– continuă –
Tag: premier
-
Cîţu: Sper să discutăm astăzi despre propunerea de premier, să mergem la preşedinte
Florin Cîţu speră ca propunerea de premier să fie discutată duminică cu PSD.
„Nu am ajuns la aceste discuţii, trebuie să ne înţelegem întâi pe partea de guvernare, pentru că de aici pornim. După ce avem un program de guvernare, suntem de acord, putem să discutăm şi despre ministere şi despre premier. Eu sper că putem să discutăm astăzi despre propunerea de premier şi apoi să mergem cu această propunere la preşedintele României”, a declarat Florin Cîţu.
Întrebat de jurnalişti când va fi gata programul de guvenare, Cîţu a spus: „Eu credeam că ieri, sper să fie astăzi”.
El a precizat că duminică vor mai fi negociate cu PSD aspecte care ţin de finanţe, justiţie şi muncă.
-
Rareş Bogdan, PNL: Varianta cu rotativă cu primul premier de la PSD, exclusă
Rareş Bogdan a declarat joi că exclude variantele conform cărora următorul premier al alianţei PNL-PSD-UDMR va fi de la PSD sau UDMR.
„Echipa de negociere PNL nu are azi mandat pentru a discuta rotativa… Unii lideri acceptă doar premier PNL… Primul premier de la PSD este exclusă… Premier prin UDMR nu se pune problema”, a spus Rareş Bogdan.
Premierul trebuie să fie liberal, a mai spus Rareş Bogdan. Poate fi Nicolae Ciucă, pot fi şi alţi liberali, dar „nu poate fi Ludovic Orban”, a adăugat Bogdan.
Reprezentanţii PNL şi PSD negociază formarea unei alianţe de guvernare. Principalele neînţelegeri au legătură cu numele viitorului premier şi cu modificarea cotei unice.
-
Rareş Bogdan, PNL: Varianta cu rotativă cu primul premier de la PSD, exclusă
Rareş Bogdan a declarat joi că exclude variantele conform cărora următorul premier al alianţei PNL-PSD-UDMR va fi de la PSD sau UDMR.
„Echipa de negociere PNL nu are azi mandat pentru a discuta rotativa… Unii lideri acceptă doar premier PNL… Primul premier de la PSD este exclusă… Premier prin UDMR nu se pune problema”, a spus Rareş Bogdan.
Premierul trebuie să fie liberal, a mai spus Rareş Bogdan. Poate fi Nicolae Ciucă, pot fi şi alţi liberali, dar „nu poate fi Ludovic Orban”, a adăugat Bogdan.
Reprezentanţii PNL şi PSD negociază formarea unei alianţe de guvernare. Principalele neînţelegeri au legătură cu numele viitorului premier şi cu modificarea cotei unice.
-
„Echipa câştigătoare“ devine, pe zi ce trece, „echipa perdantă“. PNL pare forţat să refacă alianţa cu USR pentru a fi sigur poziţia de prim-ministru
Florin Cîţu, şeful PNL, a început tatonările pentru formarea unei majorităţi parlamentare, după eşecul formulei cu un guvern minoritar şi, în faţa pretenţiilor PSD enunţate pentru participarea la guvernare, îşi calcă pe inimă şi pledează acum pentru refacerea coaliţiei PNL-USR-UDMR.
Sunt mari şanse ca fosta coaliţie să fie refăcută, a spus, miercuri, Cîţu, după întâlnirea cu Dacian Cioloş, şeful USR. Este acelaşi Florin Cîţu care, înainte de moţiunea care i-a trimis guvernul acasă, spunea că orice poartă pentru USR este închisă şi care, mai apoi, după moţiune, a acuzat aproape zilnic acest partid că ar fi vinovat pentru dezastrul medical din ţară. Cum s-a petrecut convertirea de Florin Cîţu, cel care a provocat criza prin demiterea a doi miniştri ai USR, vrea acum refacerea coaliţiei?
