BusinessMagazin

Tag: petrol

Arabia Saudită şi Rusia şi-au reafirmat relaţiile de colaborare pe piaţa petrolului în cadrul unui eveniment industrial desfăşurat la Moscova

Arabia Saudită şi Rusia şi-au reafirmat cooperarea strânsă pe piaţa petrolieră printr-o demonstraţie publică de unitate, desfăşurată în cadrul unui important eveniment industrial ţinut la Moscova, scrie Bloomberg.

Într-un interviu comun acordat televiziunii de stat Rossiya 24, la doar câteva zile după ce izbucnirea conflictului dintre Israel şi Hamas a ridicat preţul ţiţeiului, înalţii oficiali OPEC+ au declarat că incertitudinile de pe piaţă necesită o monitorizare atentă.

„Această piaţă nu poate fi lăsată nesupravegheată, trebuie să luăm toate măsurile de precauţie”, a declarat ministrul saudit al Energiei, prinţul Abdulaziz bin Salman, comparând situaţia globală a petrolului cu o jucărie yo-yo, având în vedere creşterea şi scăderea recentă a preţurilor. „Nu putem lăsa lucrurile la voia întâmplării; trebuie să acţionăm preventiv, mai ales având în vedere provocările cu care ne confruntăm în prezent”.

Piaţa globală a petrolului se află „într-o stare destul de sensibilă şi fragilă, dar echilibrată” datorită cooperării în cadrul OPEC+, a declarat vicepremierul rus Alexander Novak. Echilibrul ar putea fi afectat de încetinirea creşterii economice globale, în special în ţările emergente, a spus el.

Cele două ţări fac în prezent reduceri suplimentare ale ofertei, în plus faţă de cele convenite de Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii săi, pentru a preveni intrarea pieţei în excedent. Fără reducerea producţiei OPEC+, petrolul ar fi scăzut la aproximativ 50 de dolari pe baril, a declarat miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, faţă de nivelul actual de aproximativ 85 de dolari la Londra.

October 12, 2023
Claudiu Cazacu, XTB România: Războiul din Israel readuce pe creştere preţul petrolului. Brent a crescut cu 4,4% luni faţă de închiderea de vineri

Aurul şi petrolul sunt sensibile la evenimente geopolitice, fiind printre primele mărfuri care au răspuns la atacurile din Israel şi Fâşia Gaza din acest weekend.

Petrolul Brent a crescut cu 4,4% luni faţă de închiderea de vineri. Cotaţiile revin după o perioadă de scădere, care a determinat o ajustare de 9,7% faţă de vârful atins recent, la 28 septembrie.

În acelaşi timp, petrolul WTI tranzacţionat în SUA a avansat în prima zi a acestei săptămâni cu 4,3%. Aurul a urcat şi el cu 1,6%, revenind la rândul său după o scădere de 6,6%, produsă între 20 septembrie şi vineri.

Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, cotaţiile petrolului au devenit şi mai importante pentru economia globală, care resimte tot mai sever nevoia de finanţare a datoriei publice. În acelaşi timp, refinanţarea pentru sectorul privat şi pentru cel public devine mai dificilă, la dobânzi mult peste cele obişnuite în ultimii 10-15 ani.

„Obiectivul de a aduce inflaţia în marja confortabilă de 2%, ţintită de toate băncile centrale majore din Europa şi SUA – China fiind într-o situaţie diferită – este un obiectiv încă îndepărtat, cu riscuri la adresa economiei reale. Situaţia devine şi mai dificil de gestionat în contextul dinamicilor ascendente ale petrolului”, atrage atenţia analistul XTB România.

Până acum, aşteptările erau în direcţia unor noi creşteri de dobândă în SUA, ceea ce ar fi susţinut dolarul american şi ar fi temperat preţurile la energie. Izbucnirea violenţelor dintre Israel şi gruparea separatistă Hamas, la 50 de ani de la războiul din octombrie 1973, are potenţialul de a schimba această direcţie şi de a reseta echilibrul anterior – fragil, dar gestionabil.

După prima reacţie aproape condiţionată a investitorilor, pieţele vor avea nevoie să digere riscul unui conflict mai larg, care ar putea afecta semnificativ alimentarea cu petrol într-o perioadă delicată pentru economie.

