BusinessMagazin

Tag: pierderi

  • Francezii de la Societe Generale, care controlează a treia cea mai mare bancă din România, au raportat pierderi de peste 320 milioane de euro pentru primul trimestru

    Societe Generale, grupul francez care controlează BRD pe piaţa locală, a raportat pierderi suprinzătoare în primul trimestru din 2020, după ce câştigurile diviziei de trading au scăzut cu 99% din cauza volatilităţii din pieţele bursiere, iar banca a fost nevoită să formeze provizioane de 820 milioane euro pentru împrumuturile neperformante, potrivit Bloomberg.

    Acţiunile SocGen se tranzacţionau la 14,4 euro per acţiune pe bursa din Paris, joi, la ora 14.40 (n.r: ora României), în scădere cu 7,2%, la o valoare de piaţă de circa 12,4 miliarde euro.

    Veniturile înregistrate din tranzacţionarea de acţiuni şi din servisarea fondurilor de tip hedge fund au scăzut cu 99% la 9 milioane de euro în primul trimestru din acest an, contribuind la o un declin de 40% a businessului de trading, a anunţat grupul francez care controlează a treia cea mai mare bancă din România.

    SocGen a raportat pierderi de 326 milioane euro, faţă de un profit de 686 milioane euro în urmă cu un an.

     

  • Când va decola din nou industria aviaţiei?

    „Aviaţia joacă un rol vital. Criza actuală are un impact dramatic asupra acestei industrii. În plus, statele se bazează acum pe serviciile de aviaţie pentru a transporta dispozitive medicale, medici, pacienţi şi pentru a reuni familii”, spune Jacob Hoekstra, CEO al Kilpatrick, companie globală de executive search specializată în domeniul aviaţiei.
    Potrivit unei analize actualizate a Asociaţiei Internaţionale a Transportului Aerian (IATA), veniturile companiilor aeriene rezultate din zborurile comerciale vor înregistra anul acesta o scădere de 55% faţă de 2019 (-314 miliarde de dolari), se arată într-un un comunicat de presă trimis de reprezentanţii asociaţiei. La începutul lunii aprilie, menţionează aceeaşi sursă, numărul zborurilor la nivel global era în scădere cu 80% faţă de 2019, în mare parte din cauza restricţiilor de călătorie impuse de guverne pentru a combate răspândirea virusului, iar aşteptările la nivelul întregului an vizează o scădere cu 48% a cererii pe segmentul de zboruri comerciale, atât pe plan intern cât şi internaţional, ca urmare a doi factori: recesiunea economică, prognozată de specialişti, determinată şi de faptul că în al doilea trimestru din 2020 şocul economic provocat de pandemia de COVID-19 este de aşteptat să fie cel mai sever, estimându-se de asemenea că PIB-ul va scădea cu 6%, faţă de scăderea de 2% înregistrată la vârful crizei financiare globale din 2008, celălalt factor fiind restricţiile de călătorie, care vor aprofunda impactul recesiunii asupra cererii.
    „Unele guverne au intensificat măsurile de salvare financiară, dar situaţia rămâne critică. Companiile aeriene vor utiliza rezerve de numerar de 61 de miliarde de dolari doar în al doilea trimestru. Aceasta pune în pericol 25 de milioane de locuri de muncă dependente de aviaţie. Şi fără ajutor urgent, multe companii aeriene nu vor supravieţui pentru a susţine recuperarea economică“, avertizează Alexandre de Juniac, director general şi CEO al IATA, în analiză.
    De asemenea, o analiză economică realizată de Airports Council International (ACI) World la nivel global previzionează că pandemia de COVID-19 va conduce la o scădere cu 40% a traficului de pasageri (3,6 miliarde de oameni) de pe aeroporturi şi la venituri ale aeroporturilor în scădere cu 50% în 2020, faţă de estimările iniţiale pentru acest an. În timp ce industria aeroportuară era de aşteptat să genereze aproximativ 172 de miliarde de dolari, se estimează că ar putea pierde aproximativ 45% sau mai mult de 76 de miliarde de dolari până la sfârşitul acestui an, potrivit estimărilor ACI World. În primul trimetru al acestui an industria aviatică a înregistrat deja pierderi de mai multe miliarde, iar acum se prevede că impactul COVID-19 se va extinde nu numai la nivelul celui de-al doilea trimestru al anului 2020, ci şi în a doua jumătate a anului curent, menţionează aceeaşi sursă. „Majoritatea experţilor din industria transportului aerian sunt de acord că recuperarea poate dura între 12 şi 18 luni pentru a atinge nivelurile de trafic pe care le înregistra înainte de criză şi este posibil ca industria să nu înregistreze volumele de trafic pre-COVID-19 înainte de sfârşitul anului 2021”, notează Angela Gittens, director general al ACI World, într-un comunicat.
    Reprezentanţii IATA consideră că guvernele ar trebui să includă aviaţia în pachetele de stabilizare, deoarece companiile aeriene „sunt nucleul unui lanţ valoric care crează aproximativ 65,5 milioane de locuri de muncă în întreaga lume, şi fiecare dintre cele 2,7 milioane de locuri de muncă ale companiilor aeriene susţine încă 24 de locuri de muncă în economie”.
    În opinia lui Jacob Hoekstra, pentru a supravieţui în această perioadă, organizaţiile din domeniul aviatic trebuie să construiască o „atitudine reziliantă” care îi va ajuta şi în viitoarele posibile crize. „Organizaţiile rezistente vor trece prin criză şi vor fi «răsplătite» de piaţa post-COVID-19. Clienţii, consumatorii, utilizatorii finali îşi vor aminti cum s-a comportat o organizaţe în timpul pandemiei. Pe plan intern, companiile ar trebui să ţină cont de cine a fost «cel mai performant» într-o perioadă în care rezilienţa este o abilitate importantă.”
    Deşi spune că nu se ştie încă dacă operatorii de linie vor fi mai afectaţi de această criză decât cei low-cost sau invers, executivul spune că, cel puţin în privinţa călătorilor, companiile de linie „par să se descurce mai bine cu serviciul pentru clienţi decât cele low-cost, în cazul cărora mulţi oameni se simt abandonaţi de acestea şi e posibil ca pe viitor să se orienteze spre servicii mai bune şi care oferă o mai mare flexibilitate”. Potrivit lui, este prea devreme pentru a spune dacă există companii aviatice aflate în pericol de faliment. „COVID-19 pune în pericol întreaga industrie şi, cu siguranţă, vor fi reduceri de costuri. Prin urmare, companiile va trebui să introducă noi metode pentru a evalua noile abilităţi de leadership cerute de industrie după ce această criză se va încheia.” Şi despre preţurile postpandemie spune că reprezintă, de asemenea, o loterie, deoarece depind de mulţi factori diferiţi, unul dintre cei mai importanţi fiind preţul carburantului – printre mulţi alţii.

