BusinessMagazin

Tag: Paste

  • (P) De Paşte, oferă-le angajaţilor libertatea de a cumpăra ceea ce îşi doresc! Incepând din acest an, tichetele şi cardurile cadou pentru angajaţi sunt 100% neimpozabile

    Începând cu anul acesta, lucrurile se simplifică!

    De la 1 ianuarie, noul Cod Fiscal a adus o veste bună pentru antreprenori şi manageri: pot acorda salariaţilor bonusuri de Paşte 100% neimpozabile, sub forma tichetelor şi cardurilor cadou.

    Aşadar, de Paşte, le poţi oferi angajaţilor tăi Ticket Cadou® şi carduri Compliments® emise de Edenred, în valoare de până la 150 de lei de persoană, şi nu vei avea de plătit niciun fel de impozite sau taxe salariale şi patronale, aşa cum se întâmplă în cazul bonusurilor obişnuite.

    Sumele pe care le aloci de Paşte în acest mod vor fi deductibile pentru companie, fiind încadrate la cheltuieli sociale, al căror plafon de deductibilitate a fost majorat începând cu acest an de la 2% la 5% din fondul total de salarii.

    Oferite în beneficiul partenerilor de afaceri, Ticket Cadou® şi cardul Compliments® pot fi încadrate pe linia de cheltuieli de protocol şi sunt deductibile în limita a 2% din profitul contabil şi scutite de taxele sociale.

    Angajaţii şi colaboratorii tăi îţi vor mulţumi cu siguranţă, pentru că îşi vor putea cumpăra de Paşte exact ce îşi doresc!

    Tichetele cadou de la Edenred au cea mai mare reţea de acceptare pe întreg teritoriul ţării, cu peste 66.000 de comercianţi parteneri. Cardurile cadou Compliments®, la rândul lor, pot fi folosite în peste 6500 de magazine pentru a achiziţiona produse de toate tipurile: de la îmbrăcăminte, bijuterii, cosmetice, cărţi, IT & electronice, accesorii, decoraţiuni, bricolaj, articole de sport, până la produse alimentare.

    Crezi că e complicat să îndeplineşti dorinţele angajaţilor?

    Cu Edenred este foarte simplu. Nici măcar nu trebuie să te ridici de la birou.

    Ne contactezi şi comanzi online, iar Edenred îţi livrează tichetele sau cardurile gata pregătite şi sortate pentru fiecare angajat. Le primeşti la sediu sau la punctele de lucru în cel mai scurt timp.

    Vrei să te convingi de toate avantajele soluţiilor noastre? 

    Cere o ofertă sau discută cu un consultant Edenred.

    www.edenred.ro

  • Peste 105.000 de români şi-au petrecut Paştele în staţiuni. Cât au cheltuit pe cazare şi masă

    “La fel ca şi anul trecut, între minivacanţa de Paşte şi cea de 1 Mai există trei săptămâni de muncă. Din cauza veniturilor în scădere mai mici, românii care îşi permit să plece în vacanţa sunt determinaţi să aleagă între aceste două minivacanţe”, se arată într-un comunicat al FPTR.

    Ofertele au acoperit toate tipurile de structuri, de la pachetele turistice oferite de pensiunile din zona rurală până la city break-uri. Numarul aproximativ de locuri puse la dispozitie în staţiunile din România a ajuns la 136.400, unde au ajuns de Paşte 105.600 turişti.

    Locul întâi în topul preferinţele românilor privind petrecerea sărbătorilor pascale este ocupat şi anul acesta de pensiunile rurale, iar cele mai solicitate destinaţii au fost zonele Bran-Moeciu, Bucovina, Vrancea, Sibiu (Mărginimea Sibiului), Maramureş şi Buzău. Au fost puse la dispoziţie 75.000 de locuri în cadrul structurilor din zonele rurale, dintre care s-au vandut 65.000 de locuri. Pe lângă produse tradiţionale şi petreceri în aer liber, ofertele au inclus plimbări cu căruţa sau ateliere interactive de încondeiat ouă. Turişii ajunşi la pensiuni au cheltuit 19,5 milioane de lei doar pe cazare şi masă.

    Pe locul doi se află staţiunile montane, iar dintre acestea cele mai solicitate au fost structurile de cazare de pe Valea Prahovei. Au fost puse la dispozitie 30.000 de locuri, dintre care s-au vândut 22.000 de locuri. Turişii au cheltuit aici 6,6 milioane de lei. După mulţi ani, iubitorii de schi au putut practica sporturi de iarnă şi în această perioadă. Din oferte nu a lipsit masa cu produse tradiţionale, însă au fost şi meniuri speciale, dar şi meniuri alternative pentru cei cărora nu le place carnea de miel. Familiile care au mers cu copiii la munte, i-au putut lăsa pe cei mici în ateliere de creaţie, în cadrul cărora au învăţat să vopsească ouă sau să confecţioneze felicitări de Paşte şi au primit cadouri de la Iepuraş.

    Datorită tarifelor mici, românii şi-au petrecut Pastele şi în diferite staţiuni balneoclimatice. Astfel, au fost puse la dispoziţie 28.000 de locuri, dintre care 18.000 au fost locuri vândute. Turiştii au lăsat în staţiunile balneare aproape 4,9 milioane de lei.

    Puţini hotelieri de pe litoral au avut oferte pentru turiştii care au vrut să petreacă Paştele la malul mării, litoralul nefiind o destinaţie tradiţională pentru această sărbătoare. Majoritatea unităţilor care au pregătit totuşi pachete au fost în Mamaia, iar ofertele au inclus excursii la mănăstiri din Dobrogea. Au fost puse la dispozitie 2.800 de locuri, dintre care doar 300 au fost vandute. În comparaţie cu anii trecuţi, numărul hotelurilor deschise pe litoral în perioada Paştelui a crescut.

    Datorită serviciilor complete oferite pasionaţilor de pescuit şi inedit, au fost puse la dispozitie 600 de locuri în cadrul structurilor din Deltei Dunării, dintre care doar 300 locuri au fost vândute.

    Gradul de ocupare a ajuns pâna la 86% în zona rurală şi a coborât treptat, în funcţie de preferinţele turiştilor, pâna la 73% în zona montană, 64% în structurile balneare, 50% în Delta Dunării şi 10% pe litoral.

    În ceea ce priveşte turismul extern, numărul redus de zile libere, coroborat cu situaţia financiară dificilă în care se afla o mare parte a românilor, a făcut ca interesul pentru petrecerea Paştelui în străinătate să fie scăzut, comparativ cu anii trecuţi.

    O mică parte dintre românii au ales să petreacă vacanţa de Paşte şi în destinaţii precum Roma, Atena sau Ierusalim, fiind atraşi de semnificaţia religioasă. Cele mai solicitate destinaţii externe au fost, însă, cele din aproprierea ţării – Bulgaria şi Grecia. Aproximativ 5.000 de români şi-au petrecut vacanţa de Paşte în străinatăte şi au cheltuit peste 1.300.000 euro pentru servicii turistice.