Inflaţia este, deja, un factor care a modelat în special aşteptările celor mai tineri, între 16-24 de ani, cu privire la evoluţia preţurilor. Un nou şoc ar crea necesitatea unui răspuns şi mai restrictiv al băncilor centrale, diminuând pentru o vreme potenţialul de creştere al economiilor importatoare de energie.

„Atacul surprinzător al Hamas a ridicat mari semne de întrebare asupra relaţiilor internaţionale şi a fluxurilor viitoare de petrol. Deşi, pe termen scurt, nu se observă vreun un impact asupra stocurilor în pieţele dezvoltate, relaţiile dintre Arabia Saudită şi Israel pot fi afecate, diminuând şansele unui acord istoric care părea, până de curând, posibil. Peisajul internaţional este, totuşi, diferit faţă de acum 50 de ani, când conflictul arabo-israelian a fost urmat de un embargo care a propulsat inflaţia şi a forţat politici monetare dure pentru a o stăvili, aducând economia SUA în recesiune aspră în anii ’80”, precizează Claudiu Cazacu.

În urmă cu 40 de ani, Egiptul şi Siria făceau parte din alianţa cu OPEC care a impus embargo-ul SUA şi altor state industrializate. Pe de altă parte, conflictul din Ucraina complică peisajul rutelor de aprovizionare şi al nivelului de disponibilitate a unor resurse alternative de petrol, ceea ce induce un grad mai mare de incertitudine.

Punctul critic ar fi, în acest moment, Iranul, care, deşi a negat oficial implicarea, este bănuit a fi oferit sprijin Hamas. Se pune problema unei extinderi a conflictului, care ar duce la o majorare semnificativă a consecinţelor economice. Acest lucru se datorează faptului că Iranul exportă aproape 2 milioane de barili de petrol şi condensate şi se află în apropierea strâmtorii Ormuz, care este crucială pentru tranzitul de petrol şi al altor bunuri.

„Deşi, din punctul nostru de vedere, un astfel de scenariu este mai puţin probabil decât o prelungire în timp, dar nu neapărat geografică, a conflictului, totuşi situaţia este suficient de fluidă încât să oblige participanţii la piaţă să ia în calcul şi această ipoteză. Un discurs dinspre SUA şi aliaţii săi care să incrimineze neechivoc Iranul, sau un răspuns militar puternic dinspre Liban către Israel ar creşte rapid aversiunea faţă de risc, propulsând cotaţiile petrolului cu procente potenţial semnificative, la graniţa între una şi două cifre. În lipsa acestora, zilele următoare ar putea aduce o alunecare treptată spre nivelurile de la finele săptămânii trecute”, este de părere Claudiu Cazacu.

În altă regiune a lumii, Venezuela se arată tot mai nemulţumită de extragerea petrolului de către Guyana, într-o zonă disputată între cele două state. Producţia în creştere din Guyana, estimată la 0,34 milioane de barili pe zi în primul semestru din 2023 şi la peste 1,2 milioane b/zi în 2027, devine tot mai importantă în condiţiile unor posibile fluctuaţii de ofertă. Europa a fost beneficiarul a aproape două treimi din exporturile ţării, şi, deşi un conflict cu mult mai puternica armată venezuelană nu este iminent, riscul nu poate trece neobservat şi va fi urmărit în continuare de către pieţe.

Într-un mediu tensionat geopolitic, cu semnale de încetinire a economiei în Europa, SUA, dar şi unele regiuni din Asia, OPEC a ridicat estimarea pentru cerere, aducând-o la nivelul a 110,2 milioane b/zi în 2028 şi a 116 mil de barili pe zi în 2045. Prognoza include estimarea că, în 2045, vor fi 2,6 miliarde de maşini electrice. Acesta nu este doar un exerciţiu, ci pare a fi un semnal referitor la amprenta energiilor convenţionale, şi, în cele din urmă, importanţa OPEC în anii următori, cu un mesaj implicit referitor la preţuri.

October 10, 2023
Experimentul cu preţurile benzinei şi motorinei i-a explodat în faţă guvernului Ungariei, iar scumpirile carburanţilor se ţin acum lanţ. Polonia încearcă propriul experiment înainte de alegeri. Se preconizează un alt eşec exploziv

Colosul polonez de petrol şi rafinare Orlen, la care statul este acţionar principal, le cere polonezilor să nu-şi mai facă stocuri de carburanţi pentru că acest lucru îi îngreunează eforturile de a ţine jos preţurile.