    Criza din biroul de acasă
    În paralel cu problemele survenite la nivel macro în cadrul organizaţiilor, executivul de la Kilpatrick le aminteşte şi pe cele de dimensiuni mai mici, dar foarte importante, cum e cea a lucrului de acasă. Deşi ideea de work from home i-a atras pe mulţi, prin prisma unei flexibilităţi şi a unei autonomii sporite, spune el, acum, pe măsură ce munca în regim remote continuă, lucrurile încep să se schimbe. „În unele cazuri, entuziasmul este acum înlocuit de plictiseală, autonomia se transformă în deconectare, flexibilitatea se transformă în dezorganizare, iar unii chiar au început să sufere în lipsa interacţiunilor umane pe mai multe niveluri.” Din fericire, adaugă Hoekstra, avem tehnologii, tot ce trebuie să facem este să le identificăm pe cele corecte şi să le folosim în mod adecvat. „Realitatea virtuală şi învăţarea la distanţă permit companiilor să aibă aceleaşi experienţe fără contact uman. Imaginaţi-vă că vă puneţi ochelari şi, deodată, vă aflaţi la locul de muncă sau într-un alt cadru de lucru.” La nivelul companiei pe care o conduce, executivul spune că „Kilpatrick a avut întotdeauna o cultură de lucru flexibilă, atât timp cât oamenii oferă cele mai bune rezultate în timp util. Fiind o companie globală, cu birouri în 18 locaţii de pe toate continentele, lucrul inteligent în echipă a fost întotdeauna o parte importantă a culturii noastre. Nici măcar la izbucnirea neaşteptată a COVID-19 nu am intrat în panică şi am pus în practică lucrul inteligent în echipă, astfel încât operaţiunile noastre nu au fost perturbate. Pentru noi, cultivarea unui caracter rezilient înseamnă transformarea eşecului în succes. În plus, am avut imediat o mulţime de întrebări din partea clienţilor cu privire la modul în care organizaţiile lor de resurse umane ar trebui să se adapteze la scenariul actual din Asia până în America, aşa că am avut multe de împărtăşit”.