  • REPORTAJ: Ouă cu funde, iepuri în costume naţionale şi ornamente festive, de Paşte în marile oraşe

    Suceava – Figurinele reprezentând iepuri de mărimea unui om, înlocuite în acest an cu ouă cu funde şi lumânări

    Primăria Sucevei a renunţat în acest an să mai amplaseze în zona centrală a oraşului, în apropierea Târgului de Paşte, figurinele reprezentând iepuri de mărimea unui om, realizate pe cadru metalic învelit cu beteală, cu beculeţe, instalând doar ouă cu funde şi lumânări în sensuri giratorii din oraş.

    În ultimii ani, în zona centrală a Sucevei, de Paşte, municipalitatea instala mai multe figurine reprezentând iepuri de mărimea unui om, dar şi aranjamente cu ouă şi lumânări, realizate pe cadru metalic învelit cu beteală, cu beculeţe care se aprindeau seara.

    Primarul Sucevei, Ion Lungu, a renunţat la aceste aranjamente de Paşte şi a achiziţionat doar aranjamente cu ouă cu fundă şi lumânări, care au fost instalate în sensuri giratorii.

    În zona centrală, pe stâlpi, au fost montate pentru această perioadă instalaţii ornamentale de iluminat sub formă de lumânări.

    Din anii precedenţi, au fost păstrate însă roabe pline cu ouă vopsite în diverse culori, dar şi o căruţă în miniatură, în care sunt ouă vopsite, toate fiind realizate din lemn.

    Primarul Sucevei, Ion Lungu, spune că municipalitatea a alocat în acest an 50.000 de lei pentru decorarea oraşului, de Paşte.

    În Suceava, se află şi cel mai mare ou tradiţional de Paşte din lume, omologat şi înregistrat de World Records Academy.

    Oul uriaş este din fibră de sticlă şi a fost inaugurat în anul 2009, acum el fiind amplasat pe platoul Cetăţii de Scaun a Sucevei, în apropierea Muzeului Satului Bucovinean. Acest ou, decorat cu desene realizate pe autocolant, are o înălţime de 7,25 metri, diametru de 4,6 metri şi o greutate de 1,8 tone.

     

    Galaţi – ouă roşii, iepuri şi elemente de iluminat festiv închiriate

    În Grădina Publică şi Parcul Eminescu din Galaţi au fost amplasate figurine reprezentând ouă roşii sau iepuraşi, dar şi panouri cu o serie de simboluri specifice Paştelui.

    Potrivit reprezentanţilor Primăriei Galaţi, sunt peste 35 de figurine, panouri ornamentale şi ornamente tridimensionale înfăţişând personaje şi simboluri specifice acestor sărbători. Elementele de iluminat festiv sunt închiriate de către Primărie de la SC Exclusiv Deco Lightning SRL, valoarea contractului fiind de aproximativ 127.000 de lei.

    Iluminatul festiv de Paşte va fi funcţional până după praznicul Izvorului Tămăduirii, care este sărbătorit în prima zi de vineri după Înviere.

     

    Iaşi – zeci de ouă gigant şi iepuraşi de un metru şi jumătate înălţime

    Zeci de ouă gigant, precum şi figurine de un metru şi jumătate înălţime, reprezentând iepuri, au fost amplasate în centrul Iaşiului, pe pietonalul Ştefan cel Mare.

    Între ornamentele aduse pe pietonalul din centrul oraşului este şi un ansamblu format dintr-o buturugă de cinci metri înălţime şi 18 metri în diametru şi 15 iepuraşi de 1,7 metri înălţime fiecare.

    Tot în zona centrală, au fost amenajate două coşuri de 3,5 metri înălţime şi patru metri în diametru, cu ouă şi flori înăuntru, precum şi şase insule artizanale cu ouă vopsite având doi metri înălţime.

    Pe pietonal se desfăşoară şi Târgul de Paşte, fiind amplasate în total 23 de căsuţe. De aici ieşenii pot cumpăra, printre altele, cozonac, pască, produse de patiserie, semipreparate din carne şi brânză, dar şi miere de albine. De asemenea, la târg se mai găsesc produse de artizanat, dar şi icoane şi ouă încondeiate.

    Primăria Iaşi nu a comunicat bugetul alocat în acest an pentru sărbătoarea Paştelui, o parte dintre ornamente fiind utilizate şi anul trecut, bugetul alocat de municipalitate în 2014 ridicându-se la 35.000 de euro.

     

    Vaslui – fără ornamente de Paşte. În schimb, Bârladul este decorat cu iepuri din sârmă în costume naţionale

    Autorităţile locale din Vaslui nu au realizat, la fel ca şi în anii trecuţi, niciun fel de ornamente de Paşte, vasluienii putând să se bucure de astfel de ornamente festive doar în timpul sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou, când oraşul este, în mod tradiţional, îmbodobit în mod specific de iarnă.

    În schimb, municipiul Bârlad a fost decorat pentru Paşte cu iepuri din sârmă îmbrăcaţi în costume naţionale, cu bannere stradale luminoase, precum şi cu o căsuţă în formă de ou, amplasată în târgul de Paşte din zona centrală a oraşului, toate aceste ornamente fiind cumpărate în ultimii ani.

    Figurinele şi instalaţiile luminoase sunt amplasate în principal în zona centrală, unde, de altfel, se află şi zonele de promenadă.

    Astfel, pe lângă iepuri din sârmă, cu înălţimea de până la trei metri şi unii îmbrăcaţi în costume naţionale, oraşul a fost decorat cu bannere stradale luminoase cu motive de Paşte, ale căror dimensiuni sunt de zece metri pătraţi.

    “În total, avem zece iepuri şi 20 de bannere luminoase, o căsuţă în formă de ou cu motive florale, amplasată în târgul de Paşti din zona centrală, şi două lumânări uriaşe puse în faţa Bisericii Domneşti. Toate aceste decoruri sunt plăcute ochiului prin coloritul frumos pe timpul zilei şi al luminozităţii pe timp de noapte. Considerăm că este suficient pentru nivelul actual de dezvoltare al oraşului”, explică şeful Serviciului de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei Bârlad, Olga Ungureanu.

    Ea susţine că Primăria Bârlad nu a cheltuit acum niciun leu pentru achiziţionarea de decoruri pentru Paşte, acestea fiind cumpărate în anii din urmă.

     

    Timişoara – Târgul de Paşte, deschis în Piaţa Victoriei. Anul acesta, fără iepuraşi vii

    În Piaţa Victoriei, pe platoul din faţa Operei, pe lângă tradiţionalele căsuţe cu produse de Paşte, printre care obiecte de decor, produse alimentare şi jucării, reprezentanţii municipalităţii au amplasat şi un “cuib al Iepuraşului”.

    Acesta este împrejmuit cu un gard de lemn, iar în interior sunt aşezate ouă imense din gips şi carton, vopsite în culori vii. Lângă cuib, pe nişte băncuţe sunt aşezate figurine cu corp de om şi cap de iepuraş, confecţionate de asemenea din gips, carton şi material textil, figurine cu care copiii se pot fotografia.

