În prezent, Kalanick deţine 10% din acţiunile Uber; în urma tranzacţiei, el va obţine 1,4 miliarde dolari.
Vânzarea face parte dintr-o tranzacţie încheiată de un consorţiu condus de SoftBank Group, care va prelua 17,5% din acţiunile Uber, majoritatea provenind de la investitori mai mici sau angajaţi vechi ai companiei.
Înţelegerea cu SoftBank scade valoarea Uber la 48 de miliarde de dolari, cu 30% mai mică decât ultima estimare, de 68 de miliarde de dolari.
Sursa: Reuters
În cadrul unui discurs fără precedent, Xi Jinping s-a adresat în faţa a peste 7.000 de militari înarmaţi, în provincia Hebei din nordul Chinei.
“Personalul militar nu ar trebui să se teamă de greutăţi sau de moarte. Ofiţerii şi soldaţii ar trebui să fie îngrijiţi în mod generos, în timp ce stilurile de lucru nedorite şi corupţia ar trebui să fie restricţionate cu hotărâre”, a spus preşedintele chinez.
Xi Jinping a cerut armatei să consolideze pregătirea militară orientată spre luptă şi să se concentreze asupra mijloacelor de război de înaltă tehnologie.
“Magazinul se va închide pe 15 ianuarie. Nouă ni s-a spus că putem fi relocaţi în alte magazine ale reţelei,” spune unul dintre angajaţii lanţului de hipermarketuri Carrefour. Reprezentanţii companiei nu au oferit încă niciun comentariu pe această temă.
Zvonuri despre închiderea complexului comercial Vitantis din Capitală au tot existat în ultimii ani. Acum însă, magazinele din galerie pot fi numărate pe degetele de la o singură mână. De-a lungul anilor au plecat din complex retailerii electro-IT, ca Domo, în vara anului trecut a încercat marea cu degetul comerciantul de amenajări interioare Diego, al cărui spaţiu din complex nu a fost deschis însă decât câteva luni.
Şi hipermarketul Carrefour a încercat, de-a lungul anilor, să sporească numărul de clienţi aplicând diverse tehnici. Între cele mai recente se numără transformarea spaţiului într-un outlet, acesta fiind singul outlet de tip hipermarket de pe plan local.
Magazinul Carrefour este practic principala ancoră a galeriei. În complexul comercial mai funcţionează un magazin operat de retailerul de mobilier Casa Rusu, care ocupă însă o zonă separată a galeriei.
Piaţa locală de retail are o valoare estimata de 40 miliarde de euro, iar patru mari jucători controlează 60% din sector (Kaufland, Carrefour, Metro Cash&Carry şi Auchan), România fiind, după Turcia, Rusia, Franţa şi Italia, în topul ţărilor cu creştere de spaţii comerciale, potrivit unui studiu realizat de Euler Hermes, companie internaţională specializată în asigurarea de credit comercial şi specialist în domeniul obligaţiunilor, al garanţiilor şi al colectării creanţelor.
Carrefour este reţeaua care le-a făcut românilor cunoştinţă cu formatul hipermarket, odată cu deschiderea primului magazin, în 2001, în cartierul Militari din Capitală. Carrefour România are acum peste 300 de magazine (hipermarketuri, supermarketuri, proximitate, online, Bringo) şi peste 17.000 de angajaţi.
Prin această taxă autorităţile vor să descurajeze importurile de autoturisme la mâna a doua cu impozite ce ar ajunge la 200 de euro, informează digi24.ro.
Cristian Muntean, preşedintele Asociaţiei Serviceu-rilor Independente: „Autovehiculele foarte poluante, cum sunt cele non euro sau euro 1 vor plăti anual un impozit de 200 de euro, iar cele cu clasa de poluare euro 5 sau euro 6, 50 de euro”.
