BusinessMagazin

Tag: polite

  • Proprietarii de masini vechi, despagubiti doar pe jumatate

    Daca cineva a avut ghinionul unui accident auto si este nevoit
    sa isi repare automobilul pe baza politei RCA a soferului vinovat,
    trebuie sa se inarmeze cu multa rabdare. In plus, in cazul in care
    masina nu mai este la prima tinerete, soferul ghinionist ar trebui
    sa se astepte la o suma mult mai mica aprobata pentru reparatii
    decat in situatia in care automobilul era nou.

    Companiile de asigurari lucreaza pe baza unei grile privind
    limita de uzura. Suma in limita careia service-ul va putea face
    reparatia automobilului depinde, printre altele, de numarul de km
    parcursi, starea generala a masinii, unde se ia in calcul inclusiv
    starea tapiteriei si a scaunelor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cea mai simpla asigurare de viata

    Dupa mai bine de zece ani de la momentul cand au lansat pe piata romaneasca politele de asigurare de tip unit-linked, care includ si o componenta de investitie pe langa asigurare, olandezii de la ING Asigurari de Viata se pregatesc sa isi simplifice radical oferta. “Revizuim o parte dintre produse, astfel incat sa le reducem pretul, ceea ce inseamna si ca vor fi simplificate”, declara pentru BUSINESS Magazin Cornelia Coman, directorul general al asiguratorului care detine circa o treime din piata. Simplificarea se produce la nivelul produsului (clientul poate alege doar din câteva variante de beneficii, sume asigurate sau durata a contractului) sau la nivelul procesului de evaluare a riscului si vanzare, unde “chestionarele de evaluare a riscului se simplifica”.

    Coman remarca, asemenea altor jucatori din industria de asigurari de viata, ca romanii sunt tot mai greu de convins sa aiba incredere in produsele financiare sofisticate, asa cum sunt, spre exemplu, asigurarile de viata legate de fonduri de investitii, dar nu numai ele. Exista o lipsa de incredere in institutiile financiare, remarca ea, iar aceasta tendinta si disponibilitatea tot mai redusa a clientilor de a cheltui mult pentru produse ce nu le sunt strict necesare produc rapid efecte pe piata de asigurari. “Rentabilitatea produselor sofisticate va fi foarte scazuta anul acesta”, apreciaza Sanziana Maioreanu, directorul general al Signal Iduna, unul dintre jucatorii intrati de curand pe piata.

    Asa se face ca, dupa mai multi ani in care au vrut sa convinga clientii sa cumpere asigurari tot mai complexe, companiile se vad nevoite acum sa se replieze din mers. Se schimba nu doar planul de afaceri (puternic afectat de consecintele crizei economice), dar si structura de produse si, nu in ultimul rand, cea de vanzari. “Trebuie sa ne concentra m pe nevoile de masa, care raman in zona produselor traditionale”, spune Frans van der Ent, CEO al Eureko, liderul pietei de asigurari de sanatate. Dupa cum arata planurile de la inceput de an, tot mai multe companii vor adopta, anul acesta macar, politica produselor simple, usor de inteles si, nu in ultimul rand, mai ieftine.

    Anii trecuti, efervescenta economica si puterea de cumparare tot mai mare au incurajat companiile (din orice domeniu, dar mai ales cele financiare) sa promoveze produse din ce in ce mai complicate, fortand o schimbare rapida de mentalitate si acceptarea unor produse mai scumpe. Mai ales dupa lansarea pensiilor private, ce ar fi trebuit sa stimuleze cunoasterea si interesul clientilor, asiguratorii au pariat ca va urma si o dezvoltare rapida a pietei de asigurari de viata – o piata unde, in ultimii ani, multi dintre ei au incercat sa promoveze politele legate de produsele de investitii, ce includ, pe langa asigurare, si o componenta speculativa. Era cumva normal, mai ales atata vreme cat piata de capital, spre care se indreapta o cota mare a acestor investitii, putea sa ofere castiguri uriase.

    “Asiguratorii romani au sarit niste etape si au vrut sa treaca prea repede la ofertele foarte sofisticate”, spunea cu putina vreme in urma Denis Rousset, managerul Groupama pentru Romania, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. In viziunea lui, faptul ca tot mai multe companii au incercat sa promoveze asigurarile complexe in detrimentul celor mai simple este si unul dintre motivele pentru care industria de asigurari de viata este atat de mica, iar evolutia ei atat de lenta. La finele anului trecut, primele brute subscrise din asigurari de viata au fost de circa 1,8 miliarde de lei (sub jumatate de miliard de euro), reprezentand doar o cincime din intreaga piata (evaluata la 2,38 miliarde de euro in 2008). Spre comparatie, soldul creditelor acordate de banci companiilor si populatiei se ridica la aproape 50 de miliarde de euro.

