BusinessMagazin

Tag: perioada

  • Life as a Gift

    Experimentează.ro

    Motivaţie:
    Ideea campaniei vine de la faptul că cei mai mulţi dintre medici nu au avut şi cel mai probabil nu vor avea parte de o vacanţă în acest an. „Vrem ca publicul să înţeleagă misiunea grea pe care o au medicii din spitale în perioada COVID-19. Ne dorim ca toată lumea să se implice şi să-şi arate suportul moral, chiar şi printr-un mesaj de încurajare trimis online”, spun reprezentanţii Life as a Gift.

    Descrierea proiectului:
    Împreună cu partenerii Experimenteaza.ro, reprezentanţii Life as a Gift au oferit unui grup de cadre medicale, preţ de câteva ore, o experienţă inedită de deconectare de la realitatea zilelor noastre. Ei spun că au două obiective importante pe care au vrut să le atingă prin această campanie: – primul este cel de a-i răsplăti pe aceşti oameni pentru tot ceea ce fac pentru noi, dar şi de a le oferi, măcar pentru câteva ore, sentimentul de vacanţă şi relaxare; – cel de-al doilea este de conştientizare. „Vrem ca publicul să înţeleagă misiunea grea pe care o au medicii din spitale în perioada COVID-19. Ne dorim ca toată lumea să se implice şi să-şi arate suportul moral, chiar şi printr-un mesaj de încurajare trimis online. Pentru a-i încuraja pe oameni să-şi arate aprecierea faţă de cadrele medicale, am creat hashtag-ul #eroulmeu pe care îi încurajăm să îl folosească şi chiar să dea tag unui medic căruia vrea să îi arate aprecierea”, spun ei.

    Efecte:
    Medicii au avut parte de  o experienţă de echitaţie în pădurea Snagov, oferită de compania Basme cu Cai, urmată de o sesiune de networking, respectând distanţarea socială, ocazie cu care şi-au propus să deguste produsele franţuzesti de la un alt partener, Kiosque des Douceurs. Durata evenimentului a fost de aproximativ 3 ore, iar costul este de 3.000 de lei. 

  • (P) Noblesse Oblige, chiar şi în pandemie

    „Suntem conştienţi ca este unul dintre puţinele cluburi de acest nivel din Europa şi ne propunem să rămânem un etalon în acest domeniu. Am făcut îmbunătăţiri funcţionale, am achiziţionat noi echipamente, am amenajat o zona de fitness exterioară şi am implementat toate cele necesare respectării distanţării sociale, cu proceduri stricte de igienizare periodică a spaţiilor, deoarece siguranţa clienţilor şi a staff-ului sunt extrem de importante pentru noi”, descrie Daniel Antor câteva dintre măsurile luate în contextul pandemiei Covid-19. 
    Cunoscut drept unul dintre principalele locuri de networking ale oamenilor de business, Stejarii Country Club este format din clubul sportiv unde se practică o varietate de activitati: fitness, aerobic, înot, tenis, gimnastică, balet, squash, box, karate, un centru spa recunoscut internaţional pentru calitatea serviciilor oferite, spaţii dedicate evenimentelor şi un restaurant gourmet foarte apreciat.
    Clubul se dedică în egală măsură şi copiilor astfel că pe timp de vară, spre exemplu, au fost desfăşurate tabere sportive în aer liber, cu diferite circuite sportive, precum şi ateliere creative şi excursii săptămânale.
    Cifra de afaceri a clubului a depăşit anul trecut 7 milioane de euro.


    „Anul anterior a fost cel mai bun an de la înfiinţare, anul acesta, dacă am pune în paranteză acele trei luni de stare de urgenţă cât şi restricţiile legate de evenimente, businessul se plasează peste bugetarea noastră standard; având aceste trei luni, probabil vom reuşi un profit minim, operational nu vom fi pe minus. Micşorarea marjei de profit este o rezultanta a lunilor de pauză forţată şi măsurilor de siguranţă, la care nu vom face niciodată rabat, indiferent de cost. Totuşi, dacă am compara unu la unu lunile în care ni s-a permis să ne desfăşurăm activitatea, suntem semnificativ peste anul trecut, ceea ce pentru mine înseamnă că ştim să ne facem bine treaba indiferent de situaţie şi clienţii sunt mulţumiti de serviciile noastre”, spune Daniel Antor.
    Clubul menţine o politică strictă în privinţa numărului de membri, astfel încât fiecare să beneficieze de o suprafaţă de peste 15 mp în timpul desfăşurării activităţilor sportive. „Considerăm că 2.500 este numărul optim de membri pentru care putem menţine nivelul serviciilor cu care ne-am impus pe piaţă şi condiţiile maxime de siguranţă în contextul pandemiei. De aceea, admiterea în comunitate este posibilă doar în situaţia retragerii unui alt membru, însă în acest caz, de cele mai multe ori este vorba de relocări sau repatrieri. Există fluctuaţii anuale în limite normale, însă astăzi putem spune că suntem la capacitate maximă”, a mai declarat Daniel Antor. Preţul mediu al unui abonament anual este de aproximativ 1.900 de euro.
    Ce aşteptări are CEO-ul Stejarii Country Club pentru perioada următoare? „Nu cred că vom trăi o relaxare mai mare decât după ce vor apărea vaccinuri sau proceduri medicale care să ne aducă într-o zonă de siguranţă sau predictibilitate mai mare decât ce avem astăzi. Cu siguranţă lucrurile nu vor mai fi cum au mai fost, dar se va găsi un echilibru, vom învăţa să trăim şi cu acest virus, ne vom adapta.”


    Care este obiectivul pe termen lung pentru Stejarii Country Club, în contextul în care este deja cel mai luxos club din România?
    „Nu este greu să ajungi în vârf, este greu să te menţii acolo. Ne dorim să ne păstrăm locul, clienţii şi mentalitatea care ne-a ajutat să ajungem aici.
    Scopul nostru este să oferim cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea activităţilor sportive, să punem la dispoziţie cele mai noi şi mai performante aparate, să avem  cei mai profesionisti traineri, să oferim cele mai bune servicii prin intermediul  tuturor  departamentele noastre”, răspunde Daniel Antor. El menţionează, din rândul proiectelor viitoare, o academie de training, o asociaţie sportivă, precum şi pregătirea celor mai buni copii pe diferite segmente sportive.

  • Nu toate afacerile au fost lovite de pandemie. Businessul acesta a înregistrat creşteri de 10%, iar previziunile sunt optimiste şi pentru final de an

    Evoluţia businessului de producţie de materiale de construcţii Etex Building Performance oferă un argument în plus că piaţa locală de construcţii este una efervescentă chiar şi în pandemie. Afacerea a înregistrat creşteri de 10% în primul semestru al anului, iar investiţiile în România rămân în continuare o prioritate pentru belgienii care deţin până acum două fabrici pe piaţa locală.

    „Suntem încrezători în potenţialul de creştere al pieţei româneşti şi a celor din Europa de Sud-Est unde exportăm, motiv pentru care ne propunem să continuăm investiţiile în creşterea capacităţii de producţie la fabrica noastră de la Turceni”, descrie Andrei Popa, directorul comercial al Etex Building Performance SEE, modul în care se raportează compania belgiană la piaţa locală. Etex Building Performance este hubul regional transformat pentru Europa de Sud-Est al grupului belgian Etex – fiind axat pe producţie, logistică, asistenţă tehnică şi dezvoltare de produse noi.
    Afacerea se axează pe producţia de materiale de construcţii şi operează în România două unităţi de producţie: fabrica de plăci de gips-carton de la Turceni (din judeţul  Gorj) şi fabrica de ipsosuri, gleturi şi tencuieli de la Aghireşu (din judeţul Cluj), fiind prezent pe piaţă cu brandurile Siniat, Promat, Equitone, Creaton. Aproape jumătate din producţia fabricilor Etex din România merge către export în 11 ţări, majoritatea fiind situate în Europa de Sud-Est. Compania a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 235 milioane de lei, iar perspectivele sunt optimiste şi pentru anul în curs: în primul primul semestru al anului
    au ajuns la o cifră de afaceri de
    130 milioane de lei, în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
    „În comparaţie cu ţări ca Germania businessul din România este proporţional cu populaţia dar mult mai dinamic. În ultimii 5 ani am reuşit dublarea cifrei de afaceri odată cu investiţia de la Turceni. În acelaşi timp numeroase iniţiative din România au fost apreciate ca modele de urmat şi transferate la nivel de divizie în alte businessuri Europa de Vest”, descrie Andrei Popa businessul Etex în contextul afacerilor internaţionale ale grupului.
    Fabrica de gips-carton de la Turceni este cea mai importantă investiţie a grupului în România. Unitatea de producţie şi-a început operaţiunile în 2015, în urma unei investiţii iniţiale de 50 de milioane de euro, la care s-au adăugat ulterior peste 2 milioane de euro în creşterea performanţei industriale a fabricii, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Andrei Popa spune că încă de la început, proiectul fabricii de la Turceni a avut în vedere posibilitatea extinderii fabricii până la dublarea capacităţii de producţie dar şi dezvoltarea unor businessuri complementare. În lotul fabricii de la Turceni au rezervat spaţii pentru viitoare potenţiale producţii de profile metalice, plăci perforate şi ready-mixuri.
    „Această investiţie este încă în strategia noastră şi va fi pusă în aplicare imediat ce vom avea o garanţie a creşterii volumelor de gips – materie primă. Astfel, compania şi-a propus să investească 5-6 milioane de euro într-o instalaţie de desulfurare a gipsului la termocentrala de la Rovinari a Complexului Energetic Oltenia pentru a asigura continuitatea materiei prime la fabrica sa de gips-carton de la Turceni”, descrie Andrei Popa planurile de investiţii ale companiei în continuare. În acelaşi timp, fabrica de ipsosuri, gleturi şi tencuieli de la Aghireşu se află în proces de retehnologizare care să susţină creşterea volumelor de vânzări de produse complementare plăcilor de gips-carton aflată în strategia pe termen scurt a Etex Building Performance.
    Valoarea totală a investiţiei în retehnologizarea fabricii de la Aghireşu, care va fi finalizată în cursul acestui an, se ridică la 4 milioane de euro. De altfel, Popa spune că şi în prezent una dintre principalele priorităţi ale companiei este consolidarea businessului în Europa de Sud-Est şi creşterea profitabilităţii companiei pentru asigurarea unei baze solide în vederea fructificării investiţiilor în capacităţile de producţie din România. „În acest sens aşteptăm demararea investiţiei în instalaţia de desulfurare de la Rovinari şi ne uităm la posibile achiziţii în regiune care să fie compatibile cu businessul de bază al Etex. Totodată, vrem să continuăm să ne îmbunătăţim portofoliul de sisteme de gips-carton prin introducerea de noi produse complementare plăcilor de gips-carton şi să accelerăm digitalizarea proceselor interne şi a comunicării cu clienţii.”
    Directorul comercial al Etex Building Performance sesizează că piaţa românească de construcţii se află
    într-un proces de maturizare şi reducere a decalajului faţă de pieţele din Vest prin folosirea în procesul de construcţie a unor soluţii şi materiale moderne. „De exemplu, sistemele de gips-carton sunt utilizate la scară largă pe segmentul de proiecte industriale, de birouri, mall-uri şi centre comerciale, unde accentul este pus pe viteza de execuţie şi pe materialele uşor de instalat”, detaliază el această piaţă. De asemenea, observă Andrei Popa, pe segmentul rezidenţial – care a înregistrat constant creşteri de două cifre în ultimii ani –  plăcile de gips-carton sunt utilizate cu precădere în construcţiile rezidenţiale noi din zona premium, în timp ce pe celelalte zone ne confruntăm cu un decalaj faţă de pieţele vestice în condiţiile în care, în mod tradiţional, clienţii continuă să prefere soluţiile grele (zidăriile de cărămidă). 
    „Dezvoltatorii de imobile de locuit high end au înţeles că pereţii de gips-carton se bazează pe alcătuiri complexe care conferă viitorilor proprietari un grad de confort superior (cu plăci pentru izolare acustică, plăci cu performanţe mecanice ridicate pentru suspendarea de corpuri grele, plăci cu proprietăţi antiefracţie sau pentru rezistenţa la foc). Acesta este şi motivul pentru care piaţa din România şi Europa de Sud-Est are un potenţial uriaş de creştere, dacă luăm în calcul că pe pieţe precum Regatul Unit, Franţa sau Polonia consumul de gips-carton este de peste 4mp/locuitor”, spune Andrei Popa.
    La nivel de provocări, el observă că există lacune legislative în privinţa depozitării deşeurilor de construcţii şi a reciclării acestora. „De exemplu, fabrica de la Turceni a fost concepută pentru a putea recicla plăcile de gips-carton obţinute din deşeurile de materiale de construcţii, însă, în prezent, colectarea separată a deşeurilor de materiale de construcţii nu este încurajată. În momentul în care vom avea la dispoziţie suficiente cantităţi de deşeuri de plăci de gips-carton, vom valorifica potenţialul de reciclare infinită a gipsului din astfel de deşeuri”, detaliază el.
    În ceea ce priveşte funcţionarea fabricilor în contextul COVID-19, el spune că fabricile Etex Building Performance de la Turceni şi Aghireşu şi-au continuat operaţiunile fără întreruperi în această perioadă, cu respectarea tuturor măsurilor de siguranţă a personalului, angajaţii nefiind sub nicio formă afectaţi de criza de coronavirus. Compania a decis să se bazeze pe resursele proprii şi să nu apeleze la niciunul dintre programele generoase de sprijinire a economiei iniţiate de guvern.
    „În ciuda contextului economic dificil, am obţinut o creştere cu 10% faţă de primele şase luni ale anului trecut ca urmare a avansului exporturilor, a diversificării mixului de produse şi a vânzărilor peste aşteptări pe segmentul de retail. Odată cu declanşarea pandemiei de coronavirus piaţa s-a contractat, însă, prin deciziile pe care le-am luat imediat, am reuşit să temperăm reculul şi să creştem ponderea vânzărilor pe segmentul de retail. Acest lucru a fost posibil în condiţiile în care micile lucrări de reparaţii şi renovările de locuinţe au fost cel mai puţin afectate în această perioadă, în care mulţi dintre românii care au lucrat de acasă au avut mai mult timp disponibil pentru a face lucrări de renovare”, descrie el cele mai recente rezultate.
    Andrei Popa spune că strategia comercială pe care au abordat-o în prima jumătate a anului s-a bazat pe creşterea vânzărilor de produse complementare plăcilor de gips-carton, pe segmentul de gleturi şi tencuieli – de exemplu gama Adera, care include singura tencuială armată cu fibre produsă în România, dar şi extinderea cu produse complementare a gamei Smart, destinată pieţei de retail şi meseriaşilor. „În toată această perioadă, am continuat livrările către ansamblurile rezidenţiale, cele de birouri şi de spaţii logistice. Am lucrat împreună cu clienţii şi furnizorii astfel încât să evităm blocajele şi să dăm un semnal pozitiv în piaţă. Foarte puţini dintre partenerii noştri au amânat proiectele în care suntem prezenţi şi noi. În perioada următoare, vom fi atenţi la evoluţia contextului actual. Pe termen scurt, vom avea de trecut peste o serie de provocări, însă pe termen mediu şi lung avem încredere în potenţialul de creştere a pieţei de construcţii din România şi Europa de Sud-Est.”
    Andrei Popa, directorul comercial al Etex Building Performance SEE, are o experienţă de peste 17 ani în cadrul companiei şi s-a alăturat acesteia când se numea Lafarge Arcom Gips şi făcea parte din grupul Lafarge. Afacerea a fost preluată în 2011 de către grupul belgian Etex, în urma unei tranzacţii internaţionale care a inclus operaţiuni din Europa şi America de Sud. De-a lungul timpului, el a ocupat în cadrul companiei poziţia de director naţional de vânzări, pentru ca din 2011 să ocupe funcţia de export manager, iar din 2013 pe cea de director comercial pe regiunea Europa de Sud-Est. Proiectul comercial care a susţinut luarea deciziei de a investi în fabrica de la Turceni se numără în rândul celor de referinţă în care Andrei Popa a fost direct implicat. El este de asemenea responsabil de  identificarea de oportunităţi pentru investiţii greenfield şi M&A în regiune şi a contribuit, de asemenea, la implementarea primei platforme de comenzi online a diviziei din România. 

