trei milioane de euro.

    „Noi am demarat procedurile de a dezvolta acest spital de la unul de obstetrică-ginecologie la un spital general, care să poată deservi şi alte specialităţi medicale şi chirurgicale necesare tratamentului pacienţilor din zona de vest a ţării. Avem un ambulator cu peste 16 cabinete medicale, care poate deservi un număr de peste 200 de pacienţi pe zi”, a declarat, joi, directorul medical al Spitalului Premiere, Radu Prejbeanu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jurnalistul român Florin Caşotă a câştigat trofeul Siemens CEE Press Award 2017

    Câştigătorii din acest an ai competiţiei Siemens CEE Press Award sunt, în ordine alfabetică:

    • Alfred Bankhamer, Austria: „Lumea 4.0“, publicat în revista trend
    • Florin Caşotă, România: „Între carul cu boi şi agricultura 4.0“, publicat în revista Business Magazin
    • Ora Coren şi Amitai Ziv, Israel: “Vin roboţii!”, publicat în The Marker.

    Siemens CEE Press Award 2017 s-a derulat în Austria, Bulgaria, Croaţia, Israel, Muntenegru, R. Moldova, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, tema competiţiei fiind Digitalizare/ Industria 4.0.

     “Prin această competiţie ne dorim să răsplătim expunerea jurnalistică de calitate pe subiecte cheie pentru societatea contemporană şi să încurajăm schimbul de experienţă între jurnaliştii din regiune”, explică Michael Braun, Head of Internal and External Communication, Siemens Austria.

    “Lumea devine din ce în ce mai conectată. Miliarde de dispozitive inteligente şi maşini generează cantităţi uriaşe de date, creând o punte între lumea reală şi cea virtuală. Transformarea acestor date în valoare este factorul cheie pentru succes. Ne dorim să încurajăm jurnaliştii să investigheze toate problematicile specifice acestor subiecte şi să le promoveze mai departe către publicul lor”, a adăugat Braun.

    Competiţia Siemens CEE Press Award se află la a doua ediţie. Juriul din România a fost format anul acesta din Ionuţ Bonoiu, Forbes România, Roxana Popescu-Anghel, Siemens România, Ioan Salomie, profesor universitar Universitatea Tehnică Cluj-Napoca şi Marc Ulieriu, Stiinţă şi Tehnică.

    România câştigă pentru al doilea an consecutiv trofeul Siemens CEE Press Award. Printre cei trei câştigători ai ediţiei din 2016 a competiţiei s-a numărat şi Oraan Mărculescu, jurnalist Ştiinţă şi Tehnică, cu un articol despre maşinile autonome.

     

     

  • Jurnalistul român Florin Caşotă a câştigat trofeul Siemens CEE Press Award 2017

    Câştigătorii din acest an ai competiţiei Siemens CEE Press Award sunt, în ordine alfabetică:

    • Alfred Bankhamer, Austria: „Lumea 4.0“, publicat în revista trend
    • Florin Caşotă, România: „Între carul cu boi şi agricultura 4.0“, publicat în revista Business Magazin
    • Ora Coren şi Amitai Ziv, Israel: “Vin roboţii!”, publicat în The Marker.

    Siemens CEE Press Award 2017 s-a derulat în Austria, Bulgaria, Croaţia, Israel, Muntenegru, R. Moldova, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, tema competiţiei fiind Digitalizare/ Industria 4.0.

     “Prin această competiţie ne dorim să răsplătim expunerea jurnalistică de calitate pe subiecte cheie pentru societatea contemporană şi să încurajăm schimbul de experienţă între jurnaliştii din regiune”, explică Michael Braun, Head of Internal and External Communication, Siemens Austria.

    “Lumea devine din ce în ce mai conectată. Miliarde de dispozitive inteligente şi maşini generează cantităţi uriaşe de date, creând o punte între lumea reală şi cea virtuală. Transformarea acestor date în valoare este factorul cheie pentru succes. Ne dorim să încurajăm jurnaliştii să investigheze toate problematicile specifice acestor subiecte şi să le promoveze mai departe către publicul lor”, a adăugat Braun.

    Competiţia Siemens CEE Press Award se află la a doua ediţie. Juriul din România a fost format anul acesta din Ionuţ Bonoiu, Forbes România, Roxana Popescu-Anghel, Siemens România, Ioan Salomie, profesor universitar Universitatea Tehnică Cluj-Napoca şi Marc Ulieriu, Stiinţă şi Tehnică.

    România câştigă pentru al doilea an consecutiv trofeul Siemens CEE Press Award. Printre cei trei câştigători ai ediţiei din 2016 a competiţiei s-a numărat şi Oraan Mărculescu, jurnalist Ştiinţă şi Tehnică, cu un articol despre maşinile autonome.