Colosul polonez de petrol şi rafinare Orlen, la care statul este acţionar principal, le cere polonezilor să nu-şi mai facă stocuri de carburanţi pentru că acest lucru îi îngreunează eforturile de a ţine jos preţurile. Cetăţenii polonezi au început să cumpere mai multă benzină şi motorină decât folosesc după ce au fost speriaţi că unele benzinării rămân fără carburanţi şi că preţurile vor exploda după alegerile din acest an.

Dar nu doar polonezii se înghesuie să golească benzinăriile poloneze, ci şi vecinii cehi, atraşi de preţurile cu mult mai mici. Povestea cu final trist a plafonării preţurilor carburanţilor din Ungaria pare că se repetă. Orlen este ameninţat de pierderi considerabile cauzate de eforturile de a face benzina şi motorina mai ieftine, iar concurenţa suferă.

În Ungaria, preţurile cresc de când guvernul a fost nevoit să retragă plafonările, iar scumpirile sunt accentuate de creşterea cotaţiilor petrolului şi de tarifele mai mari percepute de Ucraina pentru tranzitul prin conducte către Ungaria al combustibilului rusesc. Dar şi Croaţia suprataxează tranzitul. Astfel, apare uşor întrebarea dacă nu cumva guvernul va apela din nou la plafonări de preţuri, mai ales că premierul Viktor Orban a ameninţat cu intervenţii. Benzinarii se opun.

Între timp, ungurilor li se spune că au printre cele mai mici facturi la energie din lume. Cehii, confruntaţi acasă cu o piaţă mai liberă, dar mai scumpă, iar cu asalt benzinăriile poloneze pentru a profita de preţurile mai mici, aşa cum făceau românii în Ungaria, până când le-a fost interzis, când preţurile acolo erau plafonate. Viaţa în Europa de Est este de neconceput fără maşină şi de aceea preţurile benzinei şi motorinei pot fi instrumente formidabile de colectare de venituri la bugetul de stat sau, din contră, de luptă cu inflaţia prin scăderi, de îmbunătăţire a puterii de cumpărare şi a atractivităţii partidelor politice. Preţurile carburanţilor sunt chestiuni sensibile politic, social şi economic.

În faţa panicii şoferilor din Polonia, Orlen a intervenit public anunţând că livrările de carburanţi către benzinăriile sale şi ale altor clienţi sunt „neîntrerupte“ şi că orice penurie temporară este remediată. De asemenea, compania a spus că nu intenţionează să schimbe politica de stabilire a preţurilor prin care face carburanţii polonezi cei mai ieftini din Europa, scrie Bloomberg.

Analiştii spun că încercarea Orlen de a-i proteja pe polonezi de majorarea cotaţiilor petrolului la nivel internaţional înainte de alegerile parlamentare de pe 15 octombrie are recul. Sunt îngrijorări că după alegeri preţurile vor exploda. Sunt îngrijorări că alţii cumpără carburanţii care ar trebui să umple rezervoarele maşinilor polonezilor: motorina vândută de benzinăriile din Polonia este cu 20% mai ieftină decât în Cehia şi cu 30% mai ieftină decât cea din Germania. Ca un ecou al poveştii ungare cu carburanţii, subsidiara poloneză a Shell a introdus la unele benzinării o limită de achiziţie de 100 de litri.

BP a caracterizat situaţia din Polonia ca „problematică“, în timp ce Mol, trecută prin experienţa ungară, urmăreşte cu atenţie situaţia. „Am observat o creştere a cererii pentru carburanţi în ultima vreme“, arată Mol într-un comunicat. „Dacă va fi nevoie, putem lua în considerare impunerea de limite de vânzare la unele benzinării.“ Orlen controlează 65% din piaţa de carburanţi poloneză şi deţine acolo 1.900 de benzinării. Analiştii spun că preţurile pe care le practică acum sunt nesustenabile şi că acestea vor trebui majorate după alegeri.

Preţurile carburanţilor cerute de companie au scăzut la începutul lunii septembrie şi de atunci stagnează – miracolul Orlen, după cum descrie situaţia The Warsaw Voice. Şoferii se grăbesc în număr atât de mare să profite de discounturi încât creează probleme sectorului de logistică.