    Istoria româno-belgiană a grupului Etex

    Etex Building Performance, fosta Siniat România, face parte din grupul belgian Etex, care are o istorie de peste 100 de ani şi este specializat în producţia de materiale de construcţii (plăci de gips-carton, tencuieli, plăci de fibrociment pentru faţade şi acoperişuri, ţigle ceramice ). Grupul are peste 13.000 de angajaţi şi 101 de fabrici la nivel mondial. Grupul Etex a obţinut venituri de 2,9 miliarde de euro în 2019, în uşoară creştere comparativ cu anul precedent. Aproximativ 80% din veniturile totale ale grupului sunt obţinute pe pieţele europene. În România, Etex operează două unităţi de producţie: fabrica de plăci de gips-carton de la Turceni (jud. Gorj) şi fabrica de ipsosuri, gleturi şi tencuieli de la Aghireşu (jud. Cluj) şi este prezent cu brandurile Siniat, Promat, Equitone, Creaton.

  • Cât de bine se vinde de fapt luxul în criză. O afacere adresată clienţilor pretenţioşi şi-a dublat veniturile chiar în pandemie

    Deşi pandemia l-a obligat să închidă pentru o perioadă uşile restaurantelor şi să tragă obloanele magazinelor din mall pe care le deţine, antreprenorul Cristian Preotu, proprietarul grupului Le Manoir, a reuşit nu doar să îşi menţină businessul pe linia de plutire, ci chiar să îşi dubleze vânzările în unităţile rămase active, ajutat de doi factori importanţi: nevoia de lux a bucureştenilor, chiar şi în vremuri de criză, şi lipsa locurilor în care şi-o puteau satisface.

    P​rimul său „instinct” după debutul pandemiei a fost să taie costurile, renegociind chiriile şi trimiţând aproape toată echipa în şomaj tehnic. În lunile de lockdown, magazinele Comtesse du Barry şi Petit Bateau din Băneasa Shopping City au fost închise, iar restaurantul Le Bistrot Français şi cocktail barul The Owl, şi ele parte din afacere, au stat o bună perioadă cu obloanele trase. „Ne-au rămas două magazine Comtesse du Barry şi un magazin Petit Bateau «în viaţă», aşa că ne-am concentrat foarte tare pe aceste trei unităţi şi am adus multe produse noi. Am avut un număr mai mare de clienţi în acea perioadă – magazinele noastre sunt frumoase, curate –  le oferă mai multă încredere decât un supermarket. Comtesse du Barry a devenit un magazin de proximitate de lux: am făcut un mic raion de măcelărie în care aducem cele mai bune cărnuri din lume – vită japoneză Kobe, porc iberic, pui de Bresse – toată gama celor mai bune cărnuri care există. Am făcut, de asemenea, un raion de stridii proaspete, somon afumat Balik, caviar, dar şi altele, inclusiv legume de foarte bună calitate. Am crescut foarte mult gama de produse, iar eu am investit mult ca prezenţă în magazine în acea perioadă. Am reuşit astfel să vindem mult mai mult decât în perioada similară a anului trecut, când bonul mediu era de aproximativ 80 de euro, iar acum a fost cel puţin dublu.” Preotu spune că această valoare s-a păstrat şi după redeschiderea magazinelor pentru că lumea s-a obişnuit cu produsele. Numărul clienţilor a crescut, de asemenea, cu aproximativ 30%, de la 500-600 de clienţi/magazin, cât se înregistra anul trecut, „mai ales în partea de nord a Bucureştiului, care e mai puţin dependentă de turişti şi se adresează mai mult clientelei locale”.
    Anul trecut, grupul Le Manoir, din care în prezent fac parte trei magazine de gastronomie fină Comtesse du Barry, două magazine cu produse pentru copii Petit Bateau, restaurantul Le Bistrot Français şi cocktail barul The Owl, precum şi un magazin gastronomic în Paris, a înregistrat o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de lei. Cu toate că la începutul acestui an aşteptările antreprenorului vizau o creştere de 15-20%, având în vedere o serie de investiţii noi, de aproape jumătate de million de euro, în urma apariţiei pandemiei de COVID-19 estimările s-au schimbat, vizând un rezultat similar cu cel avut în 2019. „Acum mă concentrez să menţin profitul în aceeaşi parametri mai mult decât cifra de afaceri. Anul trecut am avut profit de aproximativ
    1 milion de lei, dar mult a fost reinvestit, investiţiile fiind finanţate mai mult din profit decât din credite. Pentru anul acesta sper să rămânem în aceeaşi parametri.” În cele două unităţi Comtesse du Barry active în perioada stării de urgenţă, cele mai au căutate articole au fost produsele proaspete – brânzeturi, şunci, foie gras, somon – „tot ce nu este conservă, deşi au fost şi clienţi care au cumpărat foarte multe conserve, mai ales la începutul perioadei, ca să stocheze, în caz că nu mai au voie să iasă din casă.” Şi vinurile s-au vândut destul de bine, spune Preotu, pentru că oamenii au luat mai des cina în familie, stând acasă. De departe, unul dintre raioanele care a mers cel mai bine a fost cel de măcelărie. În ceea ce priveşte importurile, antreprenorul spune că, deşi produsele vin din Franţa, unde pandemia a avut un impact major încă de la început, nu au existat probleme cu circulaţia mărfii. „Importul nu a funcţionat greu – la noi nu sunt tiruri. În fiecare săptămână avem un Sprinter care vine cu bunătăţuri, avem transporturi proprii, iar cu furnizorii avem o relaţie apropiată, mă cunosc personal cu proprietarii de la majoritatea businessurilor cu care lucrăm. Am discutat, am găsit soluţii împreună de fiecare dată.”
    O evoluţie s-a remarcat şi în numărul de comenzi cu livrare. „Noi aveam serviciul acesta de foarte mult timp, prin care livrăm clienţilor noştri produsele într-o oră, oriunde în partea de nord-centru a Bucureştiului. Şi nu era un serviciu care funcţiona foarte bine, deoarece clienţii preferau să vină în magazine, să se uite şi să aleagă. Odată cu necesitatea de a sta acasă, lucrurile s-au schimbat. Cam 5% din vânzări s-au înregistrat pe acest canal.”
    Petit Bateau a avut în perioada de lockdown un succes similar, care îşi menţine panta ascendentă şi în prezent, mai ales datorită începerii şcolilor, „un fel de perioadă a Crăciunului pentru businessurile cu produse destinate copiilor”. Explicaţia, spune Preotu, e că foarte multe magazine cu produse pentru copii sunt în malluri, find închise în lunile de izolare, în timp ce „noi aveam unul deschis în Dorobanţi, fiind printre singurele magazine de profil active în acea perioadă.”
    „Şi acolo am avut foarte multe vânzări cu livrare, cam 25%. Vânzătorii vorbeau la telefon cu clienţii cu care se cunoşteau şi le trimiteau poze pe Whatsapp cu produsele, ajutându-i să îşi facă cumpărăturile de la distanţă ca şi cum ar fi fost în magazin, cu filmuleţe, poze, comenzile fiind apoi livrate de şoferii noştri. Clienţii noştri se cunosc cu vânzătorii, e o relaţie mult mai apropiată de vânzare, avem o clientelă fidelă şi s-a creat o familiaritate, care ajută în perioade de genul acesta”, notează Preotu. În Petit Bateau, la mare căutare au fost hainele de copii, mai ales cele pentru bebeluşi – body-uri şi lenjerie, iar bonul mediu a crescut de la circa 60 la 100 de euro.
    Referitor la măsurile de siguranţă, el spune că investiţia nu a fost foarte mare, deoarece unităţile nu au o suprafaţă extinsă. „Din prima zi am pus panouri de plexiglas la casele de marcat şi am luat geluri dezinfectante şi măşti, care erau foarte scumpe în primele zile şi se găseau greu – cred că am plătit chiar şi 4 euro pe mască.”
    Segmentul HoReCa al grupului Le Manoir a fost cel mai grav afectat de pandemie. Restaurantul Sushi Room, vizitat de aproximativ 40 de clienţi pe zi, a fost închis definitiv iar în cazul Le Bistrot Français numărul clienţilor a scăzut de la 50-60 de persoane/zi la circa 20, şi asta pentru că „anul trecut funcţionam 7 zile din 7 iar anul acesta am deschis abia pe 15 august şi am funcţionat doar pe terasă, care are o capacitate de 24 de locuri, şi doar 5 zile pe săptămână, cu cina, în intervalul 18:00-22:00”, notează Preotu. Acum, el se aşteaptă însă ca numărul clienţilor să crească, odată cu redeschiderea spaţiilor interioare ale restaurantelor şi cu sosirea toamnei şi, odată cu ea, a temperaturilor mai scăzute. În cazul cocktail barului The Owl, în primele luni veneau între 50 şi 100 de clienţi, iar antreprenorul spune că acesta funcţionează foarte bine şi acum. Bonul mediu a rămas însă acelaşi, adaugă el: „În cazul Le Bistrot Français bonul mediu este de 350 de lei şi a rămas neschimbat faţă de anul trecut, pentru că nu am scăzut preţurile, iar la The Owl e de aproximativ 50 de lei. Aici, un cocktail este între 25 şi 35 de lei, iar lumea bea unul-două cocktailuri.” În paralel cu businessurile din România, Preotu deţine un magazin gastronomic în capitala Franţei, numit Le Manoir Paris, care a fost deschis în toamna trecută cu o investiţie de circa 250.000 de euro, şi care în prezent „nu câştigă bani dar este pe un fel de linie de plutire, adresându-se mai ales clientelei din cartier.” În primele luni de la deschidere, povesteşte el, unitatea înregistra foarte mulţi clienţi americani şi asiatici, însă ulterior, pe fondul pandemiei, numărul clienţilor, în loc să crească, s-a echilibrat, fiind constituit în prezent exclusiv din rezidenţi. Lunar, magazinul este vizitat de 600-800 de clienţi, iar bonul mediu este în jur de 70 de euro. „Nu e un bon mediu rău pentru Paris”, remarcă antreprenorul.
    În ceea ce priveşte angajaţii companiei, la 1 martie echipa număra în jur de 85 de persoane la nivel de grup, dintre care aproape 50 de oameni au plecat în şomaj tehnic şi, cu toate că niciun angajat nu a fost concediat, au existat unele contracte în probă care nu au fost reînnoite. „Cred că rămăsesem cu aproape zece persoane în total. Ne-am amintit începuturile noastre, pentru că firma are 16 ani şi am urcat-o încetul cu încetul. Majoritatea din cei zece rămaşi lucrau de cel puţin 10-15 ani în companie şi mi-au spus că este plăcut să fim o echipă performantă în care toată lumea ştie exact ce are de făcut, nu sunt elemente noi şi totul merge perfect, şi asta pentru că în mod normal, de fiecare dată când avem angajaţi noi trebuie formaţi, ceea ce măreşte efortul zilnic şi cel de vânzare”, povesteşte el.
    Faţă de criza din 2009, Preotu spune că provocările pe care le-a întâmpinat acum sunt diferite, pentru că atunci afacerea a fost afectată în special pe segmentul B2B, însă acum ambele segmente au resimţit impactul pandemiei. „Atunci nu am întâmpinat acelaşi tip de probleme. S-au redus bugetele în anumite companii – mese, cadouri, protocoale, s-a evitat cumpărarea de produse mai scumpe în general şi s-a mers pe stricta necesitate, aşa că nu ne-a afectat foarte tare pentru că cei care constituiau clientela noastră nu au fost afectaţi de criza aceea şi noi chiar am avut o creştere în anul respectiv. Criza de acum e total diferită pentru că nu mai avem turişti, nu mai avem mese de business şi protocoale de business.” Pe segmentul B2B, impactul s-a simţit în primul rând cu ocazia sărbătorilor pascale. „În 2019, cred că am făcut 5% din cifra de afaceri totală doar din pachetele achiziţionate de companii pentru acea perioadă. Anul acesta a fost însă aproape inexistent ca şi sezon. De la 150 de companii în 2019, care au cumpărat pachete pe zona corporate, anul acesta au fost sub 10. Multă lume a fost reticentă, erau companii care doreau să facă aceste cadouri, doar că nu ştiau cui să le trimită. Toată lumea era acasă, nu era uşor să reuşeşti să livrezi pachetele sau să le primeşti”, spune Preotu. El speră în schimb ca de Crăciun să nu aibă o scădere foarte mare faţă de anul trecut, când a avut vânzări de aproximativ 5 milioane de lei.
    Cu toate că a resimţit din plin impactul pandemiei asupra businessurilor pe care le conduce, Cristian Preotu are şi pentru anul acesta un plan de investiţii ambiţios. După ce a deschis anul trecut cocktail barul The Owl din Bucureşti şi magazinul gastronomic din Paris, extinzând totodată restaurantul Le Bistrot Français cu un spaţiu de saloane private pentru conferinţe, în urma unei investiţii totale de circa 500.000 de euro, până la 1 decembrie antreprenorul vrea să lanseze, lângă Ateneu, un nou business. „La maison du champagne” (Casa şampaniei) va funcţiona ca un magazin-bar în care clienţii vor putea degusta băutura franţuzească alături de diverse produse de gastronomie fină şi vor avea totodată posibilitatea să facă şi cumpărături. În plus, Preotu vrea să extindă, până la aceeaşi dată, suprafaţa magazinului Petit Bateau din Dorobanţi, de la 80 la 300 de metri pătraţi, transformându-l într-un concept store pentru copii. Pentru ambele proiecte are un buget de investiţii de circa 350.000 de euro. În ciuda faptului că e gata să facă un nou pariu în HoReCa, Preotu spune că pentru jucătorii care se gândesc să intre acum pe această piaţă e un moment foarte prost. „Nu cred că ar trebui să facă investiţii noi în HoReCa. Noi facem această investiţie pentru că avem spaţiu disponibil în zona respectivă şi va fi un loc dedicat şampaniei de unde se va putea şi achiziţiona, va fi şi magazin. Cred însă că e un moment prielnic pentru a cumpăra un restaurant, ca şi speculaţie.”
    Sfatul său pentru antreprenorii aflaţi la început de drum este să îşi diversifice activitatea pentru a supravieţui în astfel de vremuri. „Dacă aveam doar restaurante sau zona corporate, era foarte complicat. Dar având în vedere că am fost diversificaţi inclusiv pe magazine dedicate clienţilor persoane fizice, am reuşit să trecem cu bine de perioada aceasta. Cum spun şi investitorii – nu e bine să ţii toate bilele în acelaşi sac. E indicat să ai şi aur, şi dolar, şi euro, şi acţiuni – trebuie să fii diversificat pentru ca, în cazul în care se întâmplă ceva cu una dintre aceste investiţii, să nu fii atât de tare impactat.”