    Anul acesta, din cuibul tradiţional de la Târgul de Paşte lipsesc iepuraşii vii, Primăria luând această decizie după ce anul trecut mai mulţi iepuri au fost atacaţi de câinii vagabonzi din oraş.

    Târgul de Paşte de la Timişoara este deschis în perioada 27 martie – 16 aprilie.

    În alte oraşe din ţară precum Alba Iulia, Sibiu, Braşov, Buzău, Cluj-Napoca autorităţile au renunţat în acest an la ornamentele de Paşte, unele motivând fie lipsa banilor, fie că, în mod tradiţional, împodobesc oraşul cu precădere în perioada sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou.

    La Arad, deşi nu a făcut pregătiri speciale de Paşte, Primăria a organizat, în centrul oraşului, în Piaţa Revoluţiei, Târgul de Primăvară, care a început în 28 martie şi se încheie în 15 aprilie. Astfel, au fost instalate câteva căsuţe din lemn, unde comercianţii vând alimente tradiţionale, dulciuri, jucării, obiecte de artizanat, antichităţi sau flori.

    Nici la Sibiu autorităţile locale nu au instalat niciun fel de ornamente de Paşte.

    Nici municipalitatea clujeană nu a amenajat oraşul în niciun an de Paşte, autorităţile locale susţinând că pentru această perioadă s-au concentrat întotdeauna pe curăţenie, şi nu pe amplasarea a diverse ornamente.

    Spre deosebire de anii trecuţi, când zeci de ornamente de Paşte erau montate în Ploieşti, anul acesta, la fel ca în 2014, nu au mai fost aduse astfel de ornamente.

    În schimb, primăriile unor oraşe mai mici din judeţul Prahova au decis să marcheze sărbătoarea Învierii Domnului folosind astfel de ornamente.

    Astfel, staţiunea Buşteni va fi decorată şi anul acesta, la fel ca şi anii trecuţi, cu ouă colorate de diverse dimensiuni şi alte ornamente în formă de iepuri. Conform reprezentanţilor Primăriei, unele dintre decoraţiuni sunt mai vechi şi aparţin Primăriei, în timp ce altele sunt închiriate pentru această perioadă. Buşteni este singura dintre staţiunile de pe Valea Prahovei unde administraţia locală a amplasat decoraţiuni de Paşti pe domeniul public.

    Şi în oraşul Mizil autorităţile locale au înfrumuseţat anul acesta oraşul cu decoraţiuni de Paşte. În plus, în faţa sediului Primăriei din centrul oraşului, a fost montată o scenă unde se va ţine ceremonia religioasă în noaptea de Înviere.

    “Sunt lucruri care costă foarte puţin, dar care ajută, cred eu, ca fiecare dintre noi să simtă această sărbătoare extrem de importantă pentru creştini”, a spus primarul oraşului Mizil, Emil Proşcanu.

  • REPORTAJ: “Statu’ la vase”, obicei păgân adoptat de Biserică, reînviat la Şugag în lunea Paştelui

    Etnologii spun că “Statu’ la vase” este un străvechi obicei, unic în ţară, ce reuneşte atât sărbătoarea întemeierii unei familii, cât şi pe cea a Învierii Domnului.

    Directorul Centrului de Cultură “Augustin Bena” din Alba, Daniela Floroian, afirmă că obiceiul este din perioada precreştină, însă a fost preluat în timp de Biserică şi transformat într-un obicei creştin.

    “În toată această perioadă, de la apariţia lui şi până azi, un obicei la origine păgân a străbătut veacurile, a fost adoptat de Biserică şi a fost transformat într-un obicei creştin, dar semnificaţia sa iniţială s-a păstrat nealterată, această semnificaţie fiind uniunea comunităţii în jurul noului cuplu pentru a-l sprijini să intre în viaţă. Un grup de specialişti de la Centrul de Cultură «Augustin Bena» din Alba l-au valorificat şi l-au readus în actualitatea satului în anul 2008, cu sprijinul Bisericii Ortodoxe şi al Primăriei din Şugag. De atunci, obiceiul se practică din nou fără întrerupere”, explică Daniela Flororian.

    Unul dintre cei care au cules informaţii şi dovezi istorice despre acest obicei pentru a-l putea reînvia este Marius Moga, tatăl compozitorului Marius Moga, care îşi are originile la Şugag. Moga senior este angajat al Centrului de Cultură “Augustin Bena” şi povesteşte că obiceiul a fost reînviat cu greu deoarece tinerii considerau că “e ruşinos” să mai participe la o asemenea tradiţie.

    “Am copilărit toate vacanţele la Şugag şi noi, copiii, le numeam atunci «miresele». Eram foarte fericiţi să vedem acest obicei şi mai ales tinerii îmbrăcaţi în costumele populare(…) După Revoluţie, obiceiul a fost întrerupt pentru că tinerilor le era ruşine să mai participe la «Statu’ la vase». La Şugag sunt foarte mândri oamenii şi îmi spuneau: «Cum să stea ei acolo la pomană?». A fost extrem de greu să îi fac să înţeleagă semnificaţia adevărată a obiceiului”, povesteşte Moga.

    El spune că obiceiul se leagă de specificul comunităţii de oieri, în activitatea de oierit vasele fiind extrem de importante. În vechime, tinerii căsătoriţi primeau vase de lut pentru gospodărie, iar în timp obiceiul a evoluat şi cadourile constau în vase de sticlă, porţelan sau inox.

    Marius Moga povesteşte că înainte de 1989, cu doar câţiva ani înainte de a fi întrerupt obiceiul, familiile care “stăteau la vase” ajunseseră să primească chiar şi maşini de spălat, foarte rare în acea perioadă, fabricate la uzina din Cugir. Oamenii din Şugag se întreceau să ofere tinerelor familii cadouri cât mai scumpe, precum maşinile de spălat, care trebuiau aduse cu greu în curtea bisericii, unde avea loc obiceiul.

    În prezent, Marius Moga este considerat “sufletul” obiceiului “Statu’ la vase”, care se desfăşoară în lunea Paştelui la Şugag, iar în fiecare an el se îmbracă într-un costum vechi ciobănesc şi conduce ceremonia organizată de localnici.

    “Obiceiul este acum aşteptat de întreaga comunitate, dar mai ales de tinerii care s-au căsătorit în ultimul an. Este momentul în care sunt din nou în centrul comunităţii, sunt felicitaţi şi, la fel ca la nuntă, parcă ar fi «regele şi regina» comunităţii”, spune Marius Moga senior.

     

    Gospodăriile şugăjenilor, pregătite pentru sărbătoarea Paştelui, conform tradiţiei

    Obiceiul “Statu’ la vase” de la Şugag se desfăşoară în lunea Paştelui, însă tradiţia presupune o întreagă pregătire a gospodăriei şi a celor care participă la ceremonie în săptămâna dinaintea sărbătorii.

    Directorul Centrului de Cultură “Augustin Bena”, Daniela Floroian, spune că în acest an vor “sta la vase” şapte familii tinere care s-au căsătorit în ultimul an în Şugag.