    La prima vedere, statisticile par sa-l contrazica pe francezul de la Groupama, pentru ca politele cu componenta de investitii reprezinta doar 30% din total, cumuland anul trecut circa 522,07 milioane de lei (132 de milioane de euro), in timp ce asigurarile de viata insumau 1,24 miliarde de lei (314 milioane de euro), potrivit Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). Ce nu spun insa cifrele este ca anii trecuti motorul asigurarilor de viata traditionale a fost creditul bancar (ce insotea, obligatoriu, imprumuturile de lunga durata), sporind cumva fortat cererea pentru aceste produse. Greu de spus acum, cand piata creditelor e blocata, cum vor arata cifrele la finele anului, dar e clar ca surprizele nu pot fi, pentru companii, dintre cele mai placute.

    Arderea etapelor de dezvoltare, cum spune francezul de la Groupama, este destul de usor de inteles, dat fiind ca noua din primele zece companii au actionariat strain; singura exceptie este Asirom, care are capital privat romanesc. Pentru multi dintre asiguratori, piata romaneasca nu este decat una pe o lista mai lunga de tari in care sunt prezenti, iar “importul” unor produse testate anterior pe alte piete a fost firesc. In alte piete, cum este cea franceza, spre exemplu, evolutia a fost mai lenta si mai naturala, spune Denis Rousset, existand mai multe generatii de produse succesive, care au permis clientilor sa le inteleaga, sa le accepte si sa le doreasca. Asigurarile complexe, cu o componenta de speculatie, au aparut pe piata franceza la cateva zeci de ani dupa deschiderea pietei de asigurari de viata (undeva dupa al Doilea Razboi Mondial). Abia cand industria ajunsese la 80 de miliarde de euro (prin anii ’80), asiguratorii s-au incumetat sa lanseze polite mai complicate.”

    Theodor Alexandrescu, AIG Life: “Primul semnal ca asigurarile unit-linked vor scadea este faptul ca a crescut rata rascumpararilor pe aceasta zona, care anul acesta va fi de doua cifre”

  • La pachet cu o polita

    In opinia directorului de la cea mai mare companie de asigurari de viata, Bram Boon, CEO al ING Asigurari de Viata, startul pensiilor facultative a fost „dezama-gitor“. Desi de la lansarea primelor fonduri facultative s-au scurs deja mai bine de patru luni, cei patru administratori care au inceput vanzarea strang in total mai putin de 25.000 de clienti, potrivit unor estimari din piata. Dezamagirea lui Boon este cu atat mai justificata cu cat e privita prin prisma asteptarilor enuntate de administratori la startul campaniei de pensii facultative, cand mizau sa atraga de aproape zece ori mai multi clienti decat au in prezent.

    Si totusi, adauga Boon, de cand s-a dat si startul campaniei de pensii obligatorii, in urma cu mai putin de o luna, ritmul vanzarilor s-a intetit, iar asaltul celor peste 40.000 de agenti de marketing pe care i-a trimis compania in piata a produs un dublu efect. „De cand a debutat campania pensiilor obli-gatorii, au crescut si vanzarile de pensii facultative, dar si cele de asigurari de viata“, sustine directorul ING Asigurari de Viata. O observatie similara vine si din partea Florinei Vizinteanu, director general al BCR Asigurari de Viata, care semnaleaza la randul ei ca „in mod total diferit de ceea ce s-a discutat in trecut, pensiile private nu «omoara» piata asigurarilor de viata, ci dimpotriva, o sustin“. Lansarea sistemului privat de pensii a fost privita pentru multa vreme ca un potential pericol pentru sectorul asigurarilor de viata, dat fiind ca in esenta, pensia facultativa si asigurarea de viata cu componenta de investitie (asa-numitele asigurari unit-linked) sunt doua produse extrem de asemanatoare ca principiu de economisire si investitie. Si totusi, adauga Vizinteanu, vorbind despre ce s-a intamplat in „curtea“ companiei pe care o conduce si care vinde si pensii facultative alaturi de „clasicele“ deja asigurari de viata, „in iulie si august incasarile pe asigurari de viata au fost spectaculoase“.

    Motivele pentru care se intampla acest lucru sunt, de altfel, destul de evidente, dar suficient de puternice pentru a-i face pe reprezentantii companiilor sa spuna ca, de acum inainte, „piata asigurarilor de viata va creste proportional cu cea a pensiilor private“, dupa cum apreciaza Crinu Andanut, directorul general al Allianz-Tiriac Pensii Pri-vate. Compania administreaza un fond de pensii obligatorii si doua fonduri de pensii facultative si face parte din grupul de asigurari omonim, ce vinde, printre altele, si diferite tipuri de asigurari de viata.

