BusinessMagazin

Tag: plaja

  • 10 locuri de care multi turişti nu ştiu incă şi pe care trebuie să le vizitezi – GALERIE FOTO

    Există, însă, numeroase locuri impresionante care, deocamdată, nu au devenit foarte populare pentru călători. Brightside prezintă 10 astfel de locaţii magice, pe care le poţi vizita bucurându-te de linişte, înainte de a intra în vizorul mulţimilor de turişti:

    Jose Ignacio, Uruguay

    Doar 300 de oameni locuiesc în Jose Ignacio, iar în timpul iernii oraşul este luat cu asalt de superstaruri din America Latină, cum ar fi Shakira. Aici poţi găsi hoteluri de lux, restaurante elegante, fiind locul ideal pentru persoanele care vor să se bucure de lux, dar şi de plăcerea intimităţii.

    Koh Rong, Cambodgia

    Dacă doreşti o pauză de la civilizaţie, trebuie să vizitezi neapărat insula Koh Rong – un loc magic, fără clădiri zgârie –nori, zgomot sau maşini, ci doar linişte, câteva sate de pescari şi natură nealterată. Kog Rong este asemănată, de multe ori, cu Thailanda în urmă cu 20 de ani.

    Bangladesh

    Bangladesh este un loc izbitor de frumos, cu o cultură şi o istorie bogată. Tursimul nu reprezintă un sector prea bine dezvoltat al economiei, cu toate că locul prezintă mai multe puncte de atracţie: vila Maharaj, cea mai extinsă coastă de manglieri din lume şi cea mai lungă plajă de pe Pământ.

    Sofia, Bulgaria

    Sofia este unul dintre cele mai ieftine oraşe turstice, în comparaţie cu alte capitale europene. Capitala Bulgariei deţine o arhitectură istorică uluitoare, care te va uimi garantat. Potrivit unor experţi, Sofia nu va mai rămâne necunoscută turiştilor pentru o perioadă prea îndelungată, foarte curând fiind descoperită şi inundată de aceştia.

    Ambergris Caye, Belize

    Insula Ambergris Caye are o istorie foarte bogată. La intervale temporale diferite, indieni mayashi, vânători de balene sau piraţi au trăit acolo. Ambergris Caye atrage astăzi scafandri din întreaga lume, fiind situată în apropierea Barierei de Corali din Belize, al doilea cel mai lung recif din lume.

    Myanmar

    Cunoscut şi ca Burma, Myanmar este o mică ţară din Asia de Sud-Est, care în traducere înseamnă „rapid”. În 2010, circa 300.000 de persoane au vizitat ţara, însă trei ani mai târziu acest număr a crescut rapid la peste două milioane de turişti. Tursimul se dezvoltă rapid, dar încă mai există timp să mergi la o plimbare cu barca pe lacul izolat Inle şi să te bucuri de un reflexia apusului de soare pe Shwedagon Paya.

    Roatan, Honduras

    Vasele de croazieră au început să viziteze coasta Roatan începând cu 2005, Honduras nefiind unul dintre cele mai sigure locuri din lume. Roatan a început să câştige popularitate odată cu vizitele scafandrilor, care vin pe insulă pentru a vedea bariera de corali. Pe insula propriu-zisă aveţi şansa să pescuiţi şi, de asemenea, de a explora arhipelagul Cayos Cochinos.

    Aplulia, Italia

    O vacanţă în Apulia este, cu siguranţă, de neuitat: marea azurie, pământul roşu, apusurile de aur şi, cel mai important, localnici foarte primitori. Înafară de plaja extraordinară, puteţi vizita castelul Bai, bazilica Santa Croce sau muzeul arhelologic Rignano Garganico.

    Zambia şi Zimbabwe

    Pe lângă binecunoscuta atracţie Cascadele Victoria, în apropiere se găseşte Parcul Naţional Hwange, de care multă lume nu ştie. Parcul este enorm, are 14.600 de km pătraţi, şi dispune de lacuri, plante şi animale sălbatice rare sau păsări. Spre exemplu, în Hwange poţi găsi peste 30.000 de elefanţi.  

    Busan, South Korea

    În timp ce hoardele de turişti se îndreaptă spre Seul, mai bine ai vizita al doilea cel mai mare oraş din Coreea de Sud, Busan, supranumit şi „capitala de vară din Coreea”, datorită numeroaselor sale plaje. Mai mult, Busan este renumit pentru muzeul său de artă, adăpostul deschis pentru păsări şi o piaţă de peşte.