    “Tradiţia spune că în a doua zi de Paşte trebuie să se adune în curtea bisericii şi să ia parte la un mare ospăţ închinat vieţii de familie. E un moment cu totul deosebit, celebrându-se însăşi starea de bine, de mulţumire, din sânul familiei. Pregătirea pentru ieşirea la «Statu’ la vase» în lunea Paştelui începe odată cu intrarea în Săptămâna Mare. În această perioadă, întreaga comunitate intră în săptămâna curăţeniei caselor, gospodăriilor, trece la purificarea veşmintelor, dar şi la purificarea sufletească pentru a întâmpina cum se cuvine întâlnirea cu Dumnezeu”, explică Floroian.

    Astfel, în fiecare gospodărie mai întâi sunt scoase din lada de zestre, curăţate, călcate şi pregătite pentru sărbătoare frumoasele costume şugăjene cu care mirii şi miresele de peste an urmează a se îmbrăca în lunea Paştelui. Ulterior, în Miercurea Mare, alături de alţi membri din comunitate, alaiul de tineri se îndreaptă către biserică, fiecare din ei ducând ca dar vase, ce urmează a fi donate bisericii. Bătrânii satului spun că, în vechime, obiceiul presupunea ca vasele donate bisericii să fie sfinţite şi apoi dăruite familiilor mai sărace, în noaptea de Înviere. În Joia Mare treburile gospodăreşti sunt oprite şi reluate apoi în Vinerea Mare sau a Patimilor, când, după venirea de la biserică, în fiecare gospodărie se trece la roşitul ouălor.

    În zona Şugag, ouăle nu se încondeiază, ci sunt vopsite cu foi de ceapă, ultimii ani aducând ca noutate şi modele realizate cu ajutorul diferitelor frunze de arbori sau buruieni din zonă. De asemenea, există o slujbă specială de sfinţire a ouălor roşii, care se desfăşoară în Vinerea Mare, la amiază. O caracteristică a zonei este faptul că slujbele religioase din această perioadă au loc în miezul zilei, deoarece Şugagul este un sat de munte, în care gospodăriile sunt răsfirate pe o mare suprafaţă.

    “În Sâmbăta Mare, până la ora prânzului, gospodinele trezite cu noaptea în cap pregătesc cele necesare mesei tradiţionale de Paşte: ouă roşii, cozonaci, pâine, preparate din miel. Cuplurile de tineri căsătoriţi în anul pascal ce tocmai se încheie pregătesc în plus colacii pentru «Statu’ la vase». Aceştia sunt nişte colaci ritualici, în număr de cinci – patru mai mici şi unul mai mare. Se fac din acelaşi aluat ca şi colacii tradiţionali, doar că aluatul este unul dulce, de obicei îndulcit cu miere. Colacii au o împletitură specială care permite aşezarea în mijlocul lor a unui ou roşu”, spune Daniela Floroian.

    Slujba de Înviere se desfăşoară, la Şugag, duminica dimineaţă, iar în timpul zilei familiile se reunesc în jurul mesei de Paşte, mănâncă şi petrec împreună până seara târziu. Tinerii se adună într-un loc dinainte stabilit pentru diverse jocuri, în timp ce bătrânii stau la taifas.

    Tradiţiile populare spun că în ziua de Paşte nu se doarme, iar membrii familiei nu trebuie să se certe între ei pentru a fi armonie tot anul.

     

    “Statu’ la vase”, obicei de celebrare a tinerelor familii

    În lunea Paştelui, obiceiul “Statului la vase” începe cu o paradă la care participă cuplurile tinere căsătorite în ultimul an, acestea venind spre biserica din sat îmbrăcate în costume populare. Pe drum, tinerii atrag privirile prin ţinuta şi veselia lor, fiind întâmpinaţi de ceilalţi membri ai comunităţii sau de simpli trecători prin Şugag cu urări de bine şi longevitate în cuplu.

    “În timp ce în biserică are loc slujba religioasă din lunea Paştelui, tradiţia cere ca tinerii căsătoriţi în anul pascal ce tocmai s-a încheiat să se adune în curtea bisericii, unde la finalul slujbei, preotul le va da binecuvântarea pentru viaţa de familie în care tocmai au intrat. Pentru «Statu’ la vase» fiecare tânără familie are rezervată în curtea bisericii o masă pe care o împodobeşte cât mai frumos cu putinţă, dar ţinând cu sfinţenie cont de ritualul sărbătorii. Există în ritualul acestei sărbători două constante, două cifre simbol – cifra patru şi cifra doi”, explică Floroian.

    Astfel, în pregătirea mesei din curtea bisericii cifra patru este cifra simbol, care din spusele oamenilor ar însemna comuniunea care se creează între tinerii căsătoriţi şi naşii lor. În mediul rural, naşii joacă un rol foarte important în viaţa noului cuplu, ei fiind consideraţi părinţii spirituali ai acestuia.

    Masa este pregătită de tânăra nevastă înainte de începerea slujbei din biserică, ţinând cont de încărcătura simbolică a cifrei patru, adică pe masă se pun patru rânduri de feţe de masă ţesute în război în iarna ce tocmai s-a încheiat. După ce sunt aşezate cu mare grijă feţele de masă, în cele patru colţuri ale mesei se pun colacii ritualici de dimensiuni mai mici, iar în mijlocul mesei se pune colacul cel mare. În mijlocul lor, în locul pregătit special din împletitura aluatului, se pune câte un ou roşu.

    După aranjarea mesei, tinerele neveste aşază un adevărat festin culinar specific sărbătorii de Paşte, dar şi zonei etnografice a Mărginimii Sibiului: cozonaci, ouă roşii, prăjituri, vin, ţuică dulce. Un alt element specific este vaza cu flori, care nu lipseşte de pe niciuna din mese, motivul florii în cultura populară simbolizând trecerea prin cele mai importante momente ale ciclului vieţii, întins de la naştere şi până la moarte. La tinerele familii simbolistica florii este aceea de simbol al rodirii, al aducerii copiilor pe lume, al reînvierii.

    La sfârşitul slujbei, întreaga comunitate merge în curtea bisericii, unde tinerii vor primi binecuvântarea preoţilor. Cu acest prilej sunt sfinţite mesele îmbelşugate, iar slujba se încheie cu îndemnul făcut de preoţi pentru naşi de a le fi sprijin tinerilor căsătoriţi, de a-i îndruma şi sfătui la fiecare impas din viaţa lor, iar tinerelor familii le sunt adresate urări de bunăstare, viaţă lungă, fericită şi prosperă.

    “După slujba de binecuvântare, rudele şi prietenii sosiţi în curtea bisericii pentru a participa la acest obicei trec pe rând pe la mesele tuturor familiilor noi şi închină câte un pahar în cinstea tinerelor familii. De asemenea, cei sosiţi fac daruri tinerilor, în special vase necesare în gospodărie sau la strunga de oi, zona fiind una pastorală, păstoritul oilor fiind aici principala ocupaţie. Alaiul celor care oferă daruri începe, după datină, cu naşul care dăruieşte tinerilor un ciubăr şi, la schimb, tânăra familie îi oferă naşului colacul cel mare din mijlocul mesei”, explică Daniela Floroian.