  • În aşteptarea corporatiştilor. Ce se întâmplă cu restaurantele şi cafenelele de la baza clădirilor de birouri

    Pandemia de coronavirus a avut un impact negativ asupra activităţii cafenelelor şi restaurantelor situate în apropierea clădirilor de birouri.
    Cele mai aglomerate zone din Bucureşti sunt, astăzi, lipsite de trafic, mai ales la orele prânzului, când majoritatea angajaţilor obişnuiau să ia masa în restaurantele din împrejurimi.
    În staţiile de metrou Aurel Vlaicu, Piaţa Victoriei, Aviatorilor sau Politehnica, unele dintre cele mai aglomerate staţii de metrou din Bucureşti, traficul a scăzut în ultimele două luni, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, pentru că dintre cei peste 300.000 de salariaţi care lucrează în acele zone, doar 30-40% s-au întors fizic la serviciu.
    În zona blocurilor de birouri Afi Park, în jurul orei 13:00, în mijlocul săptămânii, trotuarele şi zonele destinate pauzelor pentru corporatişti sunt aproape goale. Câteva dintre cafenele, care teoretic sunt deschise – conform programului afişat pe uşă – erau totuşi închise. La cele câteva restaurante deschise de la parterul clădirilor Afi Park, cum ar fi cunoscutele Vivo Fusion Food Bar, La Plăcinte sau Sushi Terra, stau la mese aproximativ 5-7 persoane, ocupând mai puţin de 10% din capacitatea teraselor. Aglomeraţia care, în mod normal, era întâlnită pe terasele acestor restaurante, s-a mutat acum în rândul livrărilor, iar circa 4-5 comenzi împachetate şi gata de livrat aşteaptă să fie preluate.
    O cafenea de la baza clădirii Afi Park 5, în care traficul corporatiştilor era foarte mare înainte de pandemia de COVID-19, găzduieşte pe terasă acum doar 7 clienţi, dintre care doar 2 sunt angajaţi care lucrează în apropiere.
    „Ne descurcăm destul de greu în perioada aceasta pentru că nu prea avem clienţi. Vin în jur de 10 clienţi la orele prânzului, dacă nu şi mai puţini”, spune o angajată a cafenelei.
    În Capitală, birourile se întind pe o suprafaţă care depăşeşte 3 milioane de metri pătraţi, iar cele mai multe se află clădirile din zona Pipera-Aurel Vlaicu, Aviatorilor-Piaţa Victoriei şi Cotroceni.
    „Vânzările pentru locaţia din Piaţa Victoriei au scăzut foarte mult pe ceea ce înseamnă mâncare de prânz, comparativ cu o perioadă obişnuită în care cei mai mulţi dintre clienţi erau corporatiştii. Restaurantul avea două părţi populare ale zilei, între 12:00 şi 14:00, şi seara, după ora 18:00. A doua parte a zilei a rămas în continuare un interval în care numărul clienţilor este mai mare, dar prânzul a dispărut în totalitate, iar acest lucru a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aroximativ 40%”, spune Cristina El Majzoub, manager al Restaurantului Japanos, un business cu o cifră de afaceri care depăşeşte 4 milioane de lei şi care are un număr mediu de 37 de angajaţi.
    În prezent, pentru restaurantul din Piaţa Victoriei, una dintre cele trei locaţii din Bucureşti deţinute de firma Japanos Friends S.R.L., se înregistrează zilnic doar 60 de comenzi, după spusele managerului. În plus, aceasta susţine că profilul clienţilor s-a schimbat, odată cu redeschiderea teraselor de la 1 iunie, acum venind la terasa restaurantului tineri, familii cu copii sau grupuri mixte şi doar 10% dintre clienţii pe care îi au sunt corporatiştii care lucrează în apropiere.
    „Cred că vor fi foarte multe companii mari care vor vedea beneficiile muncii remote, cum ar fi diminuarea costurilor de întreţinere de la birou. Prevăd ca în următorul an să existe o scădere pentru restaurantul din Piaţa Victoriei în rândul clienţilor din această categorie, scădere care poate ajunge chiar la 50% faţă de cea din prezent”, adaugă Cristina El Majzoub.
    Aceasta mai spune că restaurantul cu specific japonez s-a reorientat, în mare parte, către livrări, iar profilul său a fost şi el modificat, dintr-un local care la prânz semna meniuri prestabilite, într-unul pe care îl aleg oameni cu venituri mai mari, care vin seara să mănânce şi să se relaxeze.
    Accentul va cădea, în perioada următoarea, pe dining experience, susţine managerul, pentru care vor colabora cu bucătari experimentaţi, pentru a duce restaurantul într-o zonă benefică adaptată publicului ţintă, chiar şi în contextul pandemiei de coronavirus.
    „Situaţia din viitor este foarte incertă, iar noi, ca manageri, nu ştim dacă planurile pe care ne dorim să le punem în aplicare vor putea fi duse la bun sfârşit. Spre exemplu, vrem să extindem localul şi pe partea de evenimente, dar acest lucru nu ştim dacă va fi posibil din punct de vedere legal deocamdată. Avem planuri pentru prima jumătate a anului viitor, dar aşteptăm să vedem ce se va întâmpla la nivelul industriei HoReCa”
    Nu doar unităţile din zona HoReCa aflate în apropierea spaţiilor de birouri au avut de suferit în urma pandemiei, ci şi mall-urile şi comercianţii din cadrul acestora.
    Traficul din mall este unul redus, multe dintre insulele situate pe culoarul mall-urilor au fost scoase, pentru a se evita aglomeraţia, iar toate fast-food-urile şi-au oprit activitatea din interior, mutând zonele de food-court în exterior şi micşorându-le capacitatea.