     

  • Cele mai frumoase plaje din lume – VIDEO

  • Staţiunea din România de care nu ai auzit. Este una dintre cele mai frumoase plaje din LUME şi este inundată de turişti din toate colţurile lumii, deşi puţini români ştiu de ea

     E mai complicat aici cu autorizaţiile, pentru că suntem în zona Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Vor fi două restaurante, vor fi dublate sau chiar triplate locurile de cazare, va fi disponibil un turn de observare, unde turiştii vor putea urca să admire Delta şi împrejurimile, un centru spa, o piscină acoperită, o sală de fitness, o sală de conferinţe“, spune Dragoş Valentin Dincă, managerul restaurantului care există acum în complexul Gura Portiţei. Restaurantul are în prezent patru terase, iar capacitatea totală, la interior şi la exterior, este de 250 de locuri. „După renovarea resortului turistic, va fi păstrat stilul de acum, cu amenajări incluzând materiale precum stuful. Vrem să facem din Gura Portiţei un Saint Tropez al României“, spune Dragoş Valentin Dincă.
     

  • Staţiunea din România de care nu ai auzit. Este una dintre cele mai frumoase plaje din LUME şi este inundată de turişti din toate colţurile lumii, deşi puţini români ştiu de ea

     E mai complicat aici cu autorizaţiile, pentru că suntem în zona Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Vor fi două restaurante, vor fi dublate sau chiar triplate locurile de cazare, va fi disponibil un turn de observare, unde turiştii vor putea urca să admire Delta şi împrejurimile, un centru spa, o piscină acoperită, o sală de fitness, o sală de conferinţe“, spune Dragoş Valentin Dincă, managerul restaurantului care există acum în complexul Gura Portiţei. Restaurantul are în prezent patru terase, iar capacitatea totală, la interior şi la exterior, este de 250 de locuri. „După renovarea resortului turistic, va fi păstrat stilul de acum, cu amenajări incluzând materiale precum stuful. Vrem să facem din Gura Portiţei un Saint Tropez al României“, spune Dragoş Valentin Dincă.
     

  • Top 10 cele mai frumoase plaje din lume – GALERIE FOTO

    Acestea sunt 10 cele mai frumoase plaje din lume, potrivit Brightside, pe care cu siguranţă ar trebui să le vizitezi:

    1. Plaja Whitehaven, Australia

    2. Nisipurile roz, Bahamas

    3. Plaja iubăreţilor, Insulele Marietas, Mexic

    4. Plaja Navagio, Grecia

    5. Ipanema, Brazilia

    6. Plaja Maho, Saint Martin

    7. Plaja de sticlă, California, SUA

    8. Bottom Bay, Brbados

    9. Plaja Hyamas, Australia

    10. Insula Vaadhoo, Maldive

  • Fenomen neobişnuit: o întreagă plajă a dispărut acum 33 de ani iar acum a reapărut în acelaşi loc! Care este explicaţia? – FOTO

    Nisipul de pe plaja Dooagh a dispărut în iarna anului 1984, lăsând în urmă doar pietre şi stânci. Dar la începutul acestei luni, Atlanticul a returnat ceea ce furase, aducând la mal tone de nisip şi creând, astfel, o nouă plajă de 300 de metri lungime.

    Cu o populaţie de doar 3.000 de locuitori, insula Achill e dependentă de turism; astfel, apariţia unei noi plaje i-a entuziasmat pe localnici. “E minunată”, a spus Roisin Lavelle, proprietarul unui bed&breakfast de pe malul oceanului. “De obicei vedeai doar stânci şi valuri, aşa că noua privelişte e impresionantă.”

    Sursa: CNN

  • Acestea sunt cele mai periculoase atracţii turistice din lume – GALERIE FOTO

    1. New Smyrna Beach, Florida

    Florida New Smyrna Beach este cunoscută precum „Capitala rechinilor”, apele fiind cunoscute pentru numărul mare de rechini tineri. Totuşi, o mulţime de turişti se aventurează pe ţărmurile sale prietenoase cu bugetul, în ciuda faptului că s-au raportat aproximativ 250 de atacuri de rechini în istoria acestei plaje, cele mai multe din lume.