    Ea spune că, pe vremuri, ciubărul era confecţionat de naş, dar astăzi el este cumpărat şi trebuie să fie nou şi frumos încrustat şi, de asemenea, este împodobit cu verdeaţă, care simbolizează reînvierea naturii, respectiv cruditatea tinerei familii ce-l primeşte în dar. Ciubărul are funcţia ritualică de a-i uni pe cei doi tineri, la finalul obiceiului acesta fiind folosit pentru transportul cadourilor primite de la membrii comunităţii şi este purtat de tânăra familie până acasă, pe jos.

    Acest prag de trecere la adevărata viaţă de cuplu este sprijinit pentru ultima dată de întreaga comunitate prin oferirea de cadouri, obiecte necesare în gospodărie, în mod special vase şi întotdeauna câte două obiecte de acelaşi fel: două blide, două linguri, două furculiţe, două ulcele, doi metri de jolj, două oale etc.

    “Se observă aici că în întregul ceremonial de pregătire şi desfăşurare al obiceiului «Statu’ la vase» principalul element de recuzită este vasul. Poate că importanţa vaselor, în contextul obiceiului tradiţional din zonă, vine din vremuri mai îndepărtate, ştiut fiind din izvoarele istorice că tracii prezenţi pe aceste meleaguri, vestigiile civilizaţiei lor dăinuind până în prezent la cetatea de la Câlnic, aveau un cult deosebit pentru familie şi pentru confecţionarea vaselor, fie ele ritualice, fie necesare în gospodărie”, mai spune Daniela Floroian.

    Potrivit etnografilor, în vechime vasele folosite în ceremonialul acesta erau confecţionate din lemn şi lut. În prezent, vasele sunt cumpărate de la vânzătorii ambulanţi care, cu prilejul acestei sărbători, umplu uliţele din vatra satului, mai ales cele mai apropiate de biserică.

    Şugagul, comună situată la 30 de kilometri de Sebeş, este una dintre cele mai mari şi mai bogate localităţi de pe Valea Sebeşului, localnicii fiind cunoscuţi pentru turmele mari de oi. Comuna Şugag este atestată documentar încă din anul 1575 şi îşi trage numele de la apele tumultoase care se scurg de pe versanţii munţilor, denumite în limbajul popular şugăgi.

    Zona Văii Sebeşului, pe care Mihail Sadoveanu o denumea Valea Frumoasei, cuprinde în arealul Şugagului rezervaţia naturală de la Luncile Prigoanei şi Porţile Raiului.

    Comuna are o suprafaţă de peste 250 de kilometri pătraţi şi peste 2.700 de locuitori.

  • Nutriţionist: La masa de Paşte să mâncăm friptura cu legume, cel mult două ouă şi o felie de cozonac

    “Perioada sărbătorilor de Paşte reprezintă un bun prilej pentru a fi alături de cei dragi, de a ne revedea rudele şi prietenii. Adeseori acest lucru implică mese copioase, de pe care, conform tradiţiei, nu trebuie să lipsească ouăle roşii, carnea de miel, cozonacul, pasca şi vinul roşu. Trebuie însă ca, înainte de toate, pentru a ne bucura din plin de farmecul acestei sărbători, să învăţăm să fim cumpătaţi”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Olivia Georgescu, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias din Bucureşti.

    Medicul Olivia Georgescu spune că pentru o persoană sănătoasă este indicat să consume cantităţi mici din fiecare aliment pus pe masa de Paşte. Astfel, ar trebui consumate cel mult două ouă vopsite pe zi, în condiţiile în care şi celelalte preparate de Paşte, precum drobul, pasca şi cozonacul, au în compoziţie ouă.

    Friptura de miel trebuie asezonată cu legume verzi, cum sunt spanacul, ştevia, salata şi brocoli, nu cu paste făinoase, orez sau cartofi, care îngreunează digestia. Drobul ar trebui să conţină cel mult două-treimi de organe şi cel puţin o treime legume verzi, a precizat medicul specialist.

    De asemenea, la desert ar trebui să se mănânce o felie de pască sau de cozonac, pentru că acestea vin în completarea celorlalte mâncăruri. Vinul roşu băut la masa de Paşte nu ar trebui să depăşească 125 de mililitri în cazul femeilor şi 250 de mililitri în cazul bărbaţilor, în condiţiile în care asocierea dintre o masa copioasă şi abuzul de alcool creşte alarmant riscul de pancreatită acută, a mai spus medicul Olivia Georgescu.

    Ea a atenţionat că o persoană care a ţinut post înaintea Paştelui trebuie să treacă treptat de la alimentaţia vegetariană la cea obişnuită, pentru o readaptare uşoară la alimentele de origine animală. Astfel, la reintroducerea în alimentaţie a proteinelor din ouă, carne şi lactate este indicat să se consume jumătate din cantitatea permisă unei persoane care nu a ţinut post.

    Medicul specialist a mai spus că persoanele care suferă de anumite afecţiuni cronice ar trebui să acorde o atenţie deosebită alimentaţiei în perioada sărbătorilor pascale. De exemplu, persoanele hipertensive trebuie să evite consumul de alimente sărate, iar cele care au diabet nu trebuie să consume preparate cu zahăr, cum sunt pasca şi cozonacul. Persoanele care au ciroză şi cele afectate de hepatită sau pancreatită cronică nu trebuie să consume alcool, iar preparatele din carne trebuie gătite dietetic, fierte sau la cuptor.

    Şi alimentaţia copilului trebuie să fie cât mai variată, dar cu condimentare moderată, evitându-se alimentele prea sărate sau prea iuţi, precum şi prăjirea în grăsime încinsă.

    “Sărbătorile de Paşte reprezintă pentru copil un bun prilej de a lua masa alături de ceilalţi membri ai familiei, iar puterea exemplului în ceea ce priveşte alimentaţia sănătoasă se poate manifesta şi cu acestă ocazie”, a precizat medicul.

    Specialiştii mai spun că la masa de Paşte nu ar trebui să se mai consume, pe lângă mâncările tradiţionale, şi mezeluri, salată de boeuf, alune, covrigei sau tort.

  • Preşedintele Iohannis şi premierul Ponta au transmis urări de Paşte, în mesaje postate pe Facebook

    Preşedintele Klaus Iohannis a postat pe contul său de Facebook un mesaj video pentru cei care sărbătoresc Paştele.

    “Creştinii ortodocşi şi greco-catolici serbează astăzi Paştele, o sărbătoare a speranţei şi încrederii. Să împărţim bucuria Învierii cu semenii noştri care poate nu au ce să pună pe masă, sunt bolnavi, singuri sau nu au un acoperiş deasupra capului. Să îi încurajăm pe cei abătuţi şi să redăm speranţa oricui se află în suferinţă dintr-un motiv sau altul. Apropierea de ceilalţi prin compasiune şi solidaritate este cheia renaşterii noastre ca societate de oameni demni şi responsabili. Vă urez tuturor sărbători fericite, pace şi bucurie. Hristos a înviat!”, spune preşedintele Klaus Iohannis în mesajul video.