Pentru că preţurile sunt mici, şoferii pot face economii şi de 60 de zloţi pe lună, în timp ce transportatorii cu flote mari, care de obicei fac comenzi mari dintr-un foc, primesc de la furnizori refuzuri în loc de benzină şi motorină. Discounturile în sine produc pierderi la Orlen, care practică această politică după ce la începutul anului a fost acuzat că a umflat artificial preţurile. În Ungaria, încercările guvenului de a proteja consumatorii de scumpirea energiei după ce Rusia a invadat Ucraina au dus la plafonarea preţurilor carburanţilor în 2022. La benzinăriile ungare au venit atunci să alimenteze şi şoferi din ţările vecine, iar guvernul lui Viktor Orban a reacţionat interzicându-le acestora accesul la carburanţii cu preţ redus. Măsura a devenit totuşi rapid nesustenabilă din cauza creşterii cererii şi a apariţiei de penurii la care au contribuit stoparea importurilor – nimeni nu-şi permitea să vândă în piedere benzină şi motorină importată – şi a închiderii, pentru reparaţii, a singurei rafinării ungare. Plafonările au fost retrase anul acesta, după 14 luni de aplicare, iar preţurile au explodat. Scumpirile din ultimele săptămâni se datorează creşterii cotaţiilor petrolului şi majorării de către Croaţia şi Ucraina a tarifelor de tranzit prin conducte a petrolului importat de Ungaria. Guvernul analizează cu jucătorii din industrie posibilităţile de a interveni şi nu a exclus explicit noi plafonări de preţ. Dacă la sfârşitul lunii iulie preţul mediu al unui litru din cel mai vândut tip de benzină echivala cu 1,55 euro, acum se îndreaptă spre 1,8 euro. Preţurile carburanţilor influenţează inflaţia, care erodează puterea de cumpărare a cetăţeanului şi este motivul pentru care dobânzile sunt atât de sus. Potrivit analiştilor, în Polonia preţurile scăzute artificial au redus inflaţia cu 1,6%. În Ungaria, scumpirea benzinei şi motorinei a adăugat 0,5% la inflaţie.

October 3, 2023
Preţul petrolului atinge 95 de dolari pe baril, în timp ce stocurile reduse alimentează temerile legate de scăderea ofertelor de ţiţei la nivel global

Indicele de referinţă al petrolului din SUA a urcat pentru scurt timp la 95 de dolari pe baril, în timp ce stocurile în scădere la un centru cheie de depozitare au alimentat temerile legate de scăderea ofertelor de ţiţei la nivel global, scrie Bloomberg.

West Texas Intermediate a atins cel mai ridicat nivel din august anul trecut, înainte de a reduce câştigurile şi de a se tranzacţiona fără modificări. Ultima etapă de creştere a petrolului a fost condusă de o scădere a stocurilor la Cushing, Oklahoma, punctul de livrare pentru contractele futures din SUA.

În condiţiile în care rezervele Cushing cochetează cu nivelurile minime operaţionale, indicatorii cheie ai preţurilor au crescut pe fondul temerilor de penurie, o mişcare care se propagă în întreaga lume. Cele mai apropiate intervale de timp pentru WTI şi Brent, referinţa globală, suferă o dinamică ascendentă, deoarece comercianţii plătesc prime uriaşe pentru a menţine rezervele de ţiţei la nivel local.

În general, stocurile de ţiţei din SUA au scăzut mai mult decât se preconiza, potrivit datelor oficiale publicate miercuri, ceea ce demonstrează cât de rapid se restrânge piaţa din cauza reducerilor de ofertă din partea Arabiei Saudite şi a Rusiei.

WTI a crescut cu aproximativ o treime de la sfârşitul lunii iunie şi este pe cale să obţină cel mai mare câştig trimestrial din iunie 2020, când preţurile au oscilat în primele luni ale pandemiei. Brent a depăşit 97 de dolari în tranzacţiile intraday din această săptămână.

La începutul acestei luni, OPEC a prognozat un deficit de până la 3 milioane de barili de ţiţei pe zi în trimestrul al patrulea. Având în vedere că cererea din SUA şi China s-a dovedit a fi rezistentă, mulţi analişti ai pieţei consideră în prezent inevitabilă atingerea preţului de 100 de dolari pe baril.