    2. Half Dome, Parcul Naţional Yosemite

    Una dintre cele mai lungi şi, cu siguranţă, una dintre cele mai periculoase drumeţii este cea din Parcul Naţional Yosemite, Half Dome. Aceasta necesită o plimbare de o zi întreagă pentru a ajunge sus, iar acolo călătorii trebuie să se caţăre pe cabluri metalice pentru a ajunge la vârf. Acolo se poate aluneca de pe cabluri, fie cad de pe „Pietrele morţii”, nişte stânci masive şi alunecoase, deosebit de înşelătoare pe vreme rea.

    3. Stâncile din Moher, Irlanda County Clare

    Uimitoarele Cliffs of Moher (Stâncile lui Moher) atrag anual aproximativ un milion de vizitatori. Cu vedere spre Oceanul Atlantic, aceste stânci de şisturi şi gresie se ridică la aproape 400 de picioare deasupra apelor adânci, creând privelişti superbe, dar în acelaşi timp periculoase. Aici s-au înregistrat mai multe rapoarte de căderi mortale, adesea cauzate de terenul abrupt, neuniform, ploaie şi vânturi puternice;

    4. Vulcanul Kilauea şi alţi vulcani activi, Hawaii

    Există trei vulcani activi în Hawaii, cel mai periculos fiind vulcanul Kilauea de pe insula mare. Cea mai recentă erupţie majoră a vulcanului a avut loc în 1983, dar în 2014 fluxul de lavă din Kilauea s-a apropiat îngrijorător de oraşul Pahoa. Se înregistrează aproximativ 40 de decese pe deceniu cauzate de vulcan, iar cauzele includ un amestec mortal de gaze, cunoscut sub numele de ceaţă de lavă, care poate fi deosebit de grav pentru vizitatorii care suferă deja de astm şi / sau afecţiuni cardiace.

    5. Râul Colorado

    Râul Colorado traversează California, Utah, Nevada şi Arizona, făcând parte din Grand Canyon, deci nu este deloc surprinzător faptul că localnicii şi turiştii se aventurează aici pentru activităţi de recreere (rafting cu apă albă, tuburi şi înot). Cu toate acestea, oamenii nu iau în considerare cât de periculoase pot fi apele, mai ales după ploi abundente şi după ce se topeşte zăpada. Accidentele sunt rezultatul apelor agitate, uneori asociate cu lipsa educaţiei şi / sau a echipamentului adecvat în materie de siguranţă.

     

  • Acestea sunt cele mai periculoase atracţii turistice din lume – GALERIE FOTO

    1. New Smyrna Beach, Florida

    Florida New Smyrna Beach este cunoscută precum „Capitala rechinilor”, apele fiind cunoscute pentru numărul mare de rechini tineri. Totuşi, o mulţime de turişti se aventurează pe ţărmurile sale prietenoase cu bugetul, în ciuda faptului că s-au raportat aproximativ 250 de atacuri de rechini în istoria acestei plaje, cele mai multe din lume.

    2. Half Dome, Parcul Naţional Yosemite

    Una dintre cele mai lungi şi, cu siguranţă, una dintre cele mai periculoase drumeţii este cea din Parcul Naţional Yosemite, Half Dome. Aceasta necesită o plimbare de o zi întreagă pentru a ajunge sus, iar acolo călătorii trebuie să se caţăre pe cabluri metalice pentru a ajunge la vârf. Acolo se poate aluneca de pe cabluri, fie cad de pe „Pietrele morţii”, nişte stânci masive şi alunecoase, deosebit de înşelătoare pe vreme rea.

    3. Stâncile din Moher, Irlanda County Clare

    Uimitoarele Cliffs of Moher (Stâncile lui Moher) atrag anual aproximativ un milion de vizitatori. Cu vedere spre Oceanul Atlantic, aceste stânci de şisturi şi gresie se ridică la aproape 400 de picioare deasupra apelor adânci, creând privelişti superbe, dar în acelaşi timp periculoase. Aici s-au înregistrat mai multe rapoarte de căderi mortale, adesea cauzate de terenul abrupt, neuniform, ploaie şi vânturi puternice;

    4. Vulcanul Kilauea şi alţi vulcani activi, Hawaii

    Există trei vulcani activi în Hawaii, cel mai periculos fiind vulcanul Kilauea de pe insula mare. Cea mai recentă erupţie majoră a vulcanului a avut loc în 1983, dar în 2014 fluxul de lavă din Kilauea s-a apropiat îngrijorător de oraşul Pahoa. Se înregistrează aproximativ 40 de decese pe deceniu cauzate de vulcan, iar cauzele includ un amestec mortal de gaze, cunoscut sub numele de ceaţă de lavă, care poate fi deosebit de grav pentru vizitatorii care suferă deja de astm şi / sau afecţiuni cardiace.