    Industria va decola din nou
    În ciuda crizei actuale şi a previziunilor sumbre, Jacob Hoekstra spune că sectorul aviatic va continua să crească după ce lucrurile vor reintra în normal. „Cele mai recente estimări sugerează că cererea de transport aerian va creşte cu o medie de 4,3% pe an în următorii 20 de ani.” Industria se extinde, adaugă el, iar viitorul aviaţiei este unul plin de provocări. Importanţa acestui domeniu nu poate fi pusă sub semnul întrebării, iar cifrele o demonstrează: în 2017, potrivit datelor OACI (Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile – n. red.), citate de CEO-ul Kilpatrick, companiile aeriene din întreaga lume au transportat aproximativ 4,1 miliarde de pasageri, 56 de milioane de tone de marfă pe durata a 37 de milioane de zboruri comerciale. În fiecare zi, avioanele transportă peste 10 milioane de pasageri şi mărfuri în valoare de aproximativ 18 miliarde de dolari. „Acest lucru indică impactul economic semnificativ al aviaţiei asupra economiei mondiale, lucru demonstrat şi de faptul că aviaţia reprezintă 3,5% din PIB-ul la nivel mondial (2,7 trilioane de dolari americani) şi a creat 65 de milioane de locuri de muncă la nivel global. Aviaţia oferă singura reţea rapidă de transport la nivel mondial, generând creştere economică, creând locuri de muncă şi facilitând comerţul internaţional şi turismul, fiind acum recunoscută şi de comunitatea internaţională ca fiind un factor esenţial pentru realizarea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă.”
    CEO-ul companiei Kilpatrick spune că provocările nu lipseau nici înainte de actuala criză. „Industria aviatică se caracterizează astăzi prin proiecte mai mari şi mai complexe faţă de anii precedenţi şi prin mai puţine finanţări publice. În întreaga lume, investiţiile venite din sectorul privat îşi extind prezenţa în proiectele aviatice, gata să îşi asume mai multe riscuri, dar în schimbul unui ROI (return of investment – n. red.) mai bun. Noi pieţe şi noile frontiere determină jucătorii din industria aviatică de pe tot globul să redefinească provocările în domeniul resurselor umane. Lipsa de personal calificat necesită o mobilitate internaţională mai ridicată şi o îmbunătăţire a abilităţilor de conducere.”

    Exigenţe la nivel înalt
    Potrivit lui Hoekstra, în medie, un executiv de top din industria aviatică câştigă minimum 150.000 de euro/an, iar durata medie a unui contract este de minimum trei ani. Care sunt însă calităţile pe care le caută oficialii companiilor aeriene la un candidat? „Pe măsură ce dinamica industriei aviatice evoluează, profilul liderilor de succes din acest domeniu trece printr-o schimbare fundamentală – nu numai că ne confruntăm cu o lipsă globală de talente în rolurile strategice – indiferent dacă e nevoie de o persoană care să administreze un aeroport sau să facă faţă provocării de a conduce un nou operator low-cost. Tot ce trebuie să facă este să aibă un set de abilităţi comerciale, strategice şi tehnologice – pentru a gestiona corect ambele părţi interesate: publice şi private. În lupta pentru talente, companiile vor să poată vorbi cu oameni care îşi cunosc afacerile şi piaţa, nu există timp pentru a educa consultanţi.”
    În plus, adaugă el, redefinirea responsabilităţilor este de o importanţă vitală pentru orice organizaţie astăzi, în perioada de criză, pentru a-şi asigura succesul de mâine. „Organizaţiile aviatice doresc să lucreze cu un nou tip de lideri, care nu se mai angajează doar în realizări personale, dar care lucrează pentru un obiectiv al echipei. Avem inteligenţa artificială pentru a ne sprijini când vine vorba de activităţi de rutină – când cantitatea contează mai mult decât calitatea. Dar pe cine doreşti la bordul echipei pe termen lung, când calitatea contează?”, notează executivul.
    Anual, Kilpatrick încheie, la nivel internaţional, sute de contracte de angajare. Un proces de recrutare durează, în medie, 3-4 săptămâni, iar tariful companiei se bazează pe gradul de dificultate şi numărul proceselor de recrutare, dar şi pe locaţie. În plus, adaugă el, „toate propunerile noastre se bazează pe un model în care împărţim riscul cu clienţii noştri”. 

  • Cât timp salariile creşteau nimeni nu prea se uita la preţul plătit şi la ce servicii primea. Acum situaţia se va schimba radical

