Cândva pe culmile succesului, câţiva miliardari au simţit pe propria piele ce înseamnă un eşec răsunător şi dureros. Mulţi factori au contribuit la pierderea averilor uriaşe pe care le deţineau – recesiuni economice, investiţii proaste şi chiar cazuri masive de fraudă. Unii dintre aceştia au revenit în topurile celor mai bogaţi. Alţii, însă, nu au reuşit să recâştige mult din averea pe care au avut-o cândva, iar unii au fost nevoiţi să apeleze la rude sau să îşi vândă obiectele personale pentru a supravieţui. Iată 10 miliardari celebri care au ajuns „în sapă de lemn”.
Patricia Kluge
Patricia Kluge a experimentat la superlativ viaţa în înalta societate, înainte de a pierde totul în timpul crizei din 2008. Moştenitoare a unei averi importante şi fost model, Kluge şi-a întâlnit al doilea soţ, John W. Kluge, într-o călătorie la New York. Miliardarul, care cândva avusese o avere de 5 miliarde de dolari şi fusese clasat pe prima poziţie în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni, s-a căsătorit cu Patricia în 1981.
Nouă ani mai târziu, cei doi au divorţat, iar cuplul s-a înţeles ca ea să primească suma de 1 milion de dolari pe an, plus proprietatea din Albemarle, care avea să aducă la pierderea averii Patriciei Kluge.
În intenţia de a-şi transforma proprietatea într-o afacere profitabilă, Kluge a deschis Crama şi Vineyard Kluge Estate, alături de cel de-al treilea soţ, William “Bill” Moses. Pentru o scurtă perioadă a avut succes, vinurile proprietăţii fiind căutate de oamenii importanţi din întreaga ţară, fiind servite chiar şi la nunta lui Chelsea Clinton.
Cu toate acestea, după o serie de investiţii proaste şi făcute chiar înainte ca piaţa imobiliară să se prăbuşească, Kluge a pierdut totul. Kluge a organizat o licitaţie cu toate bijuteriile pe care le deţine, în încercarea de a evita falimentul, însă fără succes. Ea a intrat în faliment în iunie 2011. Potrivit Business Insider, în 2011 crama Albemarle a fost cumpărată de Donald Trump la o valoare mult mai scăzută decât cea reală, după ce a fost confiscată de Bank of America.
Vijay Mallya
Fostul miliardar Vijay Mallya a fost un magnat al băuturilor alcoolice cunoscut pentru stilul său de viaţă şi petrecerile extravagante. El deţinea, de asemenea, compania aeriană indiană Kingfisher Airlines. Începând din 2012, s-a dezvăluit că Mallya a acumulat numeroase datorii către bănci, încercând să-şi menţină pe linia de plutire compania aeriană.
Când a ajuns în incapacitate de plată, băncile indiene de la care împrumutase bani au început să îl caute. Folosind un paşaport diplomatic pe care îl obţinuse după ce devenise membru al Camerei superioare a Parlamentului din India, miliardarul a fugit din India în Marea Britanie. Mallya nu sa întors încă în India, deşi guvernul şi băncile încearcă să-l extrădeze pentru a-l aduce în faţa justiţiei.
Potrivit Business Standard, omul de afaceri este acuzat de fraudă bancară şi spălare de bani în valoare de aproximativ 90 miliarde de rupii indiene, adică aproximativ 1,3 miliarde de dolari.
Sean Quinn
Investiţiile lui Sean Quinn în industrii precum prelucrarea plasticului, a sticlei şi cea hotelieră au avut cândva un succes răsunător. El a deţinut, de asemenea, o participaţie de 25% în Anglo Irish Bank, care a trebuit să fie salvată de contribuabili în timpul crizei financiare din 2008. Banca a fost preluată de guvern şi astfel a început o serie de probleme legale între familia Quinn şi bancă.
Odată considerat cel mai bogat om din Irlanda, Quinn a pierdut majoritatea averii sale de 2,8 miliarde de dolari. La un moment dat, Irish Bank Resolution Corp., care a preluat Anglo Irish Bank, a declarat că acesta datorează băncii peste 2 miliarde de euro. Curând după aceea, a fost acuzat că a încercat să-şi ascundă activele de la bancă pentru a evita rambursarea datoriilor.
Jocelyn Wildenstein
Cândva cu o avere de miliarde, Jocelyn Wildenstein, în mai 2018, fosta soţie a regretatului dealer de artă Alec Wildenstein, a solicitat protecţia împotriva falimentului.