     

     

    Cristos a-nviat! Sărbători fericite tuturor!

    Posted by Klaus Iohannis on 11 Aprilie 2015

    Şi premierul Victor Ponta a transmis, pe contul său de Facebook, un mesaj cu ocazia sărbătorii Paştelui.

    “Sfintele sărbători de Paşti ne reunesc pe toţi în spiritul toleranţei şi al iubirii. Vă doresc tuturor zile pline de lumină, bucurie şi pace!”, scrie Victor Ponta.

    La rândul său, fostul preşedinte Traian Băsescu a postat pe Facebook un mesaj cu prilejul sărbătorilor pascale.

    “Sfintele sărbători pascale să vă aducă linişte şi bucurie în suflet, alături de familie şi de toţi cei dragi! Să vă dea Dumnezeu prieteni adevăraţi!”, scrie Traian Băsescu.

    “Hristos a Înviat! Să primiţi în suflete Lumina şi Pacea Învierii! Sărbători Pascale fericite alături de cei apropiaţi!”, a transmis, la rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

    Anterior, în cursul zilei de sâmbătă, alţi politicieni au transmis urări cu ocazia sărbătorii Paştelui, pe conturile personale de Facebook, între aceştia numărându-se Alina Gorghiu, Cătălin Predoiu, Monica Macovei, Raluca Turcan.

    Copreşedintele PNL Alina Gorghiu urează “Paşte fericit tuturor!”. “Ştiţi că în general oamenii politici spun multe prostii de-a lungul anului şi în general nu spun lucruri frumoase. De data aceasta mi-aş dori tare mult să ajung la sufletele dumneavoastră cu o urare de Paşte aşa cum cred eu că merită să fie făcută o urare de Paşte. Pentru mine înseamnă mult, pentru că înseamnă familie, înseamnă un loc aproape de Curtea de Argeş, unde mă întorc de fiecare dată, nu am ratat niciun an din viaţa mea acolo, mă întorc la familie, la lucruri plăcute din viaţa mea, la cozonac, la pomi înfloriţi şi la linişte, la multă, multă linişte. Daţi-mi voie să vă urez un Paşte fericit, zile senine, zile frumoase, linişte şi să ne revedem după acest Paşte plini de energie şi voie bună”, spune Gorghiu, într-un mesaj video.

    “Învierea Domnului să vă găsească împăcaţi şi încrezători în viitorul României! Sărbători Fericite!”, a scris şi prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu.

    Europarlamentarul Monica Macovei a urat, la rândul său, “un Paşte luminat şi senin tuturor românilor”. “Paştele este învierea speranţei, împăcarea cu sine şi cu ceilalţi, eliberarea de rău şi pornirea pe calea binelui. Şi România, subminată de minciună şi corupţie, are nevoie de speranţa unui nou început. Îmi doresc să fim cu toţii în slujba binelui, a oamenilor şi a ţării noastre şi să ne clădim cu speranţă şi bucurie un destin comun. Un Paşte luminat şi senin tuturor Românilor, oriunde s-ar afla în lume!”, scrie Monica Macovei pe Facebook. Ea postează şi o fotografie în care este înfăţişată lângă masa cu ouă roşii şi cozonac.

    “Învierea Domnului e bucuria noastră a tuturor, bucuria păcii şi a dragostei, a credinţei şi a speranţei. Spor în toate, linişte în familie, sănătate şi sărbători fericite!”, a transmis, la rândul său, deputatul Raluca Turcan, în mesajul postat pe Facebook.

  • REPORTAJ: În câteva sate din Galaţi, de Paşte, copiii merg din casă în casă să ureze “Hristos a înviat” – FOTO

    În judeţul Galaţi, copiii de la sate obişnuiau în trecut, în prima zi de Paşte, să umble pe la casele gospodarilor cu “Hristos a Înviat”, un obicei asemănător celui de Anul Nou, când se merge la colindat.

    Astăzi, însă, acest obicei al copiilor de a merge să vestească Învierea Domnului se mai păstrează doar în puţine locuri, spune creatorul de măşti populare Paul Buţa, referent la Centrul Cultural “Dunărea de Jos” din Galaţi, care a făcut cercetări privind datinile de sărbători.

    “Copiii de la sate umblau, în ziua de Paşte, cu «Hristos a Înviat». Ei aveau o trăistuţă după gât, intrau în curţile gospodarilor şi spuneau «Hristos a Înviat», iar gospodarii răspundeau «Adevărat a Înviat» şi le dădeau celor mici ouă roşii. E un obicei asemănător celui de colindat, la Anul Nou. Copiii mergeau mai ales la rude. Acum patru-cinci ani, la Cavadineşti şi Găneşti am mai văzut copiii umblând în ziua de Paşte cu punguţa în mână, în nordul judeţului, pentru că în sudul judeţului de mult nu se mai practică aşa ceva”, explică Paul Buţa.

    În trecut, odată cu venirea sărbătorilor de Paşte, în judeţul Galaţi începea şi sezonul horelor la sate.

    “Tot de Paşte erau renumitele hore, începea sezonul horelor pentru că se ieşea din post. Astăzi, nu prea se mai fac. Mai sunt unele comune unde se mai păstrează tradiţia horelor, cum ar fi Oancea, mai era şi la Măstăcani, dar s-a renunţat acolo. Mai sunt foarte puţine locuri unde, de Paşte, se mai face hora. În prima zi, dar mai ales în a doua zi de Paşte se făceau aceste hore. În judeţele din nordul Galaţiului se mai fac”, spune Paul Buţa.

    El povesteşte că la aceste hore participanţii veneau îmbrăcaţi în straie noi, iar tinerele obişnuiau să poarte rochie de mireasă.

    Un obicei specific judeţului Galaţi era şi pasca preparată de gospodine să aibă “fereastra sufletului”, astfel că acea “coroană” din aluat împletit care o mărginea nu era niciodată încheiată. Această coroană mărginea compoziţia din brânză a păştii, pe care se afla neaparat o cruce, tot din aluat, dar coroana era întreruptă la un moment dat, pe o lăţime de două-trei degete, iar această întrerupere purta numele de “fereastra sufletului”, simbolizând faptul că sufletul este liber.

    “Există un ritual în confecţionatul cozonacului şi al păştii pentru că pasca se face cu aluat de cozonac, cu brânză în mijloc şi pe margine se pune o coroană împletită, însemnând coroana de pe capul Domnului nostru Iisus, iar în mijloc se pune o cruce din aluat împletit. Ce e inedit la noi e că această coroniţă de pe marginea păştii, după ce se punea şi brânza, la noi nu se încheia niciodată şi avea o porţiune numită fereastră, căreia i se spunea «fereastra sufletului». Şi eu, iniţial, când am văzut de Paşte astfel de păşti neîncheiate, m-am gândit la un moment dat că gospodina nu a lipit coca cum trebuie şi uite că nu arată tocmai bine, până să aflu de la bătrâni că niciodată nu se încheie coroniţa pentru că aceea este «fereastra sufletului», însemnând că sufletul este liber”, mai spune Paul Buţa.