    Companiile, în special multinaţionalele, au început să facă noi angajări, iar companiile româneşti au prins curaj şi au mărit cererea de forţă de muncă.
    Dacă ne uităm la datele statistice, salariul minim a crescut cu 120%, iar salariul mediu s-a dublat, de la 1.500 de lei la peste 3.000 de lei net, adică 650 de euro.
    Cei din IT s-au trezit într-o piaţă în care cererea de programatori a explodat, iar salariile au crescut de la 800-900 de euro la 1.700-2.000 de euro, dacă nu chiar mai mult.
    Pentru cei din această industrie, ofertele curgeau ca pe bandă rulantă, iar pachetele salariale se îmbunătăţeau în consecinţă.
    Şi nu au fost singurii care au beneficiat de acest trend.
    Înainte de criza COVID-19, adică de martie 2020, economia României avea un deficit de 1-2 milioane de oameni, iar companiile erau disperate să găsească noi angajaţi.
    Acum situaţia s-a schimbat radical; căderea economică din T2, estimată între 30 şi 50%, mai rău ca în război, va aduce pe piaţă peste 2 milioane de şomeri, o situaţie pe care România nu a mai avut-o de aproape 30 de ani.
    Această situaţie va lovi pe toată lumea, niciun sector nu va rămâne neatins, chiar şi pentru cei din industria IT, unde vor urma revizuiri de organigrame şi plafonarea salariilor şi beneficiilor. Cererea pentru softişti şi programatori va rămâne, dar nu va mai fi atât de puternică, iar companiile nu vor mai arunca cu bani, ci dimpotrivă.
    Când salariile creşteau, România având cea mai mare creştere procentuală din Europa, telefoanele din partea altor companii sunau şi nimeni nu-şi punea problema la preţurilor şi serviciilor pe care le plăteau.
    Din 2016, preţurile au început să crească mai vizibil, dar inflaţia era extrem de mică şi nimeni nu-şi bătea capul, mai ales în contextul în care cursul leu-euro era stabil, iar dobânzile la creditele în lei au scăzut de la 6% la sub 1%, ceea ce într-o rată lunară se vedea extrem de bine.
    Mulţi şi-au îndreptat cardurile către haine şi produse de firmă, pentru că salariile creşteau, iar băncile dădeau împrumuturi pe bandă rulantă. City-break-urile deveniseră ceva normal, iar o excursie în Grecia, unde-şi permitea toată lumea, nu mai era de ajuns. Maşinile se schimbau mai des având în vedere ofertele dealerilor, iar cererea pentru apartamente noi creştea, chiar dacă preţurile se majorau şi ele. Atâta timp cât băncile dădeau credite ipotecare cu avansuri mici, preţul apartamentelor putea să crească.
    Toată lumea din oraşele mari cu putere economică, cu investitori, în special străini, începea să o ducă bine.
    Plus că piaţa externă a forţei de muncă era extrem de deschisă, cu oferte de job de peste tot.
    La începutul acestui an erau peste 1 milion de oferte de la companii din afară pe site-urile de recrutare din România.
    Nimeni nu a anticipat ce a venit de la mijlocul lunii martie, cu o închidere economică aproape a tuturor businessurilor din cauza răspândirii acestui virus nenorocit.
    Nimeni nu a fost pregătit pentru aşa ceva, iar ce va fi în următoarele luni pe piaţa muncii generaţiile actuale nu au mai experimentat.
    Creşterea salariilor s-a oprit, urmează chiar scăderea lor pentru companiile care nu vor putea să facă faţă prăbuşirii economice şi lipsei clienţilor.
    Dacă vei mai avea un job, chiar şi cu un venit redus, poţi să fii norocos.
    Odată ce veniturile vor scădea, indiferent sub ce formă, toată lumea va reîncepe să se uite la preţuri, la costul unui coş dintr-un supermarket, la cât costă o maşină şi întreţinerea ei (preţurile din service explodaseră pur şi simplu), la cât costă o vacanţă cât mai aproape de casă şi dacă se poate la cel mai bun preţ, hainele de brand s-ar putea să nu mai fie o necesitate, cel puţin acum.
    Cei care voiau să-şi cumpere un apartament se vor uita după discounturi mari, vor avea răbdare să testeze nervii dezvoltatorilor, iar dacă preţurile nu vor coborî la nivelul aşteptat, nu vor cumpăra.
    Mulţi se vor gândi să mai economisească nişte bani pentru că nu se ştie cum va fi această criză, dacă va lua forma literei V, varianta cea mai fericită, sau va fi un W pe o perioadă mai lungă de timp.
    Multe preţuri se vor reseta, iar discounturile vor fi la ordinea zilei pentru că va fi o luptă cruntă pentru cash.
    Va urma o luptă de supravieţuire pentru toată lumea.

  • Care este sectorul cu pierderi de sute de miliarde de euro provocate de pandemia de COVID-19

    Noile cercetări arată că retailerii de modă vor avea pierderi de până la 20% din valoare din cauza pandemiei de coronavirus, scrie RetailGazette.

    Raportul Global 500 2020 al Brand Finance a constatat că retailerii ar putea pierde peste 900 de miliarde de euro ca urmare a pandemiei. Cifra a fost estimată pe baza pierderii din sector între 1 ianuarie şi 18 martie. Raportul a dezvăluit, de asemenea, primele 10 cele mai valoroase mărci de îmbrăcăminte din lume. Nike ocupă prima poziţie pentru al şaselea an consecutiv, înregistrând o creştere anuală de 7% a valorii mărcii, la 27 de miliarde de lire sterline (la 1 la 1 ianuarie 2020). Mai jos, clasamentul:

    1. Nike
    2. Gucci
    3. Adidas
    4. Louis Vuitton
    5. Cartier
    6. Zara
    7. H&M
    8. Chanel
    9. Uniqlo
    10. Hermès

    Levi’s a fost retailerul cu cea mai rapidă creştere anuală din sector (38%), în timp ce Valentino şi Gap au înregistrat cea mai rapidă scădere a valorii brandului (-39%).