New York Post a raportat că, în dosar, ea a spus că venitul său lunar este de zero dolari şi că a supravieţuit cu ajutorul social de 900 de dolari şi datorită sprijinului venit din partea prietenilor şi familiei. Multe dintre problemele sale financiare, a spus ea, provin dintr-un acord de divorţ defectuos. În ciuda faptului că a cheltuit majoritatea celor 2,5 miliarde de dolari pe care i-a primit în divorţ, Wildenstein a declarat pentru New York Post că i s-a promis mult mai mult. În contractul de divorţ i s-au oferit două picturi, una de Diego Velázquez care s-a dovedit a fi un fals, şi alta de Paul Cézanne, care s-a vândut la o valoare mult mai mică faţă de evaluarea iniţială.
Bernie Madoff
Bernie Madoff este cunoscut la scară largă drept liderul celei mai mari scheme Ponzi din istoria SUA. Veteran al industriei financiare, Madoff a evitat legea timp de mai multe decenii înainte de a fi prins, într-un final, în decembrie 2008. Înainte de scandal, el şi soţia sa aveau o valoare netă personală cuprinsă între 823 şi 826 milioane de dolari. Acum este falit şi execută o condamnare pe viaţă.
Madoff părea demn de încredere – pornise firma de pe Wall Street, Bernard L. Madoff Investment Securities LLC, în 1960, şi ocupase funcţia de preşedinte al Nasdaq. El a fost însă apoi prins şi judecat de Departamentul Justiţiei pentru 11 capete de acuzare de fraudă, spălare de bani, mărturie mincinoasă şi furt.
Bernie Madoff a primit o pedeapsă maximă de 150 de ani de închisoare federală. Înainte de a merge la închisoare, el a renunţat la majoritatea bunurilor sale într-un acord cu procurorii. În schimbul faptului că Madoff a renunţat la cea mai mare parte a averii sale – „conace, bijuterii, maşini şi artă” în valoare de circa 80 de milioane de dolari, soţia sa, Ruth Madoff, a primit 2,5 milioane de dolari. De atunci s-a mutat în Old Greenwich, Connecticut.
Madoff îşi ispăşeşte acum pedeapsa la o închisoare federală din Butner, Carolina de Nord, şi a cerut eliberarea din cauza unei boli renale de care suferă, în stadiu terminal, şi a răspândirii pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, procurorii au refuzat momentan să-l elibereze.
Elizabeth Holmes
Elizabeth Holmes a fost cândva pe culmile succesului în Silicon Valley. Start-up-ul său de testare a sângelui, Theranos, şi-a câştigat atenţia la începutul anilor 2000 ca o oportunitate interesantă de investiţii. Compania a promis să revoluţioneze modul în care pacienţii sunt testaţi şi trataţi pentru diferite boli, iar până la sfârşitul anului 2004, a strâns aproximativ 6 milioane de dolari de la investitori privaţi, dintre care unii aveau legături personale puternice cu Holmes. Cu toate acestea, după un timp au apărut unele speculaţii despre practicile şi reglementările noii companii.
În 2012, în urma unor reclamaţii făcute la Food and Drug Administration (FDA), Centrele pentru servicii de îngrijire medicală şi ajutor (CMS) au efectuat o inspecţie a companiei. În ciuda obţinerii aprobării FDA, presa a investigat validitatea acesteia. Până în noiembrie 2015, Theranos îşi pierduse cele două parteneriate majore cu Safeway şi Walgreens. În 2016, CMS a concluzionat că testarea Theranos ar putea reprezenta un risc pentru pacienţi. După mai multe procese, disponibilizări şi o acuzaţie federală conform căreia Holmes ar fi comis „fraude masive”, Theranos şi-a închis porţile în septembrie 2018, evitând la limită falimentul. Holmes a pierdut apoi controlul Theranos şi a plătit 500.000 de dolari pentru soluţionarea acuzaţiilor aduse de către SEC. Holmes şi fostul ei partener Sunny Balwani au fost acuzaţi de fraudă bancară de către Departamentul de Justiţie. Forbes a evaluat averea netă personală a lui Holmes la zero dolari.
Björgólfur Gudmundsson
Magnatul islandez Björgólfur Gudmundsson a făcut avere în industria berii. De asemenea, a fost proprietar al echipei de fotbal britanice West Ham.
Cu toate acestea, în 2009, bărbatul, care a fost cândva al doilea cel mai bogat om din Islanda, a intrat în faliment. Cererea sa pentru protecţie împotriva falimentului a acoperit o datorie masivă de 759 de milioane de dolari. La acea vreme, acesta era cel mai mare caz de faliment din istoria islandeză.
O mare parte din motivul declinului lui Gudmundsson a fost scăderea economiei islandeze în timpul recesiunii. Gudmundsson şi fiul său, Björgólfur “Thor” Gudmundsson, erau ambii acţionari majori ai băncii islandeze Landsbanki, care a intrat în funcţiune în octombrie 2008.