Guvernul, autorităţile locale şi companiile de consultanţă au pregătit în ultimele luni terenul pentru noua taxă. Măsura îşi propune să descurajeze importul de maşini second hand poluante. Dacă anul trecut vechimea medie a maşinilor importate depăşea cu puţin 8 ani, anul acesta depăşeşste 12 ani, potrivit autorităţilor.
Potrivit RAR, peste 600.000 de maşini second hand au intrat anul acesta în România, dublu faţă de anul trecut. 52% dintre acestea sunt mai vechi de 11 ani. Astfel, după eliminarea timbrului de mediu autorităţile vor să anuleze efectele şi să crească încasările la buget.
Comisia specială pentru Legile justiţiei s-a reunit, joi, pentru a începe dezbaterile privind modificarea Codurilor Penal şi de procedură Penală, scopul fiind transpunerea Directivei PE referitoare la prezumţia de nevinovăţie, unele amendamente vizând direct presa şi comunicarea publică.
Astfel, această Directivă prevede că statele membre “se asigură” că persoanele suspectate şi acuzate “beneficiază” de prezumţia de nevinovăţie până la dovedirea vinovăţiei conform legii.
Directiva se aplică “persoanelor fizice care sunt suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, în toate fazele procedurilor penale, din momentul în care o persoană este suspectată sau acuzată de comiterea unei infracţiuni sau a unei presupuse infracţiuni până când hotărârea prin care se stabileşte că persoana respectivă a comis infracţiunea în cauză rămâne definitivă”.
În acest sens, PSD şi ALDE au propus introducerea unui articol care interzice efectiv orice „comunicare publică” referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară, încălcarea acestei „obligaţii” fiind considerată infracţiune.
Comisia specială pentru Legile justiţiei s-a reunit, joi, pentru a începe dezbaterile privind modificarea Codurilor Penal şi de procedură Penală, scopul fiind transpunerea Directivei PE referitoare la prezumţia de nevinovăţie, unele amendamente vizând direct presa şi comunicarea publică.
Astfel, această Directivă prevede că statele membre “se asigură” că persoanele suspectate şi acuzate “beneficiază” de prezumţia de nevinovăţie până la dovedirea vinovăţiei conform legii.
Directiva se aplică “persoanelor fizice care sunt suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, în toate fazele procedurilor penale, din momentul în care o persoană este suspectată sau acuzată de comiterea unei infracţiuni sau a unei presupuse infracţiuni până când hotărârea prin care se stabileşte că persoana respectivă a comis infracţiunea în cauză rămâne definitivă”.
În acest sens, PSD şi ALDE au propus introducerea unui articol care interzice efectiv orice „comunicare publică” referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară, încălcarea acestei „obligaţii” fiind considerată infracţiune.
“Guvernul PSD – ALDE şi Parlamentul joacă alba-neagra cu bugetul României. Până ieri, cu două săptămâni înainte de finalul anului, nu ştiam data la care va fi adoptat Bugetul României pentru 2018”, atrage atenţia Mureşan. “În primul rând, Parlamentul trebuie să controleze Guvernul şi procedura de adoptare a bugetului şi trebuia să-şi stabilească din timp propriul calendar, pe care Guvernul să-l respecte. În Parlamentul European, noi am anunţat calendarul adoptării bugetare încă din februarie, iar, din luna martie, am adoptat priorităţile Parlamentului pentru bugetul european de anul viitor, pe baza cărora Comisia Europeană a prezentat un proiect în luna mai. Tot din luna martie se ştia deja că vom adopta bugetul fix în data de 30 noiembrie. Între timp au fost 9 luni de dezbateri şi negocieri în deplină transparenţă. Guvernul României a început munca pe buget la finalul anului, tocmai când noi, la Bruxelles, încheiam cele 9 luni de dezbateri şi adoptam bugetul european. Iar Parlamentul României începe munca abia acum, pe baza unui calendar anunţat ieri care nu permite o dezbatere reală şi transparentă asupra celei mai importante legi pentru funcţionarea statului. Parlamentul României are timp doar trei zile, dintre care două de weekend, până luni dimineaţa la ora 9.00, să depună amendamente la proiect. Apoi, vor fi doar patru zile în care bugetul este dezbătut în comisiile de specialitate.”