    „Pandemia de COVID-19 va lovi cu siguranţă sectorul de îmbrăcăminte – Brand Finance a prezis că mărcile de îmbrăcăminte s-ar putea confrunta cu o scădere a valorii brandului de 20%”, a declarat Richard Haigh, directorul Brand Finance.
    În Marea Britanie, de pildă, vânzările din acest sector au înregistrat o scădere de 4,3% în martie, cea mai mare scădere din istorie consemnată de studiile BRC-KPMG. În SUA, BBC scrie că vânzările din retail au suferit, luna trecută, o scădere record de 8,7%.

    În plan local, specialişti din domeniu spun că lucrurile e posibil să intre în normal începând cu prima lună de vară. Bogdan Marcu, partner, Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox, consideră că după ieşirea din starea de urgenţă, unele businessuri îşi vor reveni repede, în funcţie de impactul pe care l-a avut pandemia de COVID-19 asupra sectorului în care activează. El se aşteaptă ca unele companii să îşi regleze activitatea în lunile iunie sau iulie.
     

  • General managerul unui hotel de cinci stele din Bucureşti: „În T2, scăderea va fi de cel puţin 80%”

    Daniel Ben Yehuda, general manager al Sheraton Bucharest Hotel, spune că, aşa cum e cazul la nivelul întregii industrii a turismului şi ospitalităţii, răspândirea pandemiei a avut nu doar un impact negativ asupra businessului pe care îl conduce, ci a adus şi o lipsă totală de predictibilitate, ceea ce e mai riscant decât un declin brusc. „Cu toate acestea, suntem încrezători că, deşi este cel mai lovit domeniu, care a presupus suspendarea până la 100% a activităţii, vom reveni cu siguranţă pe o pantă ascendentă, căci lumea nu se va opri niciodată din călătorit, iar noi vom fi acolo, cu zâmbetul pe buze, să ne întâmpinăm oaspeţii.”  Executivul spune că evoluţia cifrei de afaceri a businessului pentru a doua jumătate a anului este greu de prezis în acest moment, însă la nivel de trimestru II, scăderea va fi de cel puţin 80%. „Această estimare poate fi extrapolată atât la nivel de ţară cât şi la nivel global. Industria turismului este în acest moment paralizată.” În România, Yehuda estimează că pierderile din industrie sunt între 80 şi 100%, având în vedere că foarte multe unităţi de cazare s-au închis. În ceea ce priveşte evenimentele programate în incinta Sheraton în această perioadă, majoritatea au fost doar amânate. „Lumea este dornică să mişte rotiţele în continuare. Am avut o comunicare extraordinar de frumoasă cu oaspeţii noştri, am simţit din partea multora empatie şi susţinere, ceea ce face ca perioada aceasta să treacă puţin mai uşor.”

    Potrivit lui, exceptând costurile principale ale taxelor şi utilităţilor, cel mai mare cost operaţional pentru Sheraton este desigur cel cu oamenii, motiv pentru care preocuparea principală a fost de a asigura continuitate şi de a găsi soluţii pentru a avea grijă de echipe. „Oamenii sunt cei care fac diferenţa când vorbim de servicii, dar şi cel mai afectaţi de acest context care este în afara controlului nostru.” Businessul are puţin peste 200 de angajaţi şi, odată cu intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, majoritatea au intrat în şomaj tehnic.

    Soluţiile pentru depăşirea actualei crize, spune Yehuda, ţin de un amestec între pragmatismul de care ai nevoie în business, care însă e esenţial să fie îmbinat cu empatia pe perioada crizei, de decizii ce nu pot fi amânate, de înţelegerea oamenilor din echipă, dar şi de implicarea statului cu măsuri de susţinere uşor şi rapid de implementat. „Soluţia este în primul rând să rezişti într-un context în care business-ul este complet blocat. Apoi să fii capabil să te adaptezi, să comunici permanent cu comunitatea, să ai un plan de rezervă pentru eventualitatea prelungirii perioadei de criză.”

    La Sheraton Bucharest Hotel spune că au luat până la ora actuală toate măsurile posibile pentru a preveni un colaps, dar, totodată, măsuri care să permită o revenire la activitate normală imediată, în caz de ameliorare a situaţiei la nivel global. „Trebuie să gândim soluţiile pe multiple planuri pentru că deşi impactul a fost imediat, revenirea va fi de durată şi chiar dacă situaţia de urgenţă se va termina, cu siguranţă restricţiile vor dispărea în etape.”