  • Cum au ajuns un contabil şi un IT-ist să vândă unelte pentru meşteri. După cinci ani de activitate, au ajuns la venituri de 255.000 de euro

    Mihai Mavru, de profesie contabil, şi Cătălin Iordache, cu experienţă în domeniul IT, au lansat un magazin de unelte şi scule de nişă din categoria bricolaj, din dorinţa de a-şi construi afacerea proprie. După cinci ani de activitate, au ajuns la venituri de 255.000 de euro, din care 70% sunt generate de vânzările de pe platforma marketplace a eMAG. Cum se îmbină online-ul cu activitatea meşterilor români?

    „Am lansat businessul la finalul anului 2015, din ideea de a avea ceva al nostru, fiecare dintre noi având un alt loc de muncă. De altfel, aşa am şi funcţionat timp de un an – în paralel cu locurile de muncă şi cu dezvoltarea afacerii”, povesteşte Mihai Mavru în cadrul emisiunii ZF ECOSISTEMUL MARKETPLACE. Antreprenorul adaugă că atât el, cât şi partenerul său vin din domenii diferite faţă de activitatea firmei, el fiind de profesie contabil, iar Cătălin Iordache are experienţă în domeniul IT – totuşi au fost mereu atraşi de acest domeniu. Numele firmei a fost inspirat dintr-o poreclă pe care le-o adresau cei care îi cunoşteau: „Ne asemănau cu vikingii din cauza bărbilor”.
    Au început într-un spaţiu de aproximativ 30 de metri pătraţi, într-o locaţie improvizată, la Mihai Mavru acasă, axându-se mai întâi pe importurile de scule şi unelte cumpărate prin intermediul licitaţiilor. După şase luni au închiriat prima locaţie, de 58 de metri pătraţi, după care lucrurile au evoluat constant. La începutul anului 2015 îşi vindeau produsele pe diverse site-uri online, între timp şi-au deschis şi site-ul propriu, iar în 2016 au intrat şi pe platforma eMAG Marketplace.
    La finalul anului 2019 au ajuns la o cifră de afaceri de 255.000 de euro, iar anul acesta spune că au ajuns deja la o creştere de 30% faţă de anul interior. Vând în prezent
    7.000 de articole ale unor producători din ţări precum Regatul Unit, Polonia, Ungaria, cu preţuri care pornesc de la 50 de bani şi ajung până la aproximativ
    4.000 de lei.
    Mihai Mavru povesteşte că la începutul pandemiei erau îngrijoraţi de modul în care va evolua activitatea firmei, dar faptul că o mare parte din oameni au stat acasă în perioada stării de urgenţă a determinat ca vânzările să meargă bine în continuare: „Oamenii au început să renoveze prin casă sau să face ceva prin curte – din acest motiv, în această perioadă, pentru noi nu s-a simţit o diferenţă”.
    În prezent 70% din încasări vin din platforma eMAG Marketplace, iar restul de 30% vin din site-ul propriu. Anterior pandemiei aveau şi un showroom fizic, pe care au decis ca în actualul context să îl transforme în depozit: „Mai mult ca sigur vom rămâne în online”, spune antreprenorul.
    Care este filosofia de business a celor doi antreprenori? „Meşteri avem şi vom avea mereu, cheia succesului este seriozitatea – nu ne rezumăm la a vinde un produs, ne bucurăm de fiecare dată când putem să dăm un sfat, când putem să ne sunăm clienţii şi să îi întrebăm exact ce au nevoie. Majoritatea clienţilor devin prietenii noştri”, spune Mavru.
    Iar când vine vorba despre modul în care se desfăşoară vânzările în online, punctează: „Majoritatea lumii are impresia că vânzările online sunt mult mai greu de realizat decât vânzările fizice, ceea ce este total greşit, vânzările în online vor fi întotdeauna mai greu de făcut fiindcă nu interacţionăm în mod direct cu clienţii”. În prezent, în business sunt implicaţi doar el şi asociatul său, dar şi-au propus ca în viitor să facă şi angajări: „În prima fază, de creştere, am considerat că deţinerea controlului absolut ne va ajuta foarte mult”.
    În ceea ce priveşte priorităţile pentru perioada următoare, spune că şi-au propus construirea unei hale, obiectul unei investiţii de aproximativ 100.000 de euro, pentru care au cumpărat deja şi un teren în Bucureşti.

  • Cum supravietuiesc afacerile mici în criză?

    Energia, determinarea şi pasiunea nu mai erau de ajuns pentru micii antreprenori în contextul pandemiei de Covid-19. Mulţi nu le mai dădeau nicio şansă, erau primii care urmau să fie măturaţi de puternicul val al crizei. Primii care ar fi depus armele, ar fi abandonat proiectele şi s-ar fi retras în linişte pentru a o lua din nou de la capăt când pandemia se va fi încheiat. În fond ce aveau de pierdut? Unu, două locuri de muncă, vânzări de câteva zeci, poate sute de mii de lei, investiţii susţinute în mare parte din economiile proprii sau din mici credite, chiar de nevoi personale. Abandonau acum şi o luau iar de la capăt. Unii mai făcuseră asta deja. Dar nu. Mulţi dintre ei s-au ambiţionat, au căutat soluţii, au strâns din dinţi şi au reuşit.
    „Ne-am agăţat de orice ni se oferea: păsuiri de la furnizori, sprijin şi înţelegere de la proprietarii spaţiului pe care îl închiriem, sprijinul de la stat, înţelegerea părinţilor, sprijinul lor şi păsuirea atunci când a fost cazul, sprijinul instituţiilor de finanţare care ne-au întins o mână. Am căutat competiţii şi granturi la care să participăm. Am crezut că putem câştiga o competiţie cu 144 de start-up-uri pentru un grant de digitalizare la Academia Minţilor Creative susţinut de Unicredit şi am ţintit din prima premiul cel mare”, spune Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educaţiei din Bucureşti, care a adunat peste 4.500 de participanţi în cinci ani.
    Grant de la UniCredit, o finanţare de la Raiffeisen obţinută în plină pandemie, susţinere din partea Fundaţiei Erste şi a BCR, la care se adaugă colaborări mai vechi cu Banca Transilvania şi ING – aşa a reuşit Eematico, un mic business din educaţie să stea în picioare şi să aibă pe lista de finanţatori poate mai multe bănci decât reuşeşte să atragă cu business mare.
    Eematico este doar unul dintre multele proiecte pornite de la zero în ultimii ani în România care s-a repoziţionat în contextul crizei economice provocate de criza sanitară. De ce este importantă rezistenţa lor? A micilor afaceri? Care e rolul lor în economia mare?
    Afacerile mici din România, microîntreprinderile, firme cu cel mult 9 angajaţi şi maximum 2 mil. euro vânzări, reprezintă 12% din cifra de afaceri totală a companiilor din România, dar 30% din profitul net raportat de firmele de pe piaţa locală.
    Cu afaceri de
    203,6 miliarde de lei (43 miliarde de euro) în 2019, ultimul an pentru care există date publice consolidate la Registrul Comerţului, microîntreprinderile au cel mai redus impact la nivel de cifră de afaceri în economie, dar profitul net de peste 43 miliarde de lei (9 miliarde de euro) generat de aceste firme le situează pe locul doi în economie după firmele mari. Spre comparaţie, firmele mijlocii au afaceri cu 65% mai mari decât microîntreprinderile, dar un profit net total la jumătate faţă de cel al micilor antreprenori, arată o analiză pe baza datelor de la Registrul Comerţului.
    Cifra de afaceri a microîntreprinderilor s-a majorat cu 9% în 2019 faţă de 2018, iar în ultimul deceniu acelaşi indicator a crescut cu 60%. Profitul net al acestor firme a avansat cu 16% în ultimul an şi cu peste 200% în ultimul deceniu, avans care a determinat ca micile afaceri să contribuie cu aproape o treime la profitul net total raportat de firmele din România.
    În statistici ele sunt microîntreprinderi, cea mai numeroasă „clasă” din businessul românesc –  90% din total. Noi le spunem Afaceri de la zero. În mai 2019, Ziarul Financiar şi Banca Transilvania au pornit un proiect dedicat micilor antreprenori, celor care au pornit de la zero, celor care şi-au riscat economiile pentru a investi în afaceri mici, celor care au renunţat la joburi în multinaţionale pentru a deveni antreprenori, celor care nu au fost niciodată angajaţi, dar au ştiut de la început că au o idee, un produs sau un serviciu cu care vor să ajungă la consumatori.
    Prin numărul de locuri de muncă create, prin modelele de business pe care le aduc în economie, prin nişele pe care reuşesc să le acopere, cele mai mici firme din România sunt un nucleu vital pentru business. Şi ele reuşesc să rămână în picioare.
    „Viaţa unui start-up era oricum complicată şi înaintea pandemiei. Acum e un moment în care să pivotăm şi să găsim moduri noi de a face business şi de a deservi nişa de piaţă pe care o acoperim”, spune Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, un nume jucăuş pentru o afacere la fel, în domeniul scutecelor pentru copii, parţial biodegradabile, din bambus.

     

    Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educaţiei, care a adunat peste 4.500 de participanţi în cinci ani

    8.000  de euro, valoarea unui grant de la UniCredit Bank câştigat de Eematico pentru dezvoltarea unei platforme online de învăţare

    “Să nu ne dăm în spate de la greu şi să fim recunoscători tuturor celor care ne-au susţinut”

    „Pentru noi în toată această perioadă a contat să nu ne pierdem cumpătul atunci când totul s-a închis sau am trecut prin situaţii limită. Să rămânem atenţi şi să înţelegem bine ce ni se întâmplă şi care erau acele lucruri de care ne puteam agăţa. Să vorbim sincer şi deschis cu echipa de colaboratori, să găsim soluţii împreună. Să fim creativi şi să pivotăm rapid atunci când se arată posibilităţi – în acest mod am reuşit să venim cu o soluţie online inovativă într-un timp care ni s-ar fi părut oricând altcândva imposibil. Să fim optimişti. Să avem încredere în continuare în ideile noastre noi. Să fim îndrăzneţi. Să credem. Să ştim la ce să renunţăm: am vândut tot ce am putut vinde, am renunţat la spaţiile în care am ţinut cursuri
    5 ani de zile, am redus echipa, nu înainte de a fi făcut tot ce ne-a stat în putinţă să îi ţinem cât mai mult, în speranţa că poate lucrurile se vor aşeza din nou. Să fim recunoscatori”, spune Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educaţiei, care a pornit de la ideea de a organiza cursuri de bricolaj pentru copii, prin joacă, un proiect care a adunat în cinci ani peste 4.500 de participanţi. 
    Pentru Eematico 2020 „este de departe cea mai dificilă perioadă prin care am trecut”. În martie 2020, în numai o zi, proiectul de educaţie construit de Ion Neculai împreună cu alţi parteneri s-a trezit fără nicio activitate în desfăşurare în condiţiile în care avea 35 de grupe în şcoli şi grădiniţe şi încă nouă la centru. Şi totuşi proiectul a mers înainte, ghidat de ambiţia fondatorilor, de copii şi părinţi care nu au renunţat la cursuri şi tabere, dar şi de partenerii din mediul de business.
    „Ne-am agăţat de orice ni se oferă: păsuiri de la furnizori, sprijin şi înţelegere de la proprietarii spaţiului pe care îl închiriem, sprijinul de la stat, înţelegerea părinţilor, sprijinul lor şi păsuirea atunci când a fost cazul, sprijinul instituţiilor de finanţare care ne-au întins o mână (Fundatia Erste – n. red). Am căutat competiţii şi granturi la care să participăm. Am crezut că putem câştiga o competiţie cu 144 de start-up-uri pentru un grant de digitalizare la Academia Minţilor Creative susţinut de Unicredit şi am ţintit din prima premiul cel mare.”
    Grant de la UniCredit, o finanţare de la Raiffeisen obţinută în plină pandemie, susţinere din partea Fundaţiei Erste şi a BCR, la care se adaugă colaborări mai vechi cu Banca Transilvania şi ING – aşa a reuşit Eematico, un mic business din educaţie să stea în picioare şi să aibă pe lista de finanţatori poate mai multe bănci decât reuşeşte să atragă cu business mare.În plină pandemie, Ion Neculai şi Eematico au făcut pentru Fundaţia UiPath 160 de kituri de materiale de arhitectură şi apoi  16 ateliere online cu 160 de copii din comunităţile sprijinite de ei. „Să nu ne dam în spate de la greu şi să fim recunoscători tuturor celor care ne-au susţinut” – asta a învăţat echipa Eematico în cel mai greu an de la înfiinţare.

    Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, de scutece din bambus pentru copii

    Avem norocul să fim într-o nişă în care consumul nu a scăzut, dar fiind într-o piaţă premium, am încercat să înţeleg ce se va întâmpla cu consumatorii, ce aşteaptă ei de la un business mic, aşa ca al meu.
    „Viaţa unui start-up era oricum complicată şi înaintea pandemiei. Acum e un moment în care să pivotăm şi să găsim moduri noi de a face business şi de a deservi nişa de piaţă pe care o acoperim”, spune Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, un nume jucăuş pentru o afacere la fel, în domeniul scutecelor pentru copii, parţial biodegradabile, din bambus.
    Ea a lucrat şase ani pentru Procter & Gamble, gigantul american din segmentul bunurilor de larg consum nealimentare, iar timp de doi ani a avut în portofoliu brandul Pampers. Atunci şi-a dezvoltat cunoştinţele cu privire la domeniul scutecelor, ceea ce a impulsionat-o să creeze chiar ea un brand.
    „Avem norocul să fim într-o nişă în care consumul nu a scăzut, dar fiind într-o piaţă premium, am încercat să înţeleg ce se va întâmpla cu consumatorii, ce aşteaptă ei de la un business mic, aşa ca al meu. Mi-am dat seama că e mai important decât oricând suportul pe care îl acorzi clienţilor – livrare rapidă, plăţi sigure, proceduri de retur uşoare şi asistenţă oricând e nevoie.”
    Aşa că, pentru a supravieţui, s-a concentrat pe client şi pe experienţa lui. A adus produse noi în portofoliu, a reuşit să reducă timpul de livrare la 24 de ore pentru 90% din comenzi şi a continuat să livreze produse calitative.
    „De asemenea, impactul pandemiei este considerabil atât în timpii de transport internaţional, cât şi în costurile aferente. Aşa că am învăţat să planific totul mult mai din timp şi să las loc pentru neprevăzut. Sunt însă optimistă pentru viitor, voi continua lansările de produse noi şi comunicarea deschisă cu consumatorii Zuluff”, spune Ana Voicu.
    În timpul stării de urgenţă generate de pandemie, antreprenoarea a ales să aducă o gamă mai mare de produse pe site-ul ei, astfel că a devenit şi distribuitor al unor jucării de dentiţie din lemn de tei fabricate în România, dar şi al unor haine moi, din materiale naturale, tot pentru copii.

    Ioana Coca
    cofondator al brandului de bere artizanală Oriel, cu venituri de 200.000 de lei în 2019, duble faţă de 2018
    59
    de microberării erau în România în 2019, un segment care a crescut de la zero în numai un deceniu. În 2020, în perioada ianuarie-august, au fost eliberate autorizaţii pentru alte 17 microberării, arată datele Asociaţiei Berarii României
    „Pentru o microberărie artizanală nu a fost cea mai fericită perioadă mai ales cu partea de HoReCa suspendată, dar am reuşit să mergem înainte. Ne-a ajutat foarte mult magazinul online, în lockdown a fost singura sursă de venit şi în martie chiar am avut cea mai bună lună în vânzările online”, spune Ioana Coca, cea care dezvoltă alături de Laurenţiu Mândrilă brandul de bere artizanală Oriel.
    Povestea microberăriei Oriel Beer din Bucureşti a început în urmă cu zece ani, când Ioana Coca şi asociatul său Laurenţiu Mândrilă au descoperit berea artizanală şi au încercat să creeze anumite reţete acasă şi „dintr-o joacă“ au făcut 20 de litri de bere artizanală pentru ei şi prieteni. Brandul Oriel a apărut pe piaţă şapte ani mai târziu, în decembrie 2017,
    iar acum este prezent în
    37 de localuri din ţară şi anul trecut veniturile s-au ridicat la 200.000 de lei, duble faţă de 2018.
    Cum au supravieţuit ei? Muncind zi de zi pentru a onora comenzile plasate în magazinul online şi pentru a livra berea acasă la consumatori.
    „Lumea chiar stătea în casă şi bea multă bere craft, în timp ce eu şi Laurenţiu ne ocupam de zor de pregătirea coletelor. Era un întreg proces pentru că aveam grijă la igienă, stăteam cu măsti, mănuşi, dezinfectant etc. Noi nu am întrerupt deloc activitatea şi am continuat producţia în tot acest timp. Ţin minte că stăteam cu declaraţiile pe propria răspundere completate zilnic şi chiar ne gândeam cum să explicăm poliţiei când ne oprea noaptea, pe stradă, că noi îmbuteliem manual
    1.000 de sticle de bere şi durează până după miezul nopţii acest proces. Dar lockdown-ul s-a terminat destul de repede, acum lumea comandă mai puţin acasă, dar am avut noroc cu vremea bună şi cu terasele care au comandat pe timpul verii”, completează Ioana Coca.

    Marius Strãtilã, fondator al Massif Experience, care organizează de câţiva ani tururi ghidate în zonele montane din România

    Cu 20% au fost reduse preţurile activităţilor Massif Experience
    „Am crezut că nu o să meargă când am văzut situaţia, mai ales că eu lucrez cu turişti străini. Teama mea principală a fost că n-o să mai lucrez deloc. Au venit însă turiştii români, cu care a fost mai greu, pentru că nu au cultură sportivă, dar cu ajutorul lor am reuşit să supravieţuiesc”, povesteşte Marius Strătilă.
    Ca să ajungă mai repede şi mai clar la noul său public, a tradus întregul site în limba română şi a ales să scadă preţurile tuturor activităţilor cu 20%. Nu a renunţat însă la filosofia lui, de a oferi „experienţe faine” în grupuri mici.
    „În septembrie îmi fac din nou puţin griji. S-au anunţat noi ajutoare de la guvern, aşa că o să aplic pentru ele, să obţin maximum 200.000 de euro nerambursabili. Cu aceşti bani vreau să construiesc ceva adiacent proiectului meu. Asta înseamnă că, pe lângă echipamentele pe care vreau să le cumpăr, intenţionez să fac şi un spaţiu într-o casă, cu o zonă de închiriat în regim Airbnb, iar jos să am biroul. E un model pe care l-am văzut afară şi merge bine. Turiştii poate au nevoie şi de cazare şi îşi pot alege echipamentele de la parterul locului în care se cazează”, spune Marius Strătilă.
    Tururile pe care le organizează el sunt în munţii din jurul Braşovului – Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi, Postăvaru, Tâmpa, Ciucaş şi Piatra Mare.

    Andreea Madlen Mãrgescu, fondator al brandului de cămăşi pictate manual Made with joy in Transilvania

    Situaţia actuală ne dă o lecţie, care aparent nu ne este pe plac, dar totuşi putem învăţa multe.
    „Cum spun unii oameni, foarte haioşi de altfel, că anul 2020 nu se ia in calcul, că nu trecem acest an în palmaresul de victorii, dar mai ales provocări, eu aş spune că pentru antreprenori gluma asta e mai puţin simpatică. În special pentru antreprenorii proaspeţi, dar mai ales pentru aceia ale căror businessuri au fost serios afectate de pandemie. Situaţia actuală ne dă o lecţie, care aparent nu ne este pe plac, dar totuşi putem învăţa multe. Putem chiar să ne gândim la diversificarea obiectului de activitate, de ce nu, la mutarea afacerii mai mult in online, acolo unde este posibil”, spune Andreea Madlen Mărgescu, fondator al brandului de cămăşi pictate manual Made with joy in Transilvania.
    În oraşul Făgăraş, Andreea Mărgescu, de profesie economist, pictează zi de zi desene şi mesaje pe cămăşi, iar într-un an şi jumătate a realizat peste 300 de modele care au ajuns la cliente din toată ţara. Am trecut prin mai multe provocări, dar şi schimbări. Iniţial, cu materialele pe care le aveam pe stoc am făcut măşti, apoi după ce s-a ridicat starea de urgenţă, lucrurile au revenit încet încet aproape la normal şi continuă să existe, suprinzător, o creştere a vânzărilor pe partea de articole vestimentare pictate. Consider că lumea se va îndrepta din ce în ce mai mult către lucruri unicat, făcute cu drag şi dedicare”, spune ea.
    Tânăra antreprenoare se pregăteşte de lansarea propriului magazin online, madlen.ro, unde vor fi disponibile o parte dintre produsele create.

    Andreea Filip, a creat businessul Studium, un concept de abonament care presupune livrări periodice de flori la uşa clientului

    „Primele trei săptămâni de izolare au fost cele mai grele – importurile de specialităţi au fost aproape oprite şi mai totul a îngheţat sub umbrela anxietăţii generale. Însă, din momentul în care ne-a fost clar că vom petrece mult timp acasă şi că avem nevoie să facem din casă un acasă, criza s-a transformat într-o oportunitate incredibilă pentru noi. Florile au devenit doza de normalitate”, spune Andreea Filip.

    S-a aprovizionat, în proporţie de 80%, din producţia locală de flori. Tatăl ei, care de obicei o ajută cu livrarea, a rămas acasă, pentru a se proteja. Astfel, preluând responsabilitatea livrărilor directe, Andreea s-a încărcat prin zâmbetele clienţilor ei.
    „Se vedeau prin mască, da. Am dăruit multe buchete bunicilor, ca urmare a unui mesaj postat în social media, în care ne deschideam pro bono spre a duce flori celor rămaşi singuri, pentru protecţia lor.”
    Ce îşi doreşte Andreea Filip acum este să ducă povestea Studium către managerii care se gândesc la o redefinire a spaţiilor de birouri, a relaţiei angajaţilor cu revenirea treptată la birouri, cu multe reguli, distanţare şi, poate, anxietate.

    Lidia Nicolae, creator al brandului Ceramical, un atelier din Siliştea Snagovului unde produce căni, boluri, obiecte de decor


    “Suntem foarte atenţi la schimbările pe care le percepem din partea publicului, conştientizând că deciziile de achiziţie se iau mai greu şi timpii de conversie sunt şi vor deveni din ce în ce mai lungi”

    „Spre norocul nostru, în februarie-martie, când a început pandemia, dirijasem deja businessul spre zona de online şi, ca urmare, imediat ce toată lumea a rămas acasă, am concentrat o mare parte din eforturi spre marketing”, îşi aminteşte Lidia Nicolae, antreprenoarea din spatele Ceramical.
    S-a pomenit, practic, cu o nouă realitate, mai exact cu o supraaglomerare de afaceri care încearcă să acapareze publicul în acelaşi timp şi acelaşi spaţiu – virtual. „Dacă la începutul pandemiei ne-am îndreptat atenţia spre faptul că oamenii au început să-şi îmbunătăţească sau să schimbe felul de a trăi, ulterior am înţeles că elementul de încredere în cine suntem şi ce facem este determinant pentru a putea supravieţui acestor vremuri.”
    Aşa că a înţeles că acum trebuie ca ea, împreună cu soţul ei, de asemenea implicat în afacere, să fie dispuşi la sacrificii mai mari decât în vremurile obişnuite. Înainte de Ceramical, ea a lucrat ca graphic designer la o companie de marketing research. Este absolventă a Universităţii de Artă, pe care a absolvit-o în 2010, a făcut şi un master în Grafică, apoi şi-a continuat şi cariera artistică în paralel cu jobul. După ce vremurile se vor linişti, spune Lidia Nicolae, se gândeşte să deschidă şi un punct fizic de vânzare pentru produsele Ceramical.

    Adina Humă & Linda Vasilescu, fondatoare ale R-Create, o soluţie pentru comercianţii online prin care să poată utiliza o pungă refolosibilă atunci când îşi livrează produsele
    „Toată perioada pandemiei ne-a surprins în ajunul lansării unui produs pe piaţă,  deci cu o miză concretă, şi a fost un prilej de accelerare a unor procese. În primul rând, ne-am sudat noi ca echipă şi am testat, fără niciun training, un mod de lucru foarte agil, înţelegând chiar din prima săptămână că orice am face, nu trebuie să aşteptăm să treacă, pentru că va dura. Principalul mod de supravieţuire a fost să ne găsim sursele de informare corecte şi să separăm, pe cât posibil, manipularea şi confuzia de informaţia corectă”, spune Adina Humă.
    Concret, ideea lor funcţionează astfel: atunci când comanzi de la magazinele partenere R-Create, poţi bifa opţiunea de ambalaj returnabil. Magazinul va împacheta produsele în geanta R-Create, în locul variantei clasice, de unică folosinţă. La livrare, desigilezi geanta, preiei produsele comandate, iar ambalajul rămâne la curier. Parteneriatele lor de până acum au fost cu FAN Courier şi Cărtureşti.
    „Ce am învăţat în acea perioadă ne ghidează şi acum: să găsim soluţii concrete, ţinând cont de restricţiile exterioare şi să integrăm în mod foarte agil feedback-urile clienţilor, pentru a deveni în mod accelerat competitivi pe o piaţă în schimbare. Cred că în ADN-ul unui antreprenor este să transforme problema în oportunitate şi e un moment de aliniere cu parteneri cu care avem valori comune, pentru a naviga aceste timpuri împreună”, mai spune Adina Humă, una dintre fondatoarele R-Create.
    Ea şi Linda vor să introducă opţiunea de ambalaj returnabil în cât mai multe magazine online, pentru a observa rata de adopţie la nivelul consumatorilor. Mai mult, cele două antreprenoare lucrează la un parteneriat astfel încât genţile cu grad prea mare de uzură să fie reciclate la finalul celor 20 de cicluri de folosire.