    El afirmă că doar cei care mai ştiu de la bătrâni de “fereastra sufletului” mai prepară astfel pasca, iar cea găsită în magazine nu are aşa ceva.

    “Ştiu că se mai face pasca astfel. Eu am văzut în Şiviţa, la nişte bătrâni. Cred că o mai practică doar cei care mai ştiu de la bătrâni de această «fereastră a sufletului». Pasca din magazine, dacă vă uitaţi, nu are această «fereastră a sufletului». Cei care o prepară nu ştiu de aşa ceva. Şi chiar dacă ar şti, nu cred că ar face-o, pentru că se consideră că nu are un design frumos”, consideră Paul Buţa.

    În ceea ce priveşte vopsitul ouălor de Paşte, Paul Buţa spune că, potrivit tradiţiei, acest lucru trebuie făcut în Joia Mare, la fel şi preparea păştii şi a cozonacului.

    “Cum se înroşesc ouăle în Joia Mare, trebuie să se facă şi cozonacii tot joi, dar acum se fac şi sâmbăta. Cu timpul, deşi sâmbătă se considera că nu era bine, oamenii au preferat să facă şi sâmbata cozonac şi pască”, conchide Buţa.

  • Sfânta Lumină de PAŞTE s-a aprins la Ierusalim

    Procesiunea pentru coborârea Luminii Sfinte a început la Ierusalim în jurul orei 13.00. Biserica Sfântului Mormânt a fost înconjurată de trei ori, după care Patriarhul Ierusalimul, însoţit de mai multe delegaţii, s-a îndreptat spre Sfântul Mormânt, trecând printre cei aproape 5.000 de oameni, care au reuşit să pătrundă în biserică.

    Patriarhul a intat în Sfântul Mormânt în jurul orei 14.10, după ce a fost percheziţionat de poliţişti necreştini.

    După doar cinci minute de rugăciune, Patriarhul a ieşit cu Lumina Sfântă pe care a împărţit-o credincioşilor adunaţi în biserică.

    Alte mii de oameni se află în afara bisericii, lumina ajungând la ei după aproape 20 de minute.

    După sosirea Luminii, clopotele din cetate au bătut continuu.

    Întreaga procesiune a fost transmisă, în direct, pentru prima dată în România, de televiziunea Trinitas, a Patriarhiei Române.

    O delegaţie a Patriarhiei Române, condusă de PS Timotei Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor a participat la slujba de la Ierusalim, urmând să aducă în ţară, în jurul orei 19.00, Lumina Sfântă, cu o aeronavă specială.

    Lumina Sfântă va fi oferită la slujba de Înviere de la ora 24.00, de către Patriarhul Daniel clerului şi credincioşilor prezenţi la Catedrala patriarhală. Protoieriile din Arhiepiscopia Bucureştilor şi alte eparhii ale Patriarhiei Române din sudul ţării vor trimite delegaţi la Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”, la salonul oficial, sâmbătă, în jurul orei 19.00, pentru a primi Lumina Sfântă de la Ierusalim şi a o oferi preoţilor şi credincioşilor.

    Tradiţia Patriarhiei de a aduce în ţară Lumina Sfântă de la Ierusalim a fost instituită în 2009 de PF Daniel.

    Sfânta Lumină de la Ierusalim sau “Focul Sfânt”, cum mai este numită, este cea mai evidentă dintre minunile creştine care se petrec în Biserica Ortodoxă. Sfânta Lumină se pogoară numai la rugăciunile Patriarhului ortodox al Ierusalimului.

    Patriarhatul ortodox din Ierusalim nu are un typikon scris referitor la rânduiala săvârşită pentru coborârea Luminii Sfinte. Patriarhii care au săvârşit acest ritual au lăsat puţine mărturii cu privire la acest moment. În schimb, rugăciunea specială pentru primirea Sfintei Lumini, a cărei origine nu este cunoscută, există într-o formă tipărită. Aceasta este citită de către patriarh cât timp stă în Sfântul Mormânt. Restul slujbei este săvârşită întocmai cu tradiţiile transmise de la un patriarh la altul, pe cale orală sau prin însemnări liturgice disparate.

    În prezent, se cunosc două descrieri ale ritului: una, cu puţine detalii, care aparţine lui Lionel Cust, un ofiţer districtual britanic în Ierusalim, publicată într-o colecţie de rapoarte confidenţiale asupra statu-quoului Ţării Sfinte la sfârşitul anilor ’20 ai secolului trecut, şi alta din anii ’90 aparţinând unei anume Ioanna Tsekoura, apreciată de fostul patriarh Diodoros al Ierusalimului ca fiind o sursă demnă de încredere. Informaţii despre Sfânta Lumină aduce şi Episcopul Auxentios al Foticeii în cartea sa “Lumina Sfântă de la Ierusalim”.

    Conform acestor surse, două evenimente neliturgice preced celebrarea ritului Luminii Sfinte din Marea Sâmbătă. Primul este perchiziţionarea Sfântului Mormânt, care durează o oră şi are ca scop îndepărtarea oricărei surse de foc din interiorul lui. Percheziţia implică trei inspecţii separate, care încep la ora 10.00, şi este condusă de un paznic musulman stabilit pentru Sfântul Mormânt, în prezenţa clericilor armeni, copţi şi iacobiţi. Cel de-al doilea eveniment neliturgic este sigilarea uşii Sfântului Mormânt şi are loc la ora 11.00. Garda musulmană pune o bandă albă printre cele două mânere ale uşii, sigilând-o cu ceară.

    În jurul orei 12.30, patriarhul ortodox vine în Biserica Învierii, unde corurile cântă în limbile greacă şi arabă: “Învierea Ta Hristoase, îngerii o laudă în ceruri şi pe noi pe pământ ne învredniceşte cu inimă curată să Te slăvim!”. Urmat de episcopi şi ceilalţi clerici, înconjoară de trei ori Sfântul Mormânt, oprindu-se în faţa intrării. În timp ce se cântă “Lumină lină”, patriarhul îşi scoate veşmintele şi mitra şi se supune percheziţionării primarului oraşului şi şefului poliţiei, pentru a se dovedi că nu are asupra sa nici un dispozitiv cu care să poată aprinde vreo lumânare.

    După acest moment, se deschide uşa Sfântului Mormânt. Patriarhul îmbrăcat numai în stihar, veşmânt care simbolizează giulgiurile cu care Iisus a fost înfăşurat în groapă, intră înăuntru însoţit de episcopul armean, care rămâne în Capela Îngerului, după care uşa este închisă. În interior, Patriarhul îngenunchează înaintea dalei de marmură ce acoperă mormântul, pe care se află o candelă neaprinsă şi cărticica cu rugăciunea Luminii Sfinte. Cartea este ţinută deschisă de o lumânare neaprinsă. Patriarhul are asupra sa patru mănunchiuri de lumânări neaprinse, fiecare conţinând câte 33 de bucăţi.