    Din punctul lui de vedere, cele mai bune soluţii pentru ca jucătorii din HoReCa să recupereze pierderile din această perioadă sunt: menţinerea nivelului preţurilor, dar şi optimizarea serviciilor. „Să se amâne datele deplasărilor şi nu să se anuleze. Să nu se ceară rambursări în masă, ci să se negocieze condiţii mai bune pentru date ulterioare. Iar companiile pot promova tot mai mult ideea de voucher cadou. Trebuie pus accentul pe turismul intern, care la noi în ţară are o pondere destul de mare, şi desigur cel de evenimente. Dacă segmentul de business începe din nou să producă, atunci încet-încet putem porni şi noi motoarele”, adaugă el.

    Yehuda încheie spunând că: „E clar că suntem martorii unei schimbări de mentalitate la nivel global. Cu siguranţă, pentru mulţi, această experienţă va însemna mai multă atenţie pe viitor, mai mult echilibru, grijă mai mare la concepte precum economii de vremuri rele, mai ales că industria noastră va fi mereu cea mai vulnerabilă în astfel de crize, precum şi prima care intră în declin. Noi oferim în hoteluri experienţe făcute de oameni pentru oameni şi oricât de digitalizate ar fi produsul şi sistemele, oaspeţii noştri trebuie să vină la noi, trebuie să călătorească.”

  • Afacerile lui Buffett, unul dintre milionarii lumii, afectate de coronavirus: Pierderi, de peste 50%

    Unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, Warren Buffett, are de suferit în afaceri, din cauza crizei provocate de coronavirus, informează Investor’s Business Daily. Cele şase acţiuni i-au scăzut în 2020 cu cel puţin 50 la sută.

    Compania de energie Occidental Petrolium, care a scăzut cu 67 % anul acesta, este cel mai mare eşec al lui Buffett.

    Încă cinci companii industriale S&P 500 deţinute de Berkshire Hathaway (BRKA), inclusiv United Airlines (UAL), Delta Air Lines (DAL) şi American Airlines (AAL), au de asemenea o scădere de minim 50 % în 2020.

    United este cel mai grav afectat. Stocul a scăzut cu 64% şi marchează o pagubă de 1,2 miliarde de dolari din poziţia Berkshire. Buffett deţine aproape 9% din companie.

    Cea mai costisitoare deţinere financiară pentru Berkshire este Bank of America (BAC). Ponderarea de 11% pe care o deţine Buffett l-a costat 12,3 miliarde de dolari, în urma scăderii de 37% pe care BAC o are în 2020.

    Conform unei analize realizate de Daily Investors Business, pe baza datelor înregistrate public, Warren Buffett a pierdut 53,5 miliarde de dolari de la începutul anului.

     

  • Jurnal de criză. O companie relatează pas cu pas cum a fost afectată de răspândirea COVID-19 şi ce pierderi a avut

    Compania 100% românească Blue Lagoon Clean, ce asigură servicii ecologice profesionale de curăţare şi dezinfectare a hainelor şi covoarelor în Bucureşti şi judeţul Ilfov, a realizat o radiografie detaliată pe zile în ceea ce priveşte impactul pe care l-au avut criza şi epidemia de coronavirus asupra companiei şi modul în care s-a desfăşurat activitatea echipei, pentru a împărtăşi cu alte companii provocările pe care le-au întâmpinat odată cu noul context al pieţei. Cristina Tarasevici şi Vlad Elias, fondatorii companiei Blue Lagoon Clean, prezintă pas cu pas măsurile pe care le-au aplicat pentru a gestiona cât mai bine situaţia de criză prin care trece compania, încercările de susţinere a business-ului şi de păstrare a celor 40 de angajaţi în această perioadă dificilă.

    02.03.2020: Au fost luate primele măsuri generale, legate de detergenţii folosiţi şi de sistemul de dozaj. Primul aspect a fost legat de pompele de dozaj al detergentului şi substanţelor de dezinfectare, astfel încât să ne asigurăm că acesta se face automat, eliminând astfel orice posibilitate de eroare umană. Practic ne-am asigurat că la orice program de spălare selectat pompele vor livra cantitatea de detergent necesară. Un alt aspect important a fost decizia de a folosi detergent cu aviz biocid din partea Ministerului Sănătăţii. Astfel ne-am asigurat că procesul de curăţare este unul sigur şi avizat.

    06.03.2020: S-au montat alarmele care avertizează atunci când bidoanele cu detergenţi sunt goale, astfel încât să ne asigurăm că nu există riscul să rămânem fără detergenţi în procesul de curăţare.

    09.03.2020: Stabilirea procedurilor de lucru cu tot personalul privind fluxul de lucru intern, desfăşurat în incinta centrului de procesare, dar şi extern în raport cu clienţii de la punctele de lucru şi cei care beneficiază de serviciul de colectare şi livrare gratuită.