Oficialul european aminteşte că în Parlamentul European, Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget în luna mai, iar termenul-limită pentru depunerea amendamentelor a fost sfârşitul lunii iunie. Ca negociator-şef al Parlamentului, Siegfried Mureşan a vizitat 17 comisii ale Parlamentului European în lunile mai şi iunie pentru a discuta despre Bugetul Uniunii Europene, iar, în septembrie, Parlamantul a votat asupra celor 2.394 de amendamente depuse la proiect.
“Este clar că PSD şi ALDE au împins acest buget cât mai târziu spre sărbătorile de iarnă pentru a-l trece prin Parlament pe repede-înainte fără nicio dezbatere reală. PSD şi ALDE fac acest lucru pentru că ştiu că nu se vor putea ţine de promisiunile din programul de guvernare şi pentru că vor avea din nou un buget fără perspective de creştere sustenabilă a economiei şi care nu reflectă priorităţile reale ale românilor”, remarcă europarlamentarul român. “Guvernul nu va încasa atâtea venituri cât estimează în actualul proiect de buget, dar va cheltui mai mulţi bani decât prevede. Consecinţa va fi că, în anii următori, românii vor trebui să acopere găurile negre prin taxe şi impozite crescute. Nu aşa se adoptă un buget de stat. Sunt banii noştri, ai tuturor, nu banii din averile lor proprii, avem dreptul să ştim ce vor să facă din aceşti bani, pe ce vor să-i cheltuiască şi avem dreptul să ne opunem acolo unde nu suntem de acord, inclusiv prin amendamente susţinute în mod profesionist în Parlament! Cer Parlamentului României să realizeze o dezbatere reală a bugetului şi să aloce resursele bugetare în domeniile care generează creştere economică sustenabilă, locuri de muncă şi stimulează mediul privat. Parlamentul trebuie să controleze Guvernul, nu Guvernul să controleze Parlamentul.”
Anul acesta, pentru prima dată în istoria uzinei Dacia de la Mioveni, Duster devine primul model din gama mărcii autohtone care va înregistra într-un singur an o producţie de peste 200.000 de unităţi, potrivit estimărilor ZF pe baza datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), cu o valoare de peste trei miliarde de euro, luând în calcul un preţ mediu de 15.000 de euro cu TVA. Dacă se ia în calcul întreaga producţie dintre 2010 şi 2017, atunci cele peste 1,2 milioane de automobile Duster asamblate la Mioveni ar valora peste 18 miliarde de euro.
Duster are o miză cu atât mai importantă cu cât 64% din producţia uzinei Dacia din România este reprezentată de acesta, faţă de numai 25% în 2010. Mai mult, pe fondul cererii mari, luna trecută aproape 80% din maşinile ieşite de pe banda de asamblare de la Mioveni erau SUV-uri.
De la începutul anului viitor, salariul minim pe economie ar trebui să crească la 1.900 de lei, o hotărâre de Guvern urmând să fie adoptată de Guvern în perioada următoare, odată cu proiectele bugetului de stat pe 2018.
Odată cu creşterea salariului minim pe economie ar urma să crească însă şi punctul-amendă: la 190 de lei de la 145 de lei, scrie realitatea.net
De la începutul anului viitor, salariul minim pe economie ar trebui să crească la 1.900 de lei, o hotărâre de Guvern urmând să fie adoptată de Guvern în perioada următoare, odată cu proiectele bugetului de stat pe 2018.
Odată cu creşterea salariului minim pe economie ar urma să crească însă şi punctul-amendă: la 190 de lei de la 145 de lei, scrie realitatea.net