    5. Râul Colorado

    Râul Colorado traversează California, Utah, Nevada şi Arizona, făcând parte din Grand Canyon, deci nu este deloc surprinzător faptul că localnicii şi turiştii se aventurează aici pentru activităţi de recreere (rafting cu apă albă, tuburi şi înot). Cu toate acestea, oamenii nu iau în considerare cât de periculoase pot fi apele, mai ales după ploi abundente şi după ce se topeşte zăpada. Accidentele sunt rezultatul apelor agitate, uneori asociate cu lipsa educaţiei şi / sau a echipamentului adecvat în materie de siguranţă.

     

  • De ce lumea rămâne fără nisip şi ce implicaţii ar putea avea asta

    Fraser Cain, publisherul web-siteului Universe Today, unul dintre cele mai cunoscute în nişa publicaţiilor online de astronomie, a făcut un calcul cu foarte multe zerouri şi estimări şi a ajuns la concluzia că ar putea fi de cinci până la zece ori mai multe stele în Univers decât fire de nisip pe plajele lumii.

    Un calcul hazardat. Dar nu atât din cauza incertitudinilor de ordin ştiinţific ce privesc dimensiunile Universului, cât a unei certitudini pământene. Umanitatea consumă resurse; nisip mai mult decât orice în afară de apă. Stelele mor pentru ca altele să se nască, dar nu în ritmul în care omenirea consumă nisipul. Plajele lumii rămân rapid fără nisip. Şi albiile râurilor, şi luncile, locurile uşor de explorat. Prin definiţie, deşertul înseamnă nisip. Dar nu este din acel tip folositor omenirii.

    Nisipul din deşert este modelat de vânt, prea neted pentru a fi bun în construcţii, aşa cum sunt nisipul şi pietrişul modelate de valurile oceanelor sau de curenţii râurilor. Ironic, ţările a căror principală formă de relief este deşertul simt cel mai dur penuria de nisip. În India, o economie emergentă în dezvoltare accelerată, există o mafie a nisipului care nu ezită să recurgă la violenţă, la crime, pentru a-şi proteja afacerea. Râul Gange are un traseu de 2.300 de kilometri prin India, din Himalaya spre Bangladesh şi Golful Bengal. Trece prin oraşe indiene precum Calcutta şi Kanpur, care cresc rapid şi au un apetit vorace pentru nisip.

    ”Tot ce mai ajunge în Bangladesh e mâlul şi nămolul“, povesteşte pentru revista Spiegel geologul Dill. ”Oamenii pescuiesc pietre acolo.“ Pietrele au ajuns o resursă atât de rară în Bangladesh încât constructorii fac ciment din cărămidă pisată, notează The New Yorker. În Maroc şi Caraibe hoţii lasă plajele despuiate. În Senegal, oamenii îşi riscă viaţa recoltând nisip direct din mare cu unelte rudimentare. Germania importă nisip pentru construcţii.

    Pascal Peduzzi, om de ştiinţă elveţian şi directorul unuia dintre grupurile de mediu ale ONU, a explicat pentru BBC în luna mai că dezvoltarea rapidă a Chinei a consumat mai mult nisip în ultimii patru ani decât au folosit Statele Unite în tot secolul trecut. În Statele Unite, utilizările cu cea mai rapidă creştere includ consolidarea liniilor ţărmurilor erodate de creşterea nivelului mării şi de furtuni din ce în ce mai puternice – eforturi care, ca multe încercări de a răspunde provocărilor legate de mediu, creează probleme de mediu proprii.

    În 2012, organizaţia de mediu Global Witness a demonstrat cu imagini din satelit că Singapore şi-a extins teritoriul cu 22% în ultima jumătate de secol.