    11.03.2020: Promovarea pe canalele media ale companiei recomandărilor autorităţilor cu privire la regulile de prevenire ale infecţiei cu Coronavirus, dar şi cu ce poate să ajute o curăţătorie profesională.

    13.03.2020: Începerea căutărilor pentru materiale de protecţie pentru angajaţi, în condiţiile în care furnizorii noştri obinuiţi nu le mai aveau pe stoc (măşti, mănuşi, material dezinfectant).

    15.03.2020: Contorizarea pierderilor companiei
    16.03.2020: Căutarea de soluţii pentru obţinerea Certificatelor de Forţă Majoră, nu existau la acel moment Certificatele de Situaţie de Urgenţă. Decizia de a păstra punctele de lucru din centrele comerciale deschise, cu reducerea programului de lucru cu 30%.

    17.03.2020: Actualizarea site-ului companiei cu informaţii relevante pentru clienţi

    18.03.2020: Aprovizionarea companiei cu suficiente materiale dezinfectante şi de protecţie, pentru o perioada de 2 luni

    19.03.2020: Situaţia financiară a comaniei se deteriorează şi începem negocierile cu băncile partenere pentru amânarea la plata a expunerilor existente. Menţionăm că la acest moment compania nu avea datorii restante către angajaţi, bănci sau Bugetul de Stat

    20.03.2020: Stabilirea priorităţilor la plata în interiorul companiei. Plata salariilor prioritară. Informare despre cum se obţine Certificatul de Situaţie de Urgenţă. Informare despre cum se poate accesa o linie de finanţare prin IMM Invest

    21.03.2020: Conform prevederilor Ordonanţei Militare nr. 2 din 21.03.2020 privind măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19, articolul 2, punctul 1: se suspendă temporar activităţile de comercializare cu amănuntul, a produselor şi serviciilor, în centrele comerciale în care-şi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici, cu excepţia vânzării produselor alimentare, veterinare sau farmaceutice şi a serviciilor de curăţătorie.
    22.03.2020: Managementul companiei, împreună cu toţi angajaţii, decid continuarea furnizării serviciilor de curăţătorie către clienţi. Este anunţată intern măsură de a nu disponibiliza niciun angajat

    23.03.2020: Obţinerea îngheţării chiriei într-unul din centrele comerciale în care ne desfăşurăm activitatea. Demararea discuţiilor cu furnizorii pentru amânări la plata facturilor. Compania înregistrează pierderi de 35.000 de euro.
    24.03.2020: Instalarea la punctele de lucru din centrele comerciale de bariere fizice între personal şi clienţi şi montarea delimitatoarelor vizuale de păstrare a distanţei

    25.03.2020: Continuarea discuţiilor cu partenerii finanţatori cu privire la amânările de plata. Modificarea programului de lucru în cadrul sediului central

    26.03.2020: Primul şi cel mai mare finanţator al companiei propune setul de măsuri cu privire la amânarea plăţii, în cazul principalului credit. Măsură este acceptată şi implementată imediat. Ceilalţi parteneri finanţatori nu au o soluţie.

    26.03.2020: Lanasarea serviciului adiacent, prin care la plasarea unei comenzi de curăţare haine sau covoare, clienţii au posibilitatea să plaseze o comandă prin care le facem cumpărăturile din reţeaua Metro.

    Din punct de vedere al situaţiei actuale – 07.04.2020, lucrurile stau în felul următor la Blue Lagoon Clean:
    1.Niciun angajat disponibilizat
    2.Salariile plătite la timp
    3.Toate punctele de lucru sunt deschise şi la dispoziţia clienţilor
    4.Pe lângă serviciul de colectare şi livrare gratuită, am adăugat un serviciu concomitent, care să vină în întâmpinarea oamenilor, acela de le face cumpărăturile
    5.Compania are rezerve, pentru angajaţi, de materiale de protecţie (măşti, mănuşi, dezinfectant, viziere ) pentru următoarele 2 luni
    6.Am agreat cu principalul partener finanţator amânarea principalului la credite cu excepţia dobânzii, pe o perioada de 6 luni
    7.De la ceilalţi parteneri finanţatori, aşteptăm încă răspuns
    8.Am întocmit documentaţia pentru obţinerea certificatului de stare de urgenţă, aşteptăm răspuns
    9.Am demarat discuţii cu furnizorii pentru amânări la plata, discuţiile sunt încă în curs pentru găsirea unei soluţii
    10.Pierderi înregistrate până acum: 276.000 de lei

  • Pierderile UEFA se ridică la sute de milioane de euro după amânarea EURO 2020

    Preşedintele UEFA, Aleksander Ceferin, estimează că pierderile suferite de UEFA după amânarea EURO 2020 vor fi de sute de milioane de euro, potrivit Welt Am Sonntag.