    Aaron Balazs, fondator al Bikkla, un centru de închiriere cu biciclete electrice în zona Lacul Roşu

    „Practic odată cu ridicarea restricţiilor de părăsire a locuinţei a pornit sezonul turistic şi am putut să începem şi noi activitatea de închirieri de biciclete electrice.”

    „Nu a fost nevoie de mare supravieţuire. Practic odată cu ridicarea restricţiilor de părăsire a locuinţei a pornit sezonul turistic şi am putut să începem şi noi activitatea de închirieri de biciclete electrice. Deşi turiştii străini aproape că au lipsit, turismul local a înflorit. Am reuşit să deschidem un al doilea centru de închirieri în Borsec. Am făcut şi unele investiţii pe termen lung, suntem în plină restructurare privind prezenţa online şi din octombrie începem recrutarea francizaţilor pentru sezoanele următoare. Per total suntem sănătoşi atât personal cât şi privind businessul şi ne uităm cu planuri concrete spre viitor”, spune Aaron Balazs, fondator al Bikkla.
    Aaron Balazs este absolvent de Arte la Cluj, fost director de creaţie în Bucureşti, antreprenor 100% în Gheorgheni (judeţul Harghita), oraşul său natal. Pe pagina sa de Linkedin, Aaron scrie „fondator, CEO şi menajeră la Bikkla“ – un proiect născut în 2018 în zona Lacului Roşu, din apropiere de Gheorgheni, un proiect care creşte şi se dezvoltă în prezent împreună cu un alt antreprenor (Szakacs Botond – Eco Tiny House) franciza Bikkla – căsuţa pe roţi echipată cu 6, 12 sau 24 de biciclete electrice, gata de închiriat în zone turistice.

    Roxana Gordan, produce lumânări sculptate într-un atelier improvizat în curtea casei părinţilor ei, din Urlaţi, judeţul Prahova

    „Pe viitor, voi lărgi şi mai mult această paletă de produse, rămânând totuşi la produse care sunt lucrate manual şi pe care le consider speciale.”

    „Când a început nebunia, manufacturam în special lumânări sculptate manual, care se pretau pentru evenimente mari, de genul nunţilor şi al botezurilor, precum lumânări de biserică sau mărturii. Aşa că, atunci când au început să se anuleze aceste evenimente, am înţeles imediat că firma noastră va avea de suferit. Tocmai de aceea, am adus noi produse în portofoliu: aranjamente din flori de săpun, brăţări cu flori naturale uscate prinse în răşină, lumânări din ceară de albine, lumânări de aromaterapie cu fitil de lemn şi uleiuri esenţiale şi nişte minunate lustre retro cu sfoară mărinărească şi unele colivii de metal”, spune Roxana Gordan.
    Aceasta a fost strategia care a făcut ca Sorrisi să nu se ducă în jos din cauza pandemiei, ba chiar dimpotrivă, vânzările au crescut. „Încă suntem pe val, chiar dacă am fi avut toate şansele să fim pe fundul mării. Pe viitor, voi lărgi şi mai mult această paletă de produse, rămânând totuşi la produse care sunt lucrate manual şi pe care le consider speciale. Am încheiat deja colaborări cu alţi artizani, pentru nişte coliere şi brăţări din mărgele.”
    Roxana se gândeşte chiar să deschidă un punct de vânzare, când lucrurile se vor stabiliza. „Din păcate, magazinele din Italia şi din Franţa care cumpărau de la noi sunt închise acum, aşa că s-a pierdut puţin acolo. Oricum, atâta timp cât vindem online, cred că vom rămâne în picioare.”

    Silvia Buzori, fondatoare a brandului Săpun Natural

    “Prezenţa Săpun Natural este 100% online, exclusiv pe site-ul propriu şi pe pagina de Facebook, de aceea mi-a fost uşor să-mi păstrez clienţii şi în perioada de pandemie, când toată lumea s-a mutat online.”

    „Chiar dacă spălatul pe mâini trebuia să fie un obicei normal, realitatea este că în ultimele şase luni am vândut mai multe săpunuri solide şi lichide decât am făcut-o în perioade similare din ultimii trei ani. Pun această creştere pe seama conştientizării că, dacă acum trebuie să ne spălăm mai des decât înainte, este indicat să o facem cu produse naturale”, spune Silvia Buzori.
    Temerile în privinţa viitorului au determinat-o să fie mai atentă la investiţiile programate şi astfel a ales să lanseze mai puţine produse noi. Rata de retur a crescut şi ea, mai ales în lunile de vară, dar s-a păstrat la un nivel mic.
    „Prima jumătate a lunii septembrie a fost una slabă din punct de vedere vânzări, dovadă că oamenii s-au concentrat mai mult decât în alţi ani pe începerea şcolii şi pe cheltuielile aferente. Sper ca finalul de an să fie unul bun, pentru că dacă nouă ne merge bine şi clienţilor noştri le va merge la fel, ceea ce va însemna că această nouă criză s-a terminat.”
    Producţia pe care o face Silvia Buzori are loc într-un atelier de lângă Bucureşti, iar gama de produse include, pe lângă săpun, şi creme, săpun lichid, şampon, gel de duş, uleiuri de corp, unturi pentru corp, ape florale.
    În total, sunt peste 50 de produse sub brandul Săpun Natural.

    Vlad Farcău, un antreprenor din Cluj, care, după 12 ani de experienţă în domeniul IT, a fondat Tata Vlad, un brand de batoane pe bază de fructe uscate şi nuci, fără zahăr, în diferite combinaţii
    „Supravieţuire – asta simţim că se întâmplă în ultimele luni, e greu să ne focusăm pe o creştere, când vedem şi simţim ce se întâmplă în piaţă”, spune Vlad Farcău, un antreprenor din Cluj, care, după 12 ani de experienţă în domeniul IT, a fondat Tata Vlad, un brand de batoane pe bază de fructe uscate şi nuci, fără zahăr, în diferite combinaţii.
    „Ce ne-a ajutat pe noi cel mai mult în acea perioadă, şi ne ajută în continuare de fapt, este faptul că ne-am focusat pe dezvoltarea de parteneriate cu diverşi colaboratori din ţară. În continuare simţim că asta e cheia succesului pentru noi şi în direcţia asta vom continua în viitorul apropiat.”
    Incertitudinea care a venit odată cu starea de urgenţă l-a afectat pe Vlad Farcău, însă încet-încet, chiar şi în timpul pandemiei, oamenii au început să se relaxeze şi acum poate deja să observe un tipar de creştere pe care vrea să-l menţină.
    „Focusul nostru pentru perioada următoare este găsirea de unu-doi parteneri mai mari, care să ne ofere o siguranţă prin constanţa comenzilor. Predictibilitatea este unul din cele mai importante elemente în această perioadă.”
    Un lucru foarte important este de asemenea lărgirea portofoliului de produse, pentru a putea acoperi o piaţă cât mai largă de clienţi.
    „Ce este oarecum dezamăgitor pentru mine este faptul că ajutoarele oferite de stat în contextul repornirii economiei pare că nu au fost gândite deloc pentru firme mici, ca noi. În cel mai bun caz, vom putea aplica pentru acele microgranturi de 2.000 de euro”, mai spune Vlad Farcău.

    Marieta Kojanov Si Dan Govella, fondatori ai Ralitza, un atelier în care croiesc şepci de diverse tipuri, bretele, cravate, papioane, eşarfe şi alte accesorii

    „Ne-am dat seama de gravitatea situaţiei şi am încercat să ne ţinem clienţii cât mai conectaţi la activitatea noastră, prin modele noi, pe care de mult timp îmi doream să le am în colecţie, dar nu reuşeam”

    „Prin colecţia de măşti asortate cu şapca, ce ne-a adus o frumoasă colaborare cu Londra; am implementat serviciul de restilizare a hainelor; am oferit clienţilor calitatea de «membru Ralitza» şi reduceri de 10% pe viaţă pentru vânzări mai mari de 750 de lei”, spune Marieta Kojanov.
    Au început să posteze testimoniale live ale clienţilor brandului pe reţelele de socializare şi, în general, au ales să fie mult mai activi în Social Media.
    Marieta Kojanov a lucrat vreme de 24 de ani în domeniul textilelor, pentru branduri precum Bigotti sau Massini, ca şef de secţie în departamentul de confecţii, specializându-se în cămăşi pentru bărbaţi. Odată cu Ralitza, a decis să-şi pună experienţa la bătaie. De la papioane, portofoliul s-a diversificat şi cu alte accesorii, precum eşarfe, bretele, batiste. De-a lungul anilor, cei doi antreprenori au investit peste 80.000 de euro.

    Alina Mitrică, promovează covoarele româneşti tradiţionale, pe platformele online de socializare, sub umbrela „Made with love”
    „Fiind în online şi în zona de amenajări de casă, lucrurile au fost ok. Noi suntem orientaţi către piaţa externă, iar principala problemă este întârzierea livrărilor, în rest lucrurile merg bine”, spune Alina Mitrică.
    De anul trecut, când a creat Made with love, până acum, Alina Mitrică a vândut câteva zeci de covoare, cele mai multe plecând în afara ţării. Printre cumpărători se numără atât români stabiliţi în străinătate, cât şi străini cu afinitate pentru astfel de produse artizanale. Cele mai multe covoare vândute de ea se află acum în case din Franţa, însă a livrat şi în Australia, Statele Unite ale Americii sau Canada.
    Pentru a duce tradiţia mai departe, ea vrea să pună bazele unui atelier, în localitatea din care provin bunicii ei, Amărăştii de Jos, judeţul Dolj.

    Andra Berilă & Bogdan Crivoi, fondatori ai studioului de animaţie 2D Skeptic Dog
    „Primul nostru gând în luna martie a fost: Sper să primim toţi banii pentru ultimele facturi! Apoi am înţeles mai bine ce se întâmplă, a trecut panica de moment şi am început să ne gândim la soluţii. Primul lucru a fost să începem să lucrăm toţi de acasă şi să renunţăm la chiria pe care o aveam pentru sediul studioului. Partea bună e că toate cheltuielile erau oricum în funcţie de activitate, adică nu aveam prea multe costuri fixe”, spune Andra Berilă.
    Au continuat să aibă clienţi şi să lucreze de acasă, bilanţul contorizând doar câteva proiecte amânate, dar nimic anulat. Din iunie, ritmul de lucru a început treptat să-şi revină.
    „Iar acum, din septembrie, pare că sunt mai multe proiecte pe animaţie.”
    Totuşi, munca din birou era mai relaxantă şi mai eficientă, iar atmosfera era în mod cert alta decât cea de lucru din casa fiecăruia. Dar Andra şi Bogdan au învăţat lecţia adaptării şi a răbdării, aşa că acum se bucură că piaţa de animaţie creşte şi că au de lucru. „Probabil suntem o afacere mică foarte norocoasă”, spune Andra Berilă.

    Luiza Apostu, a fondat Rubik School, o şcoală cu un model de învăţare autodirijată cu instrumente agile

    “Pandemia pentru noi a venit la pachet cu o curbă mare de învăţare în mediul online şi întrebarea dacă vom supravieţui. Ştiam că nu avem de ales decât să ne adaptăm şi, fiind o organizaţie mică, ne-a fost mai uşor să fim agili şi să pivotăm un produs nou.”