September 28, 2023
Afaceri de miliarde de dolari. Multe nave îşi falsifică locaţia pentru a muta petrolul în toată lumea

Numărul navelor care îşi ascund locaţia prin oprirea sau manipularea sistemelor lor de identificare automată (AIS) a crescut în ultima perioadă, potrivit companiei de tehnologie maritimă Windward citate de CNBC. Este vorba despre aşa numitele „nave întunecate” care fac afaceri uriaşe.

Experţii estimează că numeroase nave sunt implicate în activităţi ilicite pentru a acoperi originea petrolului pe care îl transportă, sustragându-se astfel sancţiunile impuse unor ţări precum Rusia şi Venezuela. Acest comerţ sub radar este în creştere permanentă şi valorează miliarde de dolari, mai estimează experţii.

Datele companiei de tehnologie maritimă Windward au arătat o creştere de 12% a manipulării locaţiei în rândul tancurilor petroliere şi al navelor care transportă marfă uscată, cum ar fi cerealele, în prima jumătate a anului 2023, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, se înregistrează o creştere de 82% faţă de prima jumătate a anului 2021.

Navele mari trebuie să fie echipate cu sisteme de identificare automată şi au obligaţia de a-şi difuza locaţia pentru a preveni coliziunile, conform cerinţelor Organizaţiei Maritime Internaţionale.

„Navele întunecate” îşi opresc sistemele sau utilizează o altă procedură prin care raportează că se află într-un loc deşi navighează în altă parte, chiar şi la mare distanţă.

September 26, 2023
O nouă ţară vrea să se alăture BRICS- grupul ce se consideră o alternativă la Occident / Au depus 1,5 miliarde de dolari

Algeria a solicitat să se alăture grupului BRICS şi a depus o cerere pentru a deveni membru acţionar al Băncii BRICS cu o sumă de 1,5 miliarde de dolari, a declarat preşedintele algerian Abdelmadjid Tebboune, citat de Ennahar TV.

Algeria a solicitat să se alăture grupului BRICS şi a depus o cerere pentru a deveni membru acţionar al Băncii BRICS cu o sumă de 1,5 miliarde de dolari, a declarat preşedintele algerian Abdelmadjid Tebboune, citat de Ennahar TV.

Abdelmadjid Tebboune a declarat la finalul vizitei sale în China, că Algeria a căutat să se alăture BRICS pentru a deschide noi oportunităţi economice.

Ţara din Africa de Nord este bogată în resurse de petrol şi gaze şi caută să îşi diversifice economia şi să îşi consolideze parteneriatul cu ţări precum China.

Grupul de naţiuni BRICS este format din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud. Acesta reprezintă peste 40% din populaţia lumii şi aproximativ 26% din economia globală.

“BRICS se poziţionează ca o alternativă la Occident şi ca o modalitate de a face loc puterilor emergente”, a explicat recent un expert.

Mai mult de 40 de ţări şi-au exprimat interesul de a se alătura grupului de naţiuni BRICS, a declarat săptămâna aceasta diplomatul de top al Africii de Sud.

Un proiect la care lucrează membrii veterani, şi de care unii dintre noii veniţi s-ar putea să fie foarte interesaţi, este lansarea unei monede comune, o alternativă sau chiar un rival al dolarului.

July 22, 2023
O nouă ţară vrea să se alăture BRICS- grupul ce se consideră o alternativă la Occident / Au depus 1,5 miliarde de dolari

Algeria a solicitat să se alăture grupului BRICS şi a depus o cerere pentru a deveni membru acţionar al Băncii BRICS cu o sumă de 1,5 miliarde de dolari, a declarat preşedintele algerian Abdelmadjid Tebboune, citat de Ennahar TV.

Algeria a solicitat să se alăture grupului BRICS şi a depus o cerere pentru a deveni membru acţionar al Băncii BRICS cu o sumă de 1,5 miliarde de dolari, a declarat preşedintele algerian Abdelmadjid Tebboune, citat de Ennahar TV.

Abdelmadjid Tebboune a declarat la finalul vizitei sale în China, că Algeria a căutat să se alăture BRICS pentru a deschide noi oportunităţi economice.