În luna decembrie a aceluiaşi an, Forbes a revizuit valoarea netă a lui Gudmundsson de la 1,2 miliarde dolari la zero dolari, atunci când miliardarul a declarat faliment.
Cu toate acestea, „Thor” Gudmundsson şi-a recâştigat o mare parte din avere, Forbes scriind despre asta drept o „revenire nebună”. Nu este clar dacă şi tatăl său a avut un noroc similar în ultimii ani.
Donald Trump
Preşedintele Donald Trump nu este străin de faliment. Deşi Trump însuşi nu a declarat niciodată falimentul, omul de afaceri devenit politician a declarat falimentul pentru câteva dintre numeroasele sale companii. Cazinoul Taj Mahal al lui Trump, din Atlantic City, a intrat în faliment în 1991.
Alte două cazinouri ale lui Trump au declarat în mod similar faliment, împreună cu Hotelul Plaza din New York. PolitiFact a descoperit, de asemenea, două falimente necunoscute depuse anterior de Trump – unul pentru Trump Hotels and Casinos Resorts în 2004, care a avut o datorie de 1,8 miliarde de dolari şi altul pentru Trump Entertainment Resorts în 2009.
Eike Batista
Eike Batista a visat cândva să devină cel mai bogat om din lume. Aceste aspiraţii s-au prăbuşit, totuşi, când compania sa petrolieră odată în plină expansiune, OGX, a dat faliment în 2013.
Miliardarul era cândva o adevărată sursă de inspiraţie pentru generaţiile tinere din Brazilia, după ce ajunsese la acest statut prin forţe proprii. În 2012, Batista avea o valoare estimată la 30 de miliarde de dolari, ceea ce îl face să fie al şaptelea cel mai bogat om din lume.
Dar când compania petrolieră a lui Batista nu a reuşit să răspundă cererilor, iar economia Braziliei a intrat în declin, el a fost nevoit să intre în faliment. În timp ce autorităţile au început să investigheze companiile de top din Brazilia şi motivul pentru care s-au dat bătute atât de repede în faţa crizei, l-au acuzat şi pe Batista de spălare de bani şi corupţie, în ianuarie 2017.
În iulie 2018, antreprenorul a fost condamnat la 30 de ani de închisoare pentru mituirea fostului guvernator din Rio de Janeiro, Sergio Cabral.
Pe 24 martie 2020, s-a anunţat că Batista a încheiat un acord cu autorităţile braziliene şi va executa patru ani de închisoare, va rambursa 160 de milioane de dolari şi va colabora cu procurorii. Potrivit BN Americas, o instanţă trebuie să valideze în continuare acordul, iar banii câştigaţi din amendă vor fi folosiţi pentru a lupta împotriva coronavirusului.
Allen Stanford
Liderul celui de-al doilea cel mai mare caz de fraudă a investitorilor din istoria SUA, Allen Stanford, a adus prejudicii unui total de peste 18.000 de clienţi. Spre deosebire de victimele lui Madoff însă, mulţi dintre cei înşelaţi de Stanford nu au primit încă despăgubiri.
Înşelăciunile lui Stanford au început după ce un club de fitness din Texas pe care îl deţinea a dat faliment; apoi a apelat la serviciile bancare offshore şi a început să opereze după o schemă Ponzi. Potrivit CNBC, multe dintre victimele lui Stanford erau pensionari cărora li s-au promis „investiţii sigure”, făcând acest caz de fraudă a investitorilor şi mai nefavorabil.
Atunci când Securities and Exchange Commission a făcut un raid la sediul companiei, pe 17 februarie 2009, aceştia i-au acuzat pe magnat şi pe asociaţii săi că au efectuat o fraudă masivă.Ancheta a susţinut că Stanford i-a păcălit pe investitori pentru a-şi finanţa stilul de viaţă luxos.
Deţinând titlul de a doua cea mai mare schemă Ponzi din istoria SUA, înşelătoria de la Stanford a culminat cu pierderi de 7 miliarde de dolari pentru investitori. El a fost condamnat pentru 13 infracţiuni în 2012 şi execută o pedeapsă de 110 ani într-o închisoare de înaltă securitate din Florida. Cu toate acestea, consecinţele crimelor sale continuă, deoarece victimele sale continuă să sufere din cauza pierderii a milioane de dolari în anii în care a funcţionat schema. Averea sa netă este acum estimată la zero dolari.
Pandemia a şters cu buretele mai bine de un sfert din valoarea brandului de ţară al României care a ajuns să mai fie evaluat la doar 160 mld. dolari în 2020. Acesta este cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, valoarea poziţionând ţara pe locul 49 în lume dintr-un total de 100 de state analizate.