Ar fi făcut „terapie de grup“, aceasta a fost explicaţia premierului demis, demis şi cu voturile USR. „A fost o discuţie bună (cu Cioloş – n. red.), terapie de grup… am discutat despre principii, despre PNRR, dacă susţinem PNI (programul Anghel Saligny, care a pus capac colaborării în fosta coaliţie – n. red.) şi în ce condiţii şi, bineînţeles, despre programul de guvernare“, a spus Florin Cîţu după întâlnirea cu Dacian Cioloş. „Sunt şanse mari să refacem coaliţia, eu am ieşit optimist“, a adăugat Florin Cîţu.
Liderul PNL a mai spus că a convenit cu preşedintele USR să se lucreze la un acord al coaliţiei detaliat şi a susţinut că, în cadrul întâlnirii, nu s-a discutat despre nume. Premierul va fi de la liberali, a precizat el. Nicolae Ciucă, fostul ministru desemnat, care şi-a depus mandatul, nu face parte din echipa de negociere a PNL şi nu este clar dacă va fi redesemnat să formeze guvernul. Toată lumea vrea să-i propună acum preşedintelui un prim ministru (minus USR), inclusiv UDMR. Poziţia este revendicată puternic atât de PNL cât şi de PSD.
Dincolo de schimbarea la faţă a premierului demis care încearcă, regulat, marea cu degetul, doar-doar va găsi sprijin pentru a primi sarcina să formeze viitorul guvern, adevărul mult mai banal estă că „echipa câştigătoare“ (sloganul cu care Cîţu a câştigat şefia PNL în detrimentul lui Ludovic Orban) devine, pe măsură ce zilele se scurg, „echipa perdantă“. Chiar succesul de partid a lui Cîţu a lăsat PNL în ofsaid, pentru că fostul preşedinte a plecat şi a mai luat cu el, deocamdată, 14 parlamentari, punând în discuţie forţa parlamentară a liberalilor. Or, acest lucru este fundamental întrucât, aşa cum PNL dădea USR-ului peste nas pentru că ar fi fost un partid mai mic, dar plin de ifose, aşa şi PSD ridică borcanul cu bilele albe şi negre de care depinde instalarea guvernului şi le arată liberalilor că este cel mai puternic partid din Parlament prin urmare, dacă participă la guvernare, i se cuvine să primească poziţia de prim-ministru şi jumătate din fotoliile ministeriale. Or, fireşte, acest lucru ar însemna capitularea PNL şi cântecul de lebădă al preşedintelui Klaus Iohannis: pentru că nu este ceva mai umilitor decât să ai o coaliţie funcţională, de bine de rău şi, din cauza preţenţiilor şi a autosuficienţei tale, să ajungi să pui în braţele opoziţiei puterea ta după care nici măcar nu saliva careva. Aşa că, de voie, de nevoie, Florin Cîţu înclină către USR. Pentru că USR lasă măcar PNL fotoliul de prim- ministru, fotoliu care, chiar dacă nu va mai fi ocupat de Cîţu, rămâne al liberalilor. Altminteri, premierul demis va fi indicat drept principalul vinovat pentru pierderea puterii şi va deconta eşecul în foarte scurtă vreme. Prin urmare, „echipa câştigătoare“ nu-şi mai poate clama astăzi triumful, dar este obligată să-şi caute salvarea.
Aseară urma să aibă loc şi o întâlnire a PNL cu PSD, un PSD care nu doar cere întâietate în posibilul viitor guvern, ci a şi lansat pe piaţă, avant la lettre, un program de guvernare de criză, în 100 de puncte. Potrivit Mediafax, măsurile privesc „controlul pandemiei“, „redobândirea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului“ şi „combaterea creşterii preţurilor“.