Ţara din Africa de Nord este bogată în resurse de petrol şi gaze şi caută să îşi diversifice economia şi să îşi consolideze parteneriatul cu ţări precum China.

Grupul de naţiuni BRICS este format din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud. Acesta reprezintă peste 40% din populaţia lumii şi aproximativ 26% din economia globală.

“BRICS se poziţionează ca o alternativă la Occident şi ca o modalitate de a face loc puterilor emergente”, a explicat recent un expert.

Mai mult de 40 de ţări şi-au exprimat interesul de a se alătura grupului de naţiuni BRICS, a declarat săptămâna aceasta diplomatul de top al Africii de Sud.

Un proiect la care lucrează membrii veterani, şi de care unii dintre noii veniţi s-ar putea să fie foarte interesaţi, este lansarea unei monede comune, o alternativă sau chiar un rival al dolarului.

July 22, 2023
Cum a profitat până acum China de războiul din Ucraina

Comerţul bilateral dintre China şi Rusia a atins în luna iunie cel mai ridicat nivel de la începutul războiului din Ucraina, relevă date vamale din China citate de Reuters, într-o perioadă în care relaţiile dintre cele două ţări se situează la noi cote record.

Comerţul bilateral a atins o valoare de 20,83 miliarde de dolari în iunie, cel mai ridicat nivel de la începutul războiului, în pofida încetinirii cererii mondiale şi riscurilor geopolitice în creştere.

Importurile Chinei din Rusia au crescut cu 15,7% la 11,28 miliarde de dolari, peste avansul de 10% din mai. China cumpără din Rusia la preţuri reduse petrol, cărbune şi unele metale. China importă volume record de petrol în pofida economiei sale slăbite, profitând de ţiţeiul ieftin rusesc pentru a-şi face stocuri şi a exporta produse rafinate, notează Financial Times.

Pe prima jumătate a acestui an, China a important 11,4 milioane de bari de ţiţei pe zi, în creştere cu 11,7% în termeni anuali şi cu 15,3% faţă de nivelurile de dinaintea pandemiei. Importurile din Rusia au atins 2,13 milioane de barili pe zi în primul semestru din acest an, peste cele

1,88 milioane de barili pe zi importate din Arabia Saudită, Rusia devenind cel mai mare furnizor de ţiţei pentru China până acum în acest an.

În anul de când Rusia a invadat Ucraina, apetitul Chinei pentru petrolul, gazele şi cărbunele rusesc a crescut accelerat, importurile avansând cu mai mult de jumătate, potrivit Bloomberg.

Cheltuielile Beijingului pe energie rusească au crescut la 88 miliarde de dolari în primul an de când Rusia a invadat Ucraina, China înlocuind alţi cumpărători care evită exporturile ruseşti din cauza războiului. În anul anterior, cheltuielile Beijingului pe energie din Rusia se ridicaseră la 57 miliarde de dolari.

China şi-a dublat aproape şi importurile de aluminiu rusesc, în condiţiile în care acesta este ocolit de unii cumpărători occidentali.

China cumpără o mulţime de materii prime din Rusia, dar nu şi grâu. Ţara a fost în schimb cel mai mare beneficiar al acordului privind cerealele ucrainene din cadrul căruia Rusia s-a retras recent, achiziţionând aproape un sfert din exporturile totale deblocate în urma iniţiativei.

În acelaşi timp, China profită de retragerea firmelor occidentale din Rusia pentru a umple golul lăsat de acestea pe piaţa auto a ţării.

Potrivit datelor Autostat citate de Reuters, şase din cele mai importante 10 branduri din industria auto rusească după cota de piaţă sunt chineze, mărci ca Haval, Chery şi Geely umplând golul lăsat de firmele occidentale care s-au retras.

Relansarea Moskvich, modelul clasic din era sovietică, în Rusia reprezintă de asemenea un semn al influenţei în creştere a Chinei asupra unui sector important al economiei ruseşti.

Maşinile importate din China reprezintă acum 49% din piaţa rusească, atingând 40.000 de unităţi în iunie, comparativ cu o cotă de doar 7% în iunie 2021.

July 20, 2023
Citatul săptămânii: Cristian Hubati, OMV Petrom: România produce ţiţei şi gaze de peste 150 de ani, iar în aceste condiţii identificarea de noi resurse presupune un efort semnificativ.