    Preşedintele UEFA, Aleksander Ceferin, a anunţat că pierderile suferite de forul european vor fi acoperite cu fondul de rezervă al organizaţiei, care ajunge la aproximativ 575 de milioane de euro.

    „Cu siguranţă pierderile vor fi de sute de milioane de euro după amânarea Campionatului European”, a declarat Aleksander Ceferin pentru Welt Am Sonntag.

    Acesta a mai spus că vigilenţa de care UEFA a dat dovadă ar trebui luată ca exemplu şi de politicienii Europei.

    „Cred că Uniunea Europeană se poate inspira din abordarea noastră în ceea ce priveşte criza provocată de pandemia de coronavirus. Avem monedă unică şi frontiere deschise, dar toţi abordează problema diferit în loc să avem o abordare globală. Este păcat”, a declarat preşedintele UEFA.

    UEFA a anunţat că EURO 2020 se va disputa în 2021 din cauza pandemiei de coronavirus.

    Deşi turneul era programat iniţial să se desfăşoare între 12 iunie şi 12 iulie 2020, din cauza crizei generate de pandemia de Covid-19, acesta va avea loc între 11 iunie şi 11 iulie 2021.

  • „Infectate” cu coronavirus, bursele internaţionale trec prin cele mai mari pierderi din ultimii doi ani

    Pieţele globale de acţiuni au înregistrat cea mai proastă zi din ultimii doi ani, în contextul în care panica legată de dimensiunea epidemiei de coronavirus a cuprins investitorii şi a ridicat întrebări cu privire la încetinirea economiei globale.

    După o serie de scăderi în Asia şi Europa, indicele S&P 500 a scăzut cu 3,4%, anulând câştigurile pentru 2020, înregistrând cea mai abruptă scădere de când tensiunile comerciale au bulversat pieţele în februarie 2018.

    Reflectând o reacţie la nivel global, indicele FTSE All-World a scăzut cu 3% în şedinţa de ieri.

    Investitorii s-au refugiat şi au cumpărat obligaţiuni guvernamentale, ceea ce a determinat ca titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani să scadă cu 10,2 puncte procentuale, la 1,37% – puţin peste minimul istoric.

    Investitorii speră ca FED, banca centrală americană, să reducă dobânzile până în aprilie, potrivit FT.  

    Sectorul de energie a condus declinul pieţei pe fondul scăderii preţului la petrol. Concomitent, sectorul de tehnologie aa început să scadă.

    Compania AMD a scăzut pe bursă cu 7,8% pe fondul temerilor referitoare la modul în care epidemia de coronavirus va perturba piaţa cipurilor.

    Preşedintele Donald Trump a răspuns la situaţie printr-o postare pe Twitter în care scrie că noul coronavirus „este sub control în SUA”, adăugând că „bursa începe să arate foarte bine pentru mine”.

    În ceea ce priveşte Europa, bursa britanică a înregistrat cea mai proastă zi din ultimii cinci ani, în timp ce indicele MIB din Italia a înregistrat o scădere de 5,4% – cea mai mare din 2016.

    „Nu mai este doar o problemă a Asiei”, Robert Barnell, econmist-şef al ING pentru regiunea Asia-Pacific.

    Indicele continental Stoxx 600 a scăzut cu 3,8%, în timp ce FTSE 100 a scăzut cu 3,3%. Liniile aeriene şi operatorii au fost loviţi puternic, acţiunile easyJet au scăzut cu 17%, iar cele ale Ryanair cu 13%.

     

     

     

  • Metrorex va înregistra în acest an pierderi de 377 de milioane de lei

    Metrorex va înregistra în acest an pierderi de 377 de milioane de lei, la venituri de 3,2 miliarde lei şi cheltuieli si 3,6 miliarde lei, conform proiectului de HG privind bugetul companiei pus în dezbatere publică.

    Venituri totale sunt în creştere, faţă de realizările anului precedent, cu 250,71%, iar cheltuielilor totale au o creştere cu 254,95%.

    Compania va primi subvenţii în valoare de 456,3 milioane lei.

    Pierderea provine din cheltuielile de exploatare şi personal necesare punerii în funcţiune a Magistralei 5, nivelul subvenţiei alocată în anul 2020 neacoperind această cheltuială, spune nota de fundamentare.

    Începând cu semestrul II 2020, veniturile din exploatare vor creşte în urma punerii în funcţiune a Magistralei 5.

    Chaltuieliele cu salariile sunt de 660 de milioane de lei, iar bonusurile prevăzute sunt în valoare de 48 milioane lei.

    Majorarea cheltuielilor de natură salarială s-a efectuat ca urmare a necesităţii angajării eşalonate a 947 de salariaţi pentru Magistrala 5 şi a reîntregirii acestor cheltuieli începând cu 01.11.2019.

    La finele anului compania ar urma să aibă 5.861 de angajaţi.