„Scopul noului guvern în viziunea PSD este controlul pandemiei (prin reducerea numărului de infectări şi de decese, scăderea presiunii pe sistemul de acordare a asistenţei medicale, pentru toate categoriile de pacienţi), redobândirea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului (prin realizarea unui parteneriat real între mediul socio-economic şi clasa politică, respectiv, autorităţi publice) şi susţinerea nivelului de trai al românilor prin adoptarea unor măsuri urgente pentru combaterea creşterii preţurilor. Pe scurt, implementarea unui plan coerent şi predictibil, acceptat la nivel social şi economic“, potrivit documentului citat de agenţia de presă Mediafax.
-
Florin Cîţu nu va face parte din viitorul Guvern: PSD şi USR m-au dat jos, nu există compatibilitate
Preşedintele PNL Florin Cîţu spune că nu există „compatibilitate” între el şi PSD sau USR, pentru că cele două partide l-au dat jos prin moţiune de cenzură. Cîţu afirmă că nu va fi premier în viitorul Executiv.
Florin Cîţu a fost întrebat, duminică, dacă va face parte din viitorul Guvern, iar el a răspuns: „În niciun caz”.
Premierul interimar a mai spus că între el şi PSD sau USR nu există compatibilitate, cele două partide având un rol esenţial în căderea Guvernului pe care l-a condus.
„Moţiunea, tot Congresul din 2021 a fost despre lupta mea cu PSD. Faptul că PSD m-a dat jos pe mine şi împreună cu USR este clar că aici nu există compatibilitate. În ceea ce priveşte viitorul, PNL are un mesaj foarte clar: nnoi suntem aici pentru a implementa liberalismul în România. Ceea ce înseamnă că lucrurile nu sunt compatibele cu ceea ce a spus PSD până acum”, a afirmat Florin Cîţu, întrebat dacă după perioada de tranziţie de 3 sau 6 luni PSD şi PNL vor putea intra împreună la guvernare, formând USL 2.
Cîţu a mai spus că el l-a propus pe Nicolae Ciucă pentru a fi premier, iar acum este rolul celorlalte partide să fie responsabile şi să voteze Guvernul.
-
De la golf şi din Vama Veche, cu cecul de 29 de miliarde de euro pe care îl va aduce la Bucureşti şefa Comisiei Europene, preşedintele şi premierul au vrut să arate în forţă că au învins. În rest, creşterile de preţ şi falimentele fac parte din capitalism
Un scurt review al situaţiei din România:
1. Preşedintele Iohannis i-a învins pe cei de la USR/PLUS în criza politică: îmbrăcat în alb ca să iasă în evidenţă, de la golf – un sport care nu este deloc exclusivist, după cum spune el, şi se poate practica la orice vârstă – a transmis rivalilor politici că a câştigat pariul cu Florin Cîţu, care a rezistat neaşteptat de bine asaltului celor de la USR/PLUS. De la Vama Veche, îmbrăcat în negru, premierul a transmis, prin relaxarea afişată, că deja a câştigat lupta cu Orban pentru conducerea PNL şi că de acum partidul este al lui, ca şi guvernul, fie el şi minoritar.
2. Luni, pe 27 septembrie, peste o săptămână, este aşteptată la Bucureşti Ursula von der Leyen, preşedinte Comisiei Europene, pentru a aproba oficial PNRR-ul României, de 29 de miliarde de euro, felicitând astfel autorităţile politice de la Bucureşti. Va fi o victorie pentru Iohannis şi Cîţu, iar puterea lor va creşte şi mai mult având în administrare miliardele de euro de la Uniunea Europeană, o bună parte dintre ele fiind împrumuturi.
3. City Insurance, cel mai mai asigurator de RCA de pe piaţă, cu 3 milioane de clienţi, a fost trimis în faliment de ASF, Autoritatea de Reglementare Financiară, deschizând seria de întrebări legate de cine este de vină şi cine va plăti pentru acest lucru. Premierul Florin Cîţu a spus că în capitalism se mai întâmplă astfel de falimente şi a dat asigurări că nimeni nu va avea de pierdut, dintre clienţi. Nu părea foarte interesat să afle cum s-a ajuns aici.