„România produce ţiţei şi gaze de peste 150 de ani, iar în aceste condiţii identificarea de noi resurse presupune un efort semnificativ. Noile descoperiri vor contribui la reducerea declinului producţiei noastre şi la continuitatea furnizării unor produse esenţiale pentru economie“

Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Explorare şi Producţie.

June 19, 2023
BREAKING: Curg miliardele! OMV Petrom anunţă cea mai mare descoperire din ultimii 30 de ani

OMV Petrom (simbol bursier SNP), cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, a anunţat că a descoperit noi resurse de ţiţei şi gaze naturale în regiunile Oltenia şi Muntenia din sudul României. Cumulat, descoperirile se ridică la peste 30 milioane bep resurse recuperabile, echivalentul a trei pătrimi din producţia realizată de Petrom în anul 2022.

Forajul de explorare şi testare a acestor trei sonde a avut loc în perioada iunie 2022 – aprilie 2023. Compania a investit în forajul de explorare aproximativ 20 de milioane de euro.

„Romania produce ţiţei şi gaze de peste 150 de ani, iar in aceste condiţii identificarea de noi resurse presupune un efort semnificativ. Noile descoperiri vor contribui la reducerea declinului producţiei noastre şi la continuitatea furnizării unor produse esenţiale pentru economie”, spune Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Explorare şi Producţie.

Una dintre descoperirile făcute de OMV Petrom a fost în perimetrul de explorare Verguleasa, din regiunea Olteniei. Compania a identificat resurse de ţiţei care se ridică la aproximativ 20 de milioane bep în total, aceasta reprezentând cea mai mare descoperire de ţiţei a OMV Petrom din ultimele decenii. Descoperirea se află în proximitatea unei alte zone de exploatare, ceea ce oferă sinergii care vor contribui la începerea mai rapidă a producţiei.

O altă descoperire a avut loc în perimetrul de explorare Târgovişte, unde au fost identificate resurse de ţiţei în cantitate estimată de 6 milioane bep. Lucrările de testare au avut loc în aprilie 2023, iar cele premergătoare dezvoltării exploatării sunt în curs de pregătire.

O a treia descoperire a fost făcută în perimetrul de explorare Târgu Jiu şi au fost identificate resurse de gaze naturale de 7 milioane bep, echivalentul a aproape o treime din producţia de gaze naturale a României din anul 2022. O a doua sondă este deja planificată pentru anul viitor, iar pregătirile pentru conectare sunt în curs.

Toate descoperirile sunt rezultatul strategiei de explorare a companiei, concentrată pe oportunităţile din apropierea zăcămintelor existente, ceea ce facilitează dezvoltarea rapidă, conectarea şi producţia timpurie a resurselor nou descoperite.

OMV Petrom este cea mai mare companie integrată de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de aproximativ 43 milioane bep în 2022. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW.

Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi în ţările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 benzinării, sub două branduri, OMV şi Petrom.

OMV Petrom este o companie în care acţionarii români deţin peste 42% din acţiuni (din care statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,7%, iar 21,7% sunt deţinute de fondurile de pensii din România, la care se adaugă aproape 500.000 de investitori individuali şi alte entităţi româneşti). OMV Aktiengesellschaft, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deţine 51,2% din acţiunile OMV Petrom, iar restul de 6,4% sunt deţinute de alţi investitori străini. Din totalul acţiunilor OMV Petrom, 28,1% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori din Londra.

Acţiunile SNP se tranzacţionează în creştere cu 16,9%, pe fondul unor tranzacţii de 660 mil. lei, arată datele BVB.

OMV Petrom a încheiat primele trei luni din 2023 cu vânzări consolidate de 9,47 miliarde de lei, cu 20% mai mici faţă de cele din perioada similară a anului trecut, respectiv un profit net de 1,48 mld. lei, în scădere cu 15%, conform datelor din raportul financiar trimestrial.

Vedeţi comunicatul integral:

OMV Petrom a descoperit noi resurse de titei si gaze naturale in Romania

► Investitia in campania de foraj de explorare a fost de aproximativ 20 milioane euro

OMV Petrom, cea mai mare companie integrata de energie din sud-estul Europei, anunta ca a descoperit noi resurse de titei si gaze naturale in regiunile Oltenia si Muntenia din sudul Romaniei. Cumulat, descoperirile se ridica la peste 30 milioane bep resurse recuperabile, echivalentul a trei patrimi din productia realizata de OMV Petrom in anul 2022.