    Cum activitatea din construcţii din vest mai are până să-şi revină complet după criza financiară din 2007-2008, Asia este de departe cea mai mare sursă de cerere de nisip. Cifre ale Freedonia Group, firmă de cercetare a pieţei, sugerează că din cele 13,7 miliarde de tone de nisip extrase la nivel mondial pentru construcţii anul trecut, 70% au fost utilizate în Asia. Jumătate au fost folosite în China, unde guvernul estimează că a construit 32,3 milioane de locuinţe şi 4,5 milioane de kilometri de drumuri între 2011 şi 2015, notează The Economist. Ca şi Singapore, China şi Japonia şi-au extins teritoriul cu ajutorul nisipului. China a scandalizat opinia publică construind insule artificiale pe stânci contestate din Marea Chinei de Sud.

    Emiratele Arabe vor să continue să crească – atât pe verticală, cu zgârie-norii lor uriaşi, cât şi în suprafaţă. Constructorii din Dubai, Qatar şi Bahrain sunt ocupaţi cu ridicarea celor mai înalte clădiri rezidenţiale şi a celor mai mari aeroporturi din lume. Dubaiul a cucerit teren din mare folosind 385 de milioane de tone de nisip pentru proiectul său îndrăzneţ Palm Island. Acum se lucrează la proiectul unui alt arhipelag artificial numit The World (Lumea). Aceste eforturi au epuizat toate resursele de nisip ale acestei ţări. Nisipul de pe terenurile de golf din Dubai este importat. Cel din deşert este atât de fin, încât mingea de golf s-ar scufunda pur şi simplu în el. Cea mai înaltă structură făcută de om, clădirea Burj Khalifa din Dubai, este construită cu nisip cumpărat din Australia.

    Arabia Saudită deţine rezerve de nisip, dar a restrâns în mod repetat livrările pentru ţările învecinate, forţând macaralele de acolo să se oprească.

    În Europa, în 2012 doar Germania a extras 235 de milioane de tone de nisip şi pietriş, 95% din această cantitate ducându-se în sectorul construcţiilor. Această ţară, brăzdată de râuri şi cu ieşire la mare, are nisip, dar importă acest tip de resurse naturale. Reprezentanţi ai Institutului Federal pentru Geoştiinţe şi Resurse Naturale din Hanovra spun că Germania are suficiente rezerve de nisip pentru a acoperi mii de ani de consum. Problema este că nisipul folositor nu este întotdeauna disponibil – ar putea fi într-o zonă de conservare, în păduri sau în apropierea oraşelor. ”Este într-un fel ca în cazul turbinelor eoliene: nimeni nu vrea o groapă de pietriş în curtea sa“, spune geologul Dill.

    Pe măsură ce nivelurile mărilor vor creşte şi populaţiile urbane vor exploda – ONU prezice o creştere de aproape 1 miliard de persoane până în 2030 – nisipul va fi şi mai căutat.

    ONU estimează consumul global la 40 de miliarde de tone pe an, dintre care 30 de miliarde de tone sunt folosite la prepararea betonului. Cantitatea ar fi suficientă pentru construirea unui zid înalt de 27 de metri şi la fel de gros care să înconjoare Pământul.

    ”Nisipurile sunt acum extrase într-un ritm mult mai rapid decât rata de înlocuire“, se arată într-un studiu din 2014 al ONU. Organizaţia a calculat că nisipul şi pietrişul reprezintă 85% din toate resursele naturale exploatate la nivel mondial.
    ”Nisipul este ca petrolul. Este limitat“, spune şi Klaus Schwarzer, geolog la Universitatea din Kiel. ”Dacă nu suntem atenţi, vom rămâne fără nisip“, avertizează şi specialiştii de la Western Carolina University.

  • Drumurile de vacanţă, test de rezistenţă psihică

    ”Fix azi au început lucrările pe A1. La intrarea în Bucureşti era coadă de la Bolintin“ (cam 20 km. Relatarea îî aparţine colegului George, editorul foto al revistei. El face zilnic drumul Bolintin – Nerva Traian – Bolintin. Pentru el, cozile la intrarea în oraş înseamnă mult timp pierdut. La fel şi pentru alte zeci de mii de oameni).

    ”Aminteşte-ţi că anul trecut au început lucrările la podul de pe A3 în plină vară“, continuă Bogdan, un alt coleg din redacţie.

    În aceeaşi zi a săptămânii trecute, Centrul Infotrafic anunţa efectuarea de lucrări pe A1 Deva – Nădlac, pe sensul de mers Timişoara către Arad, pe A1 Bucureşti – Piteşti, la kilometrii 98-104, şi pe A2, sensul către Bucureşti.