4. Preţurile la gaze şi energie au crescut şi vor creşte, după cum arată tranzacţiile încheiate de pe acum pentru anul următor. În contractele la termen pentru 2022, producătorii vând Mwh la peste 400 de lei, iar pentru 2023 preţul este mai mare faţă de începutul acestui an, când energia se tranzacţionează la producător la un preţ cu peste 50% mai mult. Nimeni nu ştie acum care va fi impactul în economie a creşterilor de preţ de la energie şi gaze, dar când vor veni facturile în iarnă, atunci se va vedea cine rezistă, mai ales la companiile mari consumatoare de gaze şi energie.
5. Premierul Florin Cîţu a anunţat că salariul minim va creşte cu minimum 8% şi s-ar putea ca termenul de intrare în vigoare să nu mai fie la 1 ianuarie, ci chiar din octombrie sau noiembrie. Probabil că şi premierul a convins că majorarea salariului minim pe economie reprezintă cea mai bună măsură economică în timpurile de astăzi, mai ales că trebuie să ţină sub control deficitul bugetar şi chiar să-l reducă, ceea ce înseamnă că nu mai are la dispoziţie această măsură de impulsionare a economiei.
6. Ultima oră: Liviu Dragnea, eliberat condiţionat, a început să facă dezvăluiri despre PSD, despre liderii din fruntea partidului. Dacă Florin Cîţu era considerat cel mai bun agent electoral pentru PSD, acum Dragnea poate fi considerat cel mai bun agent electoral pentru PNL şi Iohannis.
-
Pentru Iohannis, criza politică, de care este şi el responsabil, nu este deloc îngrijorătoare. (Drulă, USR, fost ministru: Florine, România nu te mai vrea! Eşti terminat politic, eşti un premier toxic!) Pentru antreprenori, această luptă politică sterilă nu aduce nimic bun României. Pentru mulţi alţii, este încă un motiv de a pleca din ţară, şi nu din cauza banilor
De două săptămâni, cu toţii asistăm la o criză guvernamentală, cu rufele spălate în public: este un reality show pe banii voştri, cei care munciţi aproape jumătate din an pentru stat, ca să plătiţi taxele şi impozitele.
Pentru preşedintele Klaus Iohannis, această criză guvernamentală nu este deloc absolut îngrijorătoare, suntem o ţară stabilă, nu ne abatem de la parcursul nostru european şi transatlantic şi nu deraiem de la valorile şi angajamentele asumate (mesajul pe care ambasadorii noştri trebuie să-l transmită în afară, dacă întreabă cineva ce se întâmplă în România). Preşedintele ne garantează că “vom găsi cele mai potrivite soluţii pentru a depăşi această criză politică. Ţara este stabilă şi nu este afectată de ruptura dintre PNL şi USR/PLUS”.
Preşedintele este unul dintre cei responsabili de această criză politică, şi prin modul lui de gestiune a situaţiei a dat posibilitatea protagoniştilor să spună cei cred unii despre ceilalţi.
După demisia din guvernul Cîţu, ministrul transporturilor Cătălin Drulă îi spunea public premierului: Florine, România nu te mai vrea! Eşti terminat politic, eşti un premier toxic!
Nu ştiu ce înţelege preşedintele Iohannis din această criză, dar Ludovic Orban, fostul lui tovarăş politic din PNL, ajuns acum duşman, spune: Lumea de pe stradă ne umple frigiderul.
Pentru Florin Cîţu, devenit nefrecventabil de către USR/PLUS, toată această criză se termină după 25 septembrie, când va fi ales preşedinte al PNL, după care va urma o perioadă de “Românie liberală”.
Pentru antreprenorii români reuniţi în Romanian Business Leaders, ceea ce se întâmplă acum în politică nu va aduce nimic bun, nu se va putea construi nimic durabil.