    In primul rand, milioanele de euro investite in publicitate de catre asiguratori au inceput deja sa isi arate roadele. Campaniile de promovare desfasurate mai intai pentru produsele facultative si mai apoi pentru cele obligatorii si faptul ca intreaga presa a vorbit despre sistem „creeaza clientilor o nevoie pe care nu o constientizau pana acum“, este de parere Vizinteanu. Nevoie pe care, odata creata, cei peste 200.000 de agenti trimisi in teren o pot exploata dublu: o data vanzand pensii si mai apoi asigurari de viata.

    „Mare parte din agentii de marketing la pensiile obligatorii sunt profesionisti“, spune Bram Boon, in conditiile in care multe dintre companiile de asigurari ce au intrat pe piata pensiilor private si-au „detasat“ agentii sa vanda pensii. In aceasta perioada, in care circa 2 milioane de angajati cu varsta de maxim 35 de ani sunt obligati sa isi incheie o pensie privata (si optional alti 1-1,5 mil. salariati pana in 45 de ani), agentii de marketing au acces la foarte multi clienti noi. Intre agent si client se creeaza o relatie, este de parere Boon, „iar agentul poate profita de intalnire pentru a vinde si alte produse“. Si, daca nu o face acum, incheie el, contactul se pastreaza, iar agentul poate reveni pentru a vinde si altceva clientului la o data ulterioara.

    Experienta altor tari, ce au creat si un al patrulea pilon de pensii private (ce include diferite tipuri de asigurari de viata complementare pensiilor, asa cum se intampla, de exemplu, in Bulgaria) arata ca aceste tipuri de produse nu doar ca nu se „canibalizeaza“ intre ele, ci chiar merg foarte bine „mana in mana“. In Polonia, tara in care sistemul de pensii private a fost lansat in urma cu aproape zece ani, „pensiile au fost cele care au dezvoltat sectorul asigurarilor de viata“, spune directorul general al BCR Asigurari de Viata. In Romania, piata asigurarilor de viata a fost deschisa de catre ING in urma cu zece ani, ajungand la sfarsitul anului trecut la un volum de prime subscrise de peste 320 de milioane de euro, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor. Pentru 2007 estimarile vorbesc despre un volum de prime in asigurarile de viata de circa 400 mil. euro – dar chiar si asa, piata ramane inca extrem de mica prin comparatie cu cele din alte tari est-europene.

    Dimensiunea redusa a pietei de asigurari de viata este, de altfel, un alt motiv pentru care, odata intrate pe piata pensiilor private, companiile ce nu au deja si asigurari de viata se pregatesc de noi lansari. In „maxim 6-9 luni vrem sa intram si pe piata asigurarilor de viata“, spunea recent Gabor Kepecs, director pentru regiunea Europei Centrale si de Est al olandezilor de la Aegon. Pana una alta, olandezii de la Aegon au infiintat un joint-venture cu Banca Transilvania care administreaza un fond de pensii obligatorii si va intra de la anul si pe piata pensiilor facultative. Aegon s-a plasat, de altfel, pe lista scurta pentru achizitia BT Asigurari, alaturi de grupul francez Groupama (aflat in negocieri exclusive, potrivit unor surse din piata citate de ZF) si de austriecii de la Uniqua. Asemenea olandezilor, si grupul francez AG2R vrea sa isi completeze prezenta din Romania, pentru moment doar in pilonul II al pensiilor private, cu o companie de asigurari de viata, pe care o anunta pentru jumatatea anului 2008. Decizii similare vin insa din partea celor mai multi administratori de fonduri de pensii ce nu au inca si afaceri pe zona asigurarilor. Recent, pe piata asigurarilor de viata si-au mai anuntat intrarea si francezii de la Société Générale (activi deocamdata in pilonul II al pensiilor private), dar si grupul german Ergo. Pana la sfarsitul anului „vom lansa pe piata din Romania o companie de asigurari de viata pe care vrem sa o autori-zam si pentru administrarea de fonduri facultative“, declara recent Damien Marechal, directorul general al BRD Fond de Pensii. Intr-o miscare similara, si grecii de la EFG Eurobank, actionarii principali ai Bancpost (activa, si ea, pe piata pensiilor obligatorii) au lansat o companie de asigurari de viata si, in plus, una de asigurari generale. Prin intermediul EFG Eurolife Asigurari, grecii vor ca in viitor sa intre si pe piata pensiilor facultative.

    Trecand peste avantajele imediate ale administratorilor de pensii private ce au in grup si o companie de asigurari – caz in care agentii de marketing pot chiar din momentul zero sa incerce sa faca vanzare pentru mai multe produse -, castigul cel mai important se va simti pe termen lung. Pentru asiguratori, pensiile private (fie ca sunt obligatorii, sau facultative) sunt ceea ce este creditul ipotecar pentru bancheri: baza unei relatii pe termen lung si foarte lung cu clientii. Baza unei piramide pe care, in timp, pot tese o intrega oferta de produse pentru clientii castigati acum.