Forajul de explorare si testare a acestor trei sonde a avut loc in perioada iunie 2022 – aprilie 2023. Compania a investit in forajul de explorare aproximativ 20 de milioane de euro.

Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Explorare si Productie: „Romania produce titei si gaze de peste 150 de ani, iar in aceste conditii identificarea de noi resurse presupune un efort semnificativ. Noile descoperiri vor contribui la reducerea declinului productiei noastre si la continuitatea furnizarii unor produse esentiale pentru economie.”

Una dintre descoperirile facute de OMV Petrom a fost in perimetrul de explorare Verguleasa, din regiunea Olteniei. Compania a identificat resurse de titei care se ridica la aproximativ 20 de milioane bep in total, aceasta reprezentand cea mai mare descoperire de titei a OMV Petrom din ultimele decenii. Descoperirea se afla in proximitatea unei alte zone de exploatare, ceea ce ofera sinergii care vor contribui la inceperea mai rapida a productiei.

O alta descoperire a avut loc in perimetrul de explorare Targoviste, unde au fost identificate resurse de titei in cantitate estimata de 6 milioane bep. Lucrarile de testare au avut loc in aprilie 2023, iar cele premergatoare dezvoltarii exploatarii sunt in curs de pregatire.

O a treia descoperire a fost facuta in perimetrul de explorare Targu Jiu si au fost identificate resurse de gaze naturale de 7 milioane bep, echivalentul a aproape o treime din productia de gaze naturale a Romaniei din anul 2022. O a doua sonda este deja planificata pentru anul viitor, iar pregatirile pentru conectare sunt in curs.

Toate descoperirile sunt rezultatul strategiei de explorare a companiei, concentrata pe oportunitatile din apropierea zacamintelor existente, ceea ce faciliteaza dezvoltarea rapida, conectarea si productia timpurie a resurselor nou descoperite.

Despre OMV Petrom

OMV Petrom este cea mai mare companie integrata de energie din Europa de Sud-Est, cu o productie anuala de titei si gaze la nivel de grup de aproximativ 43 milioane bep in 2022. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual si opereaza o centrala electrica de inalta eficienta de 860 MW. Pe piata distributiei de produse petroliere cu amanuntul, Grupul este prezent in Romania si in tarile invecinate prin intermediul a aproximativ 780 benzinarii, sub doua branduri, OMV si Petrom.

OMV Petrom este o companie in care actionarii romani detin peste 42% din actiuni (din care statul roman, prin Ministerul Energiei, detine 20,7%, iar 21,7% sunt detinute de fondurile de pensii din Romania, la care se adauga aproape 500.000 de investitori individuali si alte entitati romanesti). OMV Aktiengesellschaft, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, detine 51,2% din actiunile OMV Petrom, iar restul de 6,4% sunt detinute de alti investitori straini. Din totalul actiunilor OMV Petrom, 28,1% se tranzactioneaza liber la Bursa de Valori Bucuresti si la Bursa de Valori din Londra.

OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu circa 39 miliarde de euro reprezentand taxe, impozite si dividende platite in perioada 2005 – 2022. In aceeasi perioada, compania a investit aproximativ 17 miliarde de euro. In anul 2022 impozitele platite de OMV Petrom au asigurat 7% din veniturile fiscale ale Romaniei.

Din 2007, OMV Petrom a integrat in strategia sa de business principiile responsabilitatii corporatiste. In perioada 2007 – 2022, compania a alocat circa 120 milioane de euro pentru dezvoltarea comunitatilor din Romania, concentrandu-se pe protectia mediului, educatie, sanatate si dezvoltare locala.

Pe 29 iulie 2020, OMV Petrom si-a anuntat sprijinul pentru recomandarile emise de Task Force on Climate-related Financial Disclosures (TCFD), Grupul operativ pentru publicarea informatiilor financiare referitoare la schimbarile climatice privind riscurile si oportunitatile asociate schimbarilor climatice. OMV Petrom raporteaza anual progresul realizat in ceea ce priveste implementarea acestor recomandari.

June 13, 2023