“Cetăţenilor români li s-a promis restructurarea statului, reforme importante în sănătate, educaţie, în marile sisteme publice, reducerea birocraţiei, relansarea economiei, campania de vaccinarea, respectul pentru contribuabil.“
RBL îi reaminteşte lui Iohannis că instituţia preşedinţiei, pe care acum o reprezintă, are datoria de a readuce stabilitatea şi încrederea în clasa politică.
Pentru antreprenori, pentru economie, toată această criză politică înseamnă, într-un fel sau altul, bani pierduţi, pentru că la nivelul administraţiei publice totul se blochează.
Pentru piaţa valutară, criza politică a reprezentat un bun prilej de a pune presiune pe cursul valutar leu/euro, ceea ce a necesitat intervenţia BNR.
Pentru analişti, această criză politică va aduce creşterea cursului la 5 lei pentru 1 euro cât de devreme, octombrie-noiembrie.
Pentru agenţiile de rating – Fitch – criza politică a fost un bun prilej pentru a reaminti tuturor că România este la limită cu deficitul bugetar şi, dacă o mai ţine mult aşa, ţinta de reducere a deficitului este pusă în pericol (guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar de la 7% la 3% din PIB până în 2024), la fel şi PNRR-ul de 29 de miliarde de euro.
Premierul Florin Cîţu spune că dacă Bruxelles-ul nu va mai aproba PNRR-ul, principalul vinovat este USR/PLUS, care s-a aliat cu AUR pentru a dărâma guvernul lui.
Pentru mulţi alţii, această criză la care asistă zi de zi reprezintă încă un motiv de a nu mai rămâne în România, de a pleca din ţară, pentru că nu ne vom mai face bine niciodată. O parte pleacă din ţară nu din cauza banilor, ci din cauza atmosferei toxice în care trăiesc, unde nu văd nimic bun de la clasa politică şi nu cred că promisiunile vor deveni cândva realitate.
Aceasta este situaţia de astăzi, iar preşedintele Iohannis este unul dintre cei vinovaţi, pentru că guvernul Cîţu este guvernul lui, pentru că a permis extinderea acestei crize politice, pentru că a dat posibilitatea, şi prin lupta din PNL, ca toţi să-şi arate rufele public şi să spună ce cred unii despre alţii.
Ce respect cere el pentru premier, când foştii lui miniştri îl apelează cu “Florine! Nu mai ai ce să cauţi la Palatul Victoria!” etc.
Cum mai poate face PNL, şi cu Cîţu la conducere, reformele promise, când gradul de încredere în acest partid este atât de redus.
Degeaba critică Iohannis asocierea dintre USR/PLUS şi AUR, când el este unul dintre cei vinovaţi că încrederea în AUR este în creştere.
Iohannis a permis ajungerea în această situaţie, iar rezultatul este o dezamăgire a tuturor faţă de dreapta politică, formată din PNL şi USR/PLUS. Cine s-ar fi gândit că, în numai zece luni, o coaliţie de dreapta pe care românii au votat-o să ajungă într-o asemenea situaţie în care partidele să se porcăiască public între ele.
Cum va rezista un guvern la Palatul Victoria atunci când creşterea economică va începe să scadă, când facturile la utilităţi nu vor scădea, când cursul valutar leu/euro va creşte, când dobânzile la lei vor creşte, când guvernul va trebui să reducă deficitul bugetar şi nu prin creşterea veniturilor, ca acum, ci prin scăderea cheltuielilor, când agenţiile de rating vor retrograda România la categoria “junk”, nerecomandată investiţiilor, când companiile nu vor mai face angajări ci vor trebui să dea oameni afară pentru că le scad vânzările, când deficitul comercial şi deficitul de cont curent – care se majorează acum – ne va exploda în faţă?