    Cumva, indiferent de perioadele în care sunt programate reparaţiile la străzi, aceste momente sunt traumatizante pentru călători, şoferi, locatarii din zonele învecinate cu zonele de reparaţii. Care, după cum precis ştiţi, tind să dureze la infinit, căci odată plombată o stradă, mai trebuie realizat cine ştie ce proiect la ţevi, linii de electricitate, sau, pur şi simplu, s-au uzat bordurile. Şi, aşa cum merită o capitală europeană de secol XXI, trebuie musai schimbate. Sau, după caz, vopsite, după ce în prealabil au fost lustruite bine cu o freză.

    Dar parcă momentul cel mai satisfăcător dintre toate este atunci când trebuie să suport întârzierile de călătorie când plec sau mă întorc din concediu. Reparaţii la podul de la Giurgiu, strada dinspre Cluj spre Deva, orice autostradă din numărul mare cu care ne mândrim, poate ceva lucrări la aeroport?

    Ar fi folositor, pentru sănătatea psihică a tuturor, dacă am putea cumva să ştim din timp, cam de când plănuim vacanţele, care sunt porţiunile de drum, podurile, terasamentele sau uliţele care vor intra în reparaţii. Poate schimbăm destinaţia de vacanţă? Sau mijlocul de transport, pentru că uneori şi Google Maps şi Waze sunt neputincioase în faţa provocărilor de pe drumurile patriei. Pentru o călătorie mai puţin plină de surprize, trenul se poate dovedi o soluţie.

    De pildă, pe ruta Bucureşti – Constanţa circulă un tren privat dotat cu aer condiţionat şi internet Wi-Fi. Trenul operat de compania privată parcurge distanţa până la mare în două ore şi 15 minute, iar un bilet costă 40 de lei, potrivit Mangalia News, citat de Mediafax. Sigur, alternativa este binevenită în cazul drumurilor spre mare, dar dacă am planifica un drum de la Bucureşti spre Maramureş, datele se schimbă drastic. O călătorie cu trenul între Baia Mare şi Bucureşti (site-ul CFR nu a afişat niciun rezultat pentru un drum spre sau dinspre Sighetu Marmaţiei) durează 14 ore. În linie dreaptă, până la Sighetu Marmaţiei sunt 428 km. Pe şosea, o variantă de traseu reuneşte 579 km, cu un timp estimat de parcurs de 13 ore. Fără opriri. Timp care poate varia, desigur, în funcţie de evenimentele ce pot să intervină.

    Până la toamnă, străzile, traficul, starea de spirit din oraşe se schimbă. Oficial sau informal, jobul de Părinte de Şcolar sau Preşcolar îşi reduce din încărcătura nervoasă. Asta dacă nu cumva eşti Părinte de Elev în Clasa a VIII-a sau a XII-a. În cazul Părinţilor cu Examene, vacanţa nu e nici pe departe vacanţă. Sunt norocoşi dacă scapă de focurile examenelor fără tratamente de tensiune, gastrită, ulcer sau cine mai ştie ce. Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul şcolar / universitar 2014-2015, în România erau 3,73 milioane de copii, elevi, studenţi, cursanţi. Cei mai mulţi erau în învăţământul primar şi gimnazial (46,4%), învăţământul liceal (19,5%) şi cel anteşcolar şi preşcolar (15,5%).

    Pentru cei care respiră uşuraţi că nu trebuie să mai facă slalom prin trafic ca să livreze urmaşii la ore înainte ”să se sune“, vacanţa de vară este o veritabilă gură de oxigen. Firesc, de altfel, pentru că dispar deadline-urile legate de şcoală – fie ele teze, teste, evaluări naţionale sau regionale, proiecte de toate soiurile, interacţiunea cu cadrele didactice, cu ceilalţi părinţi, şedinţele, planurile şi planificările. Starea de zen are o bază mai fermă. Desigur, acest lucru nu înseamnă deloc că ne dăm de trei ori peste cap şi grijile legate de copii dispar, dar peisajul se curăţă de o sumedenie de chichiţe sau elemente importante. Pentru o vreme. Trei luni. Bucuraţi-vă de ele!

    Şi înarmaţi-vă cu mult calm când plecaţi în vacanţă; s-ar putea să aveţi nevoie.