    „În prima zi în care s-a instaurat starea de urgenţă noi eram deja în online cu copiii, pe o platformă de învăţare adaptată nevoilor noastre, cu evenimente de comunitate şi cursuri care să aducă cât mai mult din spiritul şi cultura spaţiului fizic şi în online”, îşi aminteşte Luiza Apostu.
    Jumătate dintre copiii care veneau în offline nu au mai venit şi în online, iar la grădiniţă au fost nevoiţi să renunţe pentru moment. Pentru a fi sustenabili, au creat un produs nou – Rubik Online, o comunitate de învăţare agilă în online pentru copiii cu vârste între
    6 şi 13 ani.
    „După şapte luni de Rubik Online, am ajuns la 150 de copii care au trecut prin program, astăzi avem 70 de copii care vin în comunitate zi de zi, 20 de mentori şi suntem în creştere. Plănuim să lansăm noi proiecte precum o caravană de tabere urbane în ţară, să ne redeschidem spaţiul fizic la început de 2021 în funcţie de cum va arăta contextul pandemic şi să păstrăm acest produs online şi pentru viitor.”
    Dintre materiile care se predau la Rubik School, fac parte: matematică distractivă, science, citizenship, arte, muzică, dezvoltare socio-emoţională, germană, engleză, modelare 3D, paşaport global – adică geografie. Vârsta minimă a copiilor este de trei ani, existând cursuri adaptate şi pentru copii mai mari. Calendarul de cursuri este format tot împreună cu copiii la început de an. Peste 100 de copii au trecut prin Rubik School în primele zece luni de activitate.

    Beatrice Pătrascu, fondator al clinicii stomatologice The Gentle Dentist

    >650.000 de euro a investit în două clinici stomatologice în Capitală, sub numele The Gentle Dentist.

    „O afacere mică este o afacere în care antreprenorul munceşte zi şi noapte, drept urmare am muncit şi mai mult, nu atât fizic, dar am petrecut foarte mult timp să înteleg cum am putea să supravieţuim”  – aşa sintetizează Beatrice Pătraşcu timpul care s-a scurs din martie încoace.
    Absolventă a Facultăţii de Stomatologie din Bucureşti, ea a investit peste 650.000 de euro în două clinici stomatologice în Capitală, sub numele The Gentle Dentist. Una dintre clinicile The Gentle Dentist a fost printre puţinele care au funcţionat în perioada de izolare, cu acordul Ministerului Sănătăţii, în condiţiile în care ordonanţele militare elaborate în acele săptămâni au prevăzut închiderea cabinetelor stomatologice.
    „Vestea că trebuie să ne sistăm activitatea în vremea pandemiei nu a fost nici cea mai fericită, dar nici cea mai uşoară de implementat la nivel de business. Am autorizat clinica în starea de urgenţă, într-o etapă în care nu exista nicio procedură în acest sens, iar asta a fost una dintre cele mai mari provocări. Am căutat să găsim soluţii în privinţa angajaţilor, să nu fim nevoiţi să facem concedieri, ci să reducem timpul de lucru, astfel încât să ne putem păstra echipele cât mai intacte. Am apelat şi la şomajul tehnic”, spune Beatrice Pătraşcu.
    Acum, planul ei este să se concentreze pe menţinerea programelor de prevenţie şi a abonamentelor stomatologice.
    Supravieţuirea noastră s-a datorat şi unui plan de criză pe care îl aveam la dispoziţie, gândit fără să ne aşteptăm că vom şi avea nevoie de el. Nu putem face proiecţii pe termen lung, nu ştim ce se va întâmpla, dar este în puterea noastră să muncim şi să credem în ceea ce facem”, adaugă ea.

     

  • Cu ce probleme se confruntă cuplurile în pandemie?

    Pandemia a venit nu doar cu presiuni pe sănătatea fizică a oamenilor şi asupra economiei, dar şi asupra relaţiilor de orice fel. cele mai afectate par a fi însă cele de cuplu. Cu ce probleme se confruntă cuplurile în pandemie, a povestit pentru Business MAGAZIN psihoterapeutul Oana Nicolau, cofondatorul clinicilor care îi poartă numele, într-o ediţie recentă a emisiunii Viaţă de corporatist.

    Tensiunile din cadrul cuplurilor se reflectă cel mai bine în evoluţia businessului Oana Nicolau: solicitările care vin din partea unor noi clienţi au crescut cu 20-30% din luna aprilie încoace, potrivit psihoterapeutului specializat pe probleme de cuplu.

    În general, referindu-se la relaţiile de cuplu, a observat trei tendinţe într-un studiu pe care l-au făcut în această perioadă: „Pe de o parte, cuplurile care înainte de această pandemie aveau o relaţie bună, funcţională, sunt cuplurile care s-au conectat şi mai mult, pe seama acestui timp mai îndelungat pe care l-au avut împreună, acesta fiind aspectul pozitiv al acestei situaţii”.

    Apoi, observă ea, mai există categoria cuplurilor care aveau dificultăţi înainte de pandemie, pe care nu încercau să le rezolve şi care în această perioadă s-au accentuat – au apărut conflicte majore, iar unele au dus şi la despărţiri. O a treia categorie o reprezintă cuplurile care aveau o relaţie bună, iar dintr-o dată, în perioada aceasta, au apărut conflicte între ei. „Aceasta se întâmplă foarte mult în rândul persoanelor din corporaţii – ei petreceau foarte mult timp la birou – 10 ore sau chiar mai mult timp zilnic, iar timpul petrecut efectiv acasă cu partenerul era foarte redus.”

    Astfel, cei care se înţelegeau anterior pandemiei bine, dar acum au probleme, în general aveau puţin timp liber la dispoziţie pe care să îl dedice relaţiei: „Aveau 2-3 ore seara în care se ocupau de casă sau de copii, fiindcă petreceau puţin timp împreună, nici nu apucau să se certe foarte mult – ei ocupându-se de lucrurile acestea cotidiene mai degrabă.  S-au trezit apoi în situaţia de a lucra de acasă, cu copiii având şcoala online, iar dintr-o dată şi-au dat seama că sunt multe lucruri nespuse, care deranjau şi la unul, şi la celălalt, astfel că au apărut neînţelegeri şi conflicte, acesta fiind motivul principal pentru care au apelat la psihoterapie”.

    În timp ce la începutul relaţiei oamenii petrec foarte mult timp împreună şi caută să se cunoască, sunt duşi ulterior de viaţă în direcţii unde concentrarea scade în ceea ce priveşte relaţia de cuplu şi se mută pe obiective precum cariera, apoi copiii.

    „De foarte multe ori se întâmplă ca ei să evolueze în moduri diferite, iar la un moment dat, cum s-a întâmplat în situaţia aceasta cu pandemia ajung să nu se mai recunoască unul pe celălalt”, spune psihologul.
    Per ansamblu, ea observă că cei care anterior aveau o relaţie echilibrată, acum au o relaţie bună în continuare, în timp ce pentru cei la care nu exista o astfel de relaţie, pandemia a adus un semnal de alarmă, iar cei care şi-au dorit să meargă mai departe din rândul lor au apelat la terapie. Oferă ca argument în acest sens exemplul cabinetului său, unde, în perioada de pandemie – începând cu jumătatea lui aprilie, au primit numeroase solicitări din partea unor noi cupluri – anticipează că undeva la 27 de cupluri noi au intrat în această perioadă în cabinetul online, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut când aproximativ 15 cupluri noi au venit în cabinetul său. 

  • Cum merg afacerile cabinetelor stomatologice în pandemie. Este vorba despre o piaţă de 1,5 miliarde de lei

    „Dinamica pacienţilor s-a schimbat, pacienţii care făceau turism medical s-au aflat în imposibilitatea de a accesa serviciile medicale de la noi din ţară. Am observat însă, o creştere a numărului de pacienţi români care au solicitat servicii stomatologice. Acest lucru, în contextul pandemiei, îl putem pune pe seama schimbării priorităţilor oamenilor şi a creşterii interesului faţă de sănătatea generală şi dentară”, descrie Dr. Denisa Zaharia, medic stomatolog ortodont şi fondator al clinicii PerfectDent, schimbările aduse de pandemie pe piaţa pe care activează. Prezentă pe piaţa din Bucureşti din 2007, PerfectDent a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de circa 370.000 de lei, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe şi are un număr mediu de trei salariaţi.

    „Chiar dacă există o estimare de creştere a pieţei faţă de anul trecut, o perioadă de 2 luni de zile fără niciun venit este greu de compensat, astfel încât estimăm venituri la nivelul anului 2019, cel mult o creştere de câteva procente, într-o perspectivă optimistă. Indiferent de rezultatul de la finalul anului, aceste rezultate se situează peste previziunile pesimiste din timpul pandemiei”, descrie medicul previziunea sa pentru evoluţia până la final de an. 

    În ceea ce priveşte evoluţia pieţei în continuare, Densia Zaharia spune că estimarile iniţiale au fost că piaţa va creşte în jur de 10% faţă de 2019, valoarea acestei fiind de peste
    1,5 miliarde de lei. „Contribuţiile majore vin din creşterea numărului celor care accesează servicii stomatologice şi a faptului că pacienţii se orientează către soluţii de tratament moderne. Aceste soluţii implică tehnologii digitatalizate, materiale premium şi implicit costuri mai mari pentru tratamente”, explică ea.

    Potrivit ei, perioada celor două luni de pauză în activitatea medicală stomatologică a influenţat nu doar businessurile de profil, ci şi confortul pacienţilor cu tratamente începute şi nefinalizate, acestea cauzând complicaţii, prin urmare ei au devenit mult mai conştienţi de importanţa sănătăţii dentare. „Am observat o creştere a numărului celor care solicită tratamente stomatologice atât în rândul copiilor şi a adolescenţilor, cât şi în rândul adulţilor. Spre exemplu, în ceea ce priveşte tratamentele ortodontice, tehnologia şi noile tipuri de aparate dentare apărute pe piaţă îi atrag pe pacienţi. Ei aleg variante de aparate proiectate computerizat, cu tehnică precisă, «invizibile», cu poziţionare în spatele dinţilor sau gutiere transparente detaşabile şi foarte confortabile”, explică ea.

    Ea spune că principalele măsuri pe care le-au luat în contextul pandemiei au fost de cumpărare  a aparaturii şi a echipamentelor necesare în scopul reluării activităţii în condiţii sigure atât pentru personal, cât şi pentru pacienţi.
    „Investiţiile au fost axate în principal pe achiziţia de dispozitive pentru dezinfecţia suprafeţelor şi a mediului, pe prevenţia răspândirii virusului prin achiziţionarea de echipamente speciale de protecţie.  

    Clinica de medicină dentară este un loc în care existau dintotdeauna procedee de dezinfecţie şi sterilizare pentru a preveni răspândirea infecţiilor cu diverşi agenţi patogeni, însă, în acest context, cu o planificare amănunţită, am îmbunătăţit măsurile de prevenţie, am elaborat protocoale suplimentare pentru a crea un mediu cât mai sigur”, detaliază ea. De asemenea, un accent important se pune acum pe triajul pacienţilor, pe stabilirea programării acestora la intervale mai mari de timp, astfel încât să reducă interacţiunile pacienţilor între ei, limitarea staţionării lor în sala de aşteptare, în acest fel prevenind răspândirea infecţiei cu coronavirus.

    Ea spune că din punct de vedere economic au depăşit perioada critică relativ bine, au controlat costurile, însă criza îşi lasă amprenta asupra business-ului. „În primul rând, am reconsiderat investiţiile pe termen scurt şi mediu. Conştientizând importanţa prevenţiei şi a modului în care societatea percepe sănătatea orală, ne-am propus ca până la sfârşitul anului să deschidem o locaţie specializată în tratamentul copiilor.

    Patologia copiilor este una complexă, cuprinde, pe lângă tratamente de prevenţie şi tratamente specifice la nivelul dinţilor de lapte şi permanenţi recent erupţi, tratamente ortodontice, toate efectuate de medici specialişti şi cu abilităţi în relaţionarea cu cei mici”, detaliază ea. Una dintre temerile pacienţilor este că măsurile împotriva răspândirii coronavirusului se vor reflecta în preţurile tratamentelor – or acest lucru nu este departe de adevăr în contextul în care, la fel ca în cele mai multe dintre domenii, materia primă vine din China. „Piaţa de produse stomatologice depinde de materia primă din China, aşa cum depinde 30% din comerţul mondial.