-
Orban: Prestaţiile premierului Cîţu din ultimele săptămâni mi-au crescut şansele
Prestaţia din ultimele patru-cinci săptămâni a lui Florin Cîţu a crescut semnificativ şansele lui Ludovic Orban de a fi ales din nou preşedinte PNL, spune actualul liderPNL: „Cine şi-ar fi imaginat că, fără acordul meu, premierul Cîţu aruncă în aer coaliţia şi declanşează o criză politică gravă?”.
„Toată strategia mea de campania nu a fost determinată de vreo speranţă că Florin Cîţu nu va mai fi premier la data de 25 septembrie. Cine să-şi fi imaginat că premierul Cîţu, fără acordul meu, aruncă în aer coaliţia şi că declanşează o criză politică gravă şi o criză guvernamentală şi că vom ajunge la astfel de situaţii în care un partener depune moţiune de cenzură? Nu aveam de unde şti”, spune Ludovic Orban.
El apreciază că votul de la Congres nu depinde de faptul că Florin Cîţu este în funcţie sau este demis.
„Votul depinde de ce modul în care colegii mei şi cei 5.000 de delegaţi vor evalua cei doi candidaţi. Cred că mai degrabă prestaţiile contracandidatului meu din ultimele patru-cinci săptămâni mi-au crescut semnificativ şansele de a fi ales preşedinte PNL. Pentru mine nu e important dacă la momentul congresului Florin Cîţu este sau nu este premier”, adaugă Orban.
Referitor la percepţia publică a refacerii USL, alianţa dintre PSD şi PNL, el spune că nu va accepta niciodată, în calitate de lider PNL, nicio înţelegere „nici pe faţă, nici sub masă” cu social-democraţii.
Totodată, el a lansat critici faţă de liberalii care au votat amânarea dezbaterii şi citirii moţiunii de cenzură până după pronunţarea deciziei CCR.
„Nu îi înţeleg pe colegii care au votat azi. (…) Cei care au votat azi până la calendrele greceşti au făcut-o pe propria răspundere şi din punctul meu de vedere răspunderea aparţine individual. (…) Toţi cei care au votat, au votat neţinând cont de jurisprudenţa CCR”, afirmă Orban.
Ludovic Orban spune că îşi va delega atribuţiile de preşedinte al Camerei Deputaţilor pntru şedinţa Parlamentului de joi, deoarece are în program activităţi politice.
-
Alexandru Nazare, fostul ministru al finanţelor, critică rectificarea bugetară: Rectificarea nu reduce deficitul, ci îl creşte cu 3,7 mld. lei, bani care trebuie împrumutaţi suplimentar până la finalul anului. Tot ce a îndesat premierul sub preş la această rectificare va ieşi la suprafaţă rapid, în octombrie-noiembrie
Alexandru Nazare, numit ministru de finanţe în decembrie 2020 şi remaniat de premierul Florin Cîţu în iulie 2021,fără multe explicaţii, consideră că rectificarea bugetară adoptată de guvern nu respectă în totalitate recomandarea consiliului minştrilor de finanţe (ECOFIN), aceea în care destinaţia veniturilor excepţionale ar trebui să meargă către reducerea deficitului, ci din contră, rectificarea creşte deficitul cu 3,7 mld. lei, bani care vor trebui împrumutaţi suplimentar.
“Rectificarea bugetară adoptată ieri nu respectă intocmai recomandarea consiliului ECOFIN din 17-18 iunie a.c. prin care traiectoria de consolidare fiscala a Romaniei a fost validata. În respectiva recomandare destinatia veniturilor exceptionale era reducerea deficitului. Aceasta rectificare nu reduce deficitul, ci il creste nominal cu 3.7 miliarde lei, bani care trebuie imprumutati suplimentar pana la sfarsitul anului peste cuantumul stabilit la aprobarea bugetului de stat”, spune Alexandru Nazare într-o postare pe Facebook.
De asemenea, veniturile suplimentare de la aceasta rectificare (plus 17,6 miliarde lei) trebuiau redirectionate pentru acoperirea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii (salarii, asistenta sociala, dobanzi la datoria publica), pe care statul e obligat sa le onoreze in lunile noiembrie si decembrie, riscand astfel ca la urmatoarea rectificare tinta de deficit sa fie semnificativ depasita si in termeni procentuali, adaugă Alexandru Nazare.
“Consecinte? Masuri suplimentare fie pe venituri, fie pe cheltuieli la discutiile de prezentare a raportului Romaniei in procedura de deficit excesiv pe 15 octombrie si la elaborarea bugetului pentru 2022. În concluzie, tot ce a îndesat premierul sub pres la aceasta rectificare va iesi la suprafata rapid, in octombrie-noiembrie. Decontul? Dupa congres, in sarcina integrala a PNL”.
Vedeţi mai jos postarea integrală a lui Alexandru Nazare pe Facebook:
La prezentarea bugetului de stat pentru anul in curs opinia Consiliului Fiscal a fost preponderent pozitiva.
Reactiile Comisiei Europene pe aceasta tema au fost pozitive. In acest context am reusit, dupa negocieri complicate, sa convingem S&P sa schimbe perspectiva asupra Romaniei de la “negativ” la “stabil”.
La rectificare, situatia este diametral opusa. Este acelasi aviz al profesionistilor, dar de data aceasta premierul nu mai posteaza nimic pentru ca il dezavantajeaza.
Consilul Fiscal considera ca rectificarea “slabeste consolidarea” si prezinta “derapaje” in zona de cheltuieli. Comisia Europeana nu va reactiona acum, dar nu ma astept la reactii prea bune atat timp cat premierul a omis sa discute despre PNDL3 inainte de aprobarea in Guvern a Ordonantei.
Rectificarea bugetara adoptata ieri nu respecta intocmai recomandarea consiliului ECOFIN din 17-18 iunie a.c. prin care traiectoria de consolidare fiscala a Romaniei a fost validata.
In respectiva recomandare destinatia veniturilor exceptionale era reducerea deficitului. Aceasta rectificare nu reduce deficitul, ci il creste nominal cu 3.7 miliarde lei, bani care trebuie imprumutati suplimentar pana la sfarsitul anului peste cuantumul stabilit la aprobarea bugetului de stat.
Deja avem si reactii ale agentiilor de rating pe aceasta tema, avertismente ca traiectoria pozitiva de revenire la “perspectiva stabila” este perturbata.
Următoarea revizuire a ratingului suveran al României este programată de Fitch pe 22 octombrie.
De asemenea, veniturile suplimentare de la aceasta rectificare (+17,6 miliarde lei) trebuiau redirectionate pentru acoperirea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii (salarii, asistenta sociala, dobanzi la datoria publica), pe care statul e obligat sa le onoreze in lunile noiembrie si decembrie, riscand astfel ca la urmatoarea rectificare tinta de deficit sa fie semnificativ depasita si in termeni procentuali.
Consecinte? Masuri suplimentare fie pe venituri, fie pe cheltuieli la discutiile de prezentare a raportului Romaniei in procedura de deficit excesiv pe 15 octombrie si la elaborarea bugetului pentru 2022.
In concluzie, tot ce a îndesat premierul sub pres la aceasta rectificare va iesi la suprafata rapid, in octombrie-noiembrie. Decontul? Dupa congres, in sarcina integrala a PNL.
PS: Intre timp de la Guvern, premierul anunta intarzieri in implementarea E-facturare.
Proiectul nu mai este gata nici la 1 Septembrie, cum promisese la investirea actualului ministru de finante, nici in decursul lunii Septembrie, ci in Octombrie si incepand cu 2022. Si atunci cum de E-facturare constituie sursa de venit suplimentara dupa cum prevede Nota de Fundamentare a OUG privind PNDL3?!