    Deşi economia de piaţă reacţionează, în situaţie de criză, stimulând apariţia unor producători locali, cum a fost cazul celor de echipamente de protecţie şi produse de dezinfecţie şi sterilizare, majoritatea produselor stomatologice sunt importate, suferind creşteri de 20% în contextul actual. La acest lucru se adaugă şi costul suplimentar al produselor de protecţie pentru personal şi pacienţi, ca urmare costuri mai mari pentru clinici şi cabinete, care se reflectă, într-o anumită măsură, şi în costul pentru pacient.” 

    Vorbind despre fragmentarea pieţei, o particularitate a industriei cabinetelor stomatologice – indiferent de context – Zaharia observă că în Capitală sunt peste 1.000 de cabinete, iar  la nivel naţional alte câteva mii, veniturile acestora sunt puternic segmentate, existând numai câteva reţele de clinici mari, iar la celălalt pol existând un număr mare de cabinete mici. „Noi considerăm că poziţionarea între aceste două extreme este reţeta succesului în viitorul apropiat: menţinem relaţia profesională apropiată între medic şi pacient şi îi oferim acestuia posibilitatea de a beneficia de tratamente moderne efectuate de o echipa interdisciplinară de medici, în locaţii premium, la preţuri corecte”, punctează ea. 

  • O nişă care a crescut în pandemie

    „O creştere spectaculoasă a vânzărilor fost înregistrată în luna martie, dar acestea s-au menţinut la un nivel ridicat şi în perioada următoare, inclusiv în iunie, după relaxarea măsurilor de siguranţă şi ieşirea din starea de urgenţă impusă de autorităţi”, a relatat Ciprian Stancu, fondatorul Republica BIO, un magazin online local specializat în comercializarea de produse bio şi naturale, care în prima jumătate a acestui an a înregistrat venituri de 3 milioane lei, ajungând astfel deja la nivelul cifrei de afaceri realizată în 2019. 

    El a pus bazele magazinului online în urmă cu circa cinci ani, businessul înregistrând în medie an de an o creştere de 43%. Luna martie a acestui an, marcată de instaurarea stării de urgenţă în România în încercarea de a stopa răspândirea noului coronavirus, a dus însă la cele mai mari creşteri la nivel de vânzări.

    „În acea perioadă, în care totul părea copleşitor şi incert, se remarca preocuparea clienţilor de a-şi face stocuri la alimente de bază, rezultatul fiind o componenţă dezechilibrată a coşului zilnic. Şi următoarele luni au adus creşteri ale vânzărilor, astfel că, dacă ne raportăm la primul semestru din 2020, valoarea medie a comenzii a înregistrat o creştere cu peste 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019”, a completat fondatorul Republica BIO.

    În primele şase luni ale acestui an, numărul de produse cumpărate de un client al Republica BIO a crescut cu peste 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cea mai mare creştere a fost înregistrată tot în luna martie, aceasta depăşind 35%

    „Din ce în ce mai mulţi clienţi înţeleg că ceea ce mâncăm poate să ne îmbolnăvească sau să ne menţină sănătoşi. Pe măsură ce cumpărătorii au început să se orienteze către hrană sănătoasă şi curată, mâncarea BIO s-a dovedit a fi alegerea multora. Printre cele mai vândute produse în perioada ianuarie – iunie 2020 se remarcă în primul rând alimentele de bază precum făinuri, paste, conserve, cereale şi leguminoase (fasole, linte, năut, mazăre etc), urmate de suplimente alimentare şi superalimente precum spirulina, chlorella, curcuma sau mierea de manuka”, a precizat Ciprian Stancu.

    În prezent, magazinul Republica BIO comercializează peste 3.000 de produse de la circa 125 de branduri, din care 30 sunt branduri introduse în portofoliu anul acesta. Totodată, 42 de produse sunt marca proprie Republica BIO.
    „Listarea de produse în magazinul Republica BIO este un proces căruia noi îi acordăm atenţie sporită şi pentru care alocăm resurse specializate. Verificăm certificările, lista şi calitatea ingredientelor din compoziţia produselor şi trasabilitatea acestora pentru a ne asigura că produsele sunt curate, fără ingrediente periculoase pentru sănătatea clienţilor noştri. De asemenea, standardele sub care dezvoltăm produsele marca Republica BIO sunt extrem de ridicate, poate chiar printre cele mai ridicate de pe piaţă. Vizăm ingrediente BIO, de cea mai bună calitate, de provenienţă non-China, raw, neiradiate, fără metale grele, fără pesticide dăunătoare sau antibiotice în cazul mierii. Loialitatea de care se bucură produsele marca Republica BIO este un indicator că ne aflăm în direcţia bună”, a explicat el.
    Republica BIO a lansat produsele sub brand propriu încă din 2015, anul când magazinul online a început de altfel să livreze şi primele comenzi.

    „Investiţia iniţială, care a inclus costurile primului an de învăţare pentru întreaga echipă (în primul an nu am livrat nicio comandă) au fost de aproxmativ 250.000 de euro. De atunci am investit continuu, în fiecare an, deoarece piaţa de e-commerce are o velocitate extremă şi dacă te opreşti din inovaţie şi investiţii pierzi poziţia de lider în câteva luni. În e-commerce nu există zi de repaos dacă vrei să contezi”, a punctat fondatorul Republica BIO.

    În 2016, Ciprian Stancu a deschis şi un magazin fizic Republica BIO, acesta fiind un proiect din care antreprenorul a învăţat că este mai bine să rămână centrat pe ce ştie să facă cel mai bine şi anume e-commerce şi dezvoltare de produse.

    „Astfel, în 2017 am lansat două noi categorii de produse brand propriu: suplimentele alimentare şi mierea, iar în 2018 gama de superalimente. Odată ce portofoliul de produse Republica BIO a devenit mai consistent, am avut multe solicitări din partea magazinelor de a lărgi distribuţia şi astfel, în 2019 am început să ne concentăm pe încheierea de noi parteneriate pentru a da posibilitatea clienţilor să găsescă produsele Republica BIO în cât mai multe magazine.”
    Continuând să investească, Republica BIO a dezvoltat în primăvara acestui an, marcată de pandemia de COVID-19, o serie de funcţionalităţi noi pentru magazinul online cum ar fi   recomandări de produse în funcţie de starea vizitatorului, opţiunea de a vedea un produs în propria casă cu ajutorul realităţii virtuale, dar şi posibilitatea de a vedea în timp real cum produsele din comandă sunt puse în colet.

    „Cu toţii am fost forţaţi de împrejurări să ne schimbăm rutina şi o parte dintre obiceiurile zilnice. În acest context ne-am dorit să răspundem cu empatie sporită şi grijă nevoilor clienţilor, acesta fiind un moment în care magazinele online cărora le pasă cu adevărat de experienţa clienţilor au putut să îşi consolideze poziţiile, cu efect de durată asupra sentimentului de încredere şi loialitate. Pe lângă consilierea dedicată oferită prin call center, am conceput o serie de noi funcţionalităţi în magazin cu scopul creării unor experienţe cât mai apropiate şi personale.”

    Astfel, pentru dezvoltarea unor noi funcţionlităţi precum „coletul meu”, „realitatea virtuală” sau „cum te simţi azi” au fost necesare sute de ore de programare.
    „Ne-am dorit ca prin aceste «tooluri» să îi uşurăm clientului alegerile, să îi îmbunătăţim starea de spirit şi totodată să îl ţinem informat în privinţa etapei în care se află comanda lui”, a subliniat Ciprian Stancu.
    Dezvoltarea şi testarea noilor funcţionalităţi au avut loc în luna mai, spre finalul lunii, pe data de 17 mai fiind lansată opţiunea de a vedea un produs în propria casă cu ajutorul realităţii virtuale, iar la începutul lunii iunie funcţionalităţile „coletul meu” şi „cum te simţi azi”.

    „În privinţa rezultatelor, în medie cam 10 produse pe zi sunt vizualizate în casele vizitatorilor noştri (trebuie avut în vedere că încă nu toate produsle au informaţiile necesare), cu o rata de conversie de 7%. «Cum te simţi azi» atrage aproximativ 250 de interacţiuni zilnice şi are o rată de conversie de 9%. De asemenea, un sfert dintre clienţii care primesc mesajul de informare «coletul meu» accesează linkul şi urmăresc cum produsele comandate de ei sunt puse în colet.”

    Ce planuri de dezvoltare are în continuare Republica BIO? „Deşi o să sune plicticos, zi de zi avem aceeaşi preocupare: experienţa clienţilor noştri. Nu există compromis, scurtături sau jumătăţi de măsură când vorbim despre «user experience». De la interacţiunea cu platforma online până la momentul în care primesc la uşă coletul, tot procesul trebuie să fie ca un ceas elveţian. Asta presupune ca zilnic, literalmente zilnic, să testăm noi aplicaţii şi funcţionalităţi”, a menţionat antreprenorul.

    Totodată, Republica BIO vrea ca în următoarele luni să dezvolte parteneriatul cu marile lanţuri de retail fizic, prin care consumatorii să poată găsi pe rafturile super si hipermarketurilor produsele certificate sub marca proprie. „Aici ne pregătim ca, până la finalul lui 2020, numărul de produse sub marca Republica BIO să crească de la 42 la peste 100, pentru a putea oferi un portofoliu consistent oricărei categorii de retaileri.”
    Ca atare, pentru a doua jumătate a acestui an, fondatorul Republica BIO se aşteaptă la menţinerea unei cereri crescute pentru produsele bio şi naturale şi la afaceri cel puţin duble faţă de 2019.
    „Anticipăm o menţinere a trendului ascendent al cererii şi pentru semestrul doi, cu o accelerare în noiembrie şi decembrie ca urmare a Black Friday şi sărbătorilor de iarnă, astfel că estimăm venituri cel puţin duble faţă de 2019. Pe lângă contextul favorabil ne bazăm pe diversificarea portofoliului de branduri din magazin şi pe extinderea distribuţiei produselor marca Republica BIO.”
    Anul acesta Republica BIO a atins masa critică de clienţi, ceea ce îi permite de aici încolo să scaleze repede.
    „Echipa Republica BIO este formată în prezent din 11 oameni şi 5 colaboratori. Avem nevoie de noi resurse care să susţină creşterea bruscă a cererii înregistrată anul acesta şi estimăm că până la sfârşitul anului vom mai avea încă 3 colegi noi în echipă.”

    CE IMPACT A AVUT DECLANŞAREA PANDEMIEI IN BUSINESSUL REPUBLICA BIO?
    Republica BIO avea deja un model de business funcţional, nu a fost nevoie să-l reinventăm, însă a trebuit scalat pentru a putea gestiona creşterea neprevăzută a cererii. Spre exemplu, apelurile în call centerul Republica BIO au crescut cu 40% în perioada martie-iunie 2020, faţă de perioada similară a anului trecut, iar timpul mediu de asistenţă cu 20%. Acest lucru a impus suplimentarea resurselor în call center pentru consilierea clienţilor.
    A fost o luptă contra cronometru să ne menţinem promisiunea faţă de clienţi şi să livrăm în 24/ 48 de ore în contextul în care majoritatea magazinelor online au întârziat timpii de livrare. Faptul că livrăm din stoc propriu a reprezentat un avantaj major, iar cu un efort suplimentar am reuşit să ne păstrăm promisiunea de a livra mereu la timp.
    è O altă provocare a reprezentat-o menţinerea lanţului de aprovizionare deoarece mulţi producători europeni au limitat livrările în afara ţărilor de origine pentru a-şi proteja consumatorii locali. Cu sprijinul partenerilor şi cu o planificare riguroasă, am redus la minimum disconfortul resimţit de clienţi prin lipsa stocurilor la anumite produse.
    Adaptarea portofoliului de produse la noile nevoi ale clienţilor rămâne o prioritate pentru Republica BIO. Dacă la începutul pandemiei de COVID-19, în luna martie, panica a generat cumpărături de impuls ce vizau în special stocuri la alimente de bază, în lunile aprilie şi mai s-a observat în rândul clienţilor o schimbare de atitudine şi conştientizare a importanţei menţinerii sănătăţii, reflectată în dublarea vânzărilor de suplimente şi triplarea vânzărilor de superalimente. Trendul de creştere a vânzărilor pe categoriile de suplimente şi superalimente încă se menţine, astfel că una dintre priorităţile accentuate de contextul pandemic ramâne diversificarea portofoliului de suplimente alimentare.