    În lumina slabă a Sfântului Mormânt, începe să citească rugăciunea pentru pogorârea Luminii Sfinte. “Stăpâne, Doamne, Iisuse Hristoase, Înţelepciune începătoare de lumină a Tatălui Celui fără-de-început, Carele locuieşti întru lumina cea neapropiată, Carele ai poruncit luminii să strălucească dintru întunerec, Carele ai spus să fie lumină şi a fost lumină, Doamne, Dătătorule- de-lumină, Carele ne-ai scos din întunericul înşelăciunii şi ne-ai călăuzit la lumina minunată a cunoştinţei Tale, Carele ai umplut de lumină şi bucurie tot pământul prin venirea Ta în trup aici şi cele de dedesubt prin pogorârea Ta la iad, după care Tu ai vestit lumina tuturor neamurilor prin sfinţii Tăi apostoli, Ţie Îţi mulţumim că prin credinţa cea dreaptă ne-ai scos din întuneric la lumină şi ne-am făcut fii ai luminii prin sfântul Botez şi am văzut slava Ta plină de har şi adevăr ……şi noi Te chemăm şi Te rugăm, Preasfinte Stăpâne, ca să arăţi acest dar de sfinţire plin de harul Tău dumnezeiesc prin harul preasfântului şi de-viaţă-purtătorului Tău Mormânt şi să binecuvântezi şi să sfinţeşti pre cei ce se ating de ea cu cucernicie, slobozindu-i de întunericul patimilor, şi să ne faci vrednici de preastrălucitoarele Tale sălaşuri unde străluceşte lumina cea neînserată a Dumnezeirii Tale”, se spune într-un fragment al acestei rugăciuni.

    După patriarhul ce rosteşte rugăciunea, se spune că o adiere lină se simte pe deasupra pietrei Sfântului Mormânt. Adierea dispare, pe piatră încep să apară stropi de lumină albă-albăstruie, iar patriarhul Ierusalimului “adună lumina cu mâinile şi o aşează în vasul de aur”. Din vas, el aprinde apoi mănunchiurile de lumânări, iese din mormânt şi le împarte clericilor de diferite confesiuni şi credincioşilor.

    Fostul patriarh al Ierusalimului Diodor I povestea în 2008 despre momentul sfânt al aprinderii luminii la Biserica Învierii: “Din mijlocul pietrei pe care a fost culcat Iisus se revărsa o lumina nedefinită, în mod normal cu o tentă albăstrie, dar culoarea se poate schimba şi lua multe nuanţe. Nu poate fi descrisă în cuvinte omeneşti. Lumina răsare din piatră ca şi ceaţa care se ridică deasupra unui lac, piatra pare fi acoperită de un nor, dar este lumină. Lumina se comportă diferit în fiecare an. Uneori acoperă doar piatra, alteori luminează tot mormântul, aşa încât oamenii de afară văd mormântul plin de lumină. Lumina nu arde! – niciodată nu mi-am ars bărba în toţi cei 16 ani de când sunt Patriarh al Ierusalimului şi am primit Focul Sfânt. Lumina are altă consistenţă, diferită de lumina focului care arde în candelă. La un moment dat, Lumina se înaltă şi formează o coloană în care focul este de natură diferită, aşa că pot aprinde lumânările mele de la ea. După ce am primit flacără, ies şi dau Focul întâi patriarhului Bisericii Ortodoxe Armene, apoi patriarhului Copt şi după aceea tuturor celor prezenţi în biserică.”

  • Nouă spitale de urgenţă din Capitală şi Ambulanţa asigură asistenţa medicală în perioada Paştelui

    În perioada sărbătorilor pascale, respectiv de sâmbătă până luni, vor asigura permanent asistenţa medicală Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, Spitalul Clinic de Urgenţă Universitar, Spitalul Clinic de Urgenţă “Sfântul Pantelimon”, Spitalul Clinic de Urgenţă “Sfântul Ioan”, Spitalul Clinic de Urgenţă “Bagdasar-Arseni”, Spitalul de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu” şi Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Marie Curie”.

    Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABI) va avea program normal de lucru în perioada Paştelui, solicitările populaţiei fiind preluate la numărul unic de urgenţă 112. În această perioadă, Serviciul de Ambulanţă va asigura şi eliberarea de certificate constatatoare de deces.

    “În această perioadă, vom lucra la capacitatea normală, nu au fost aprobate concedii şi nici recuperări. Pentru noaptea de Înviere, vom suplimenta cu cinci numărul de echipaje, ambulanţele fiind distribuite la Catedrala Patriarhală şi la alte câteva biserici care ne-au solicitat ajutorul”, a declarat, pentru MEDIAFAX, managerul SABI, dr. Alis Grasu.

    Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti va asigura un serviciu de gardă permanent la sediul din strada Spiru Haret nr. 14, din sectorul 1.

    Colegiul Farmaciştilor Bucureşti a anunţat că în perioada sărbătorilor pascale, de sâmbătă până luni, 13 farmacii vor avea program non-stop, arată Ministerul Sănătăţii.

    În Sectorul 1 vor fi deschise farmaciile Real Green Pharma SRL (bulevardul Ion Mihalache nr. 40, bl 33 B), Dona Magheru (bulevardul Magheru 32-36), Dona 61 Pajura (str. Pajura nr. 7), Help Net 15 (bulevardul Ion Mihalache nr. 92), Help Net nr. 52 (bulevardul lt. aviator Radu Beller nr. 37) şi Farmacia 43 Centrofarm (str. Nicolae Caranfil nr. 4).

    În Sectorul 2 vor avea program non-stop farmaciile SC Fast Pharm SRL (str. Ştefan cel Mare nr. 8) şi Help Net 4 (Şoseaua Mihai Bravu nr. 128, bl D 24), în Sectorul 4 – farmaciile Arta Brâncoveanu (bulevardul Constantin Brâncoveanu nr. 110B), Arta Farm Impex (Şoseaua Berceni nr. 25, bl. 38) şi Help Net 14 (bulevardul Unirii nr. 27, bl. 14-15), în Sectorul 5 – Help Net 16 (Calea 13 Septembrie nr. 126, bl. P34) şi în Sectorul 6 – Help Net 46 (Drumul Taberei nr. 44, complex Comercial A7).

  • PAŞTE 2015: Metroul, tramvaiele 41 şi 16 linii de autobuz circulă în noaptea de Înviere

    În noaptea de sâmbătă spre duminică, trenurile de metrou vor circula la un interval de zece minute, între orele 23.00 şi 01.30, apoi, până la ora 05.00, la un interval de 20 de minute, potrivit Metrorex.

    În perioada sărbătorilor pascale, respectiv de sâmbătă până luni, trenurile de metrou de pe toate cele patru magistrale vor circula la un interval de nouă-zece minute. Pe tronsonul comun al magistralelor 1 şi 3, cuprins între staţiile Dristor 1 şi Eroilor, trenurile de metrou vor circula la un interval de patru-cinci minute.

    În noaptea de Înviere vor circula şi tramvaiele 41, precum şi autobuzele pe de 16 linii de noapte cu traseu spre Piaţa Unirii. Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică vor circula autobuzele liniilor de noapte N102, N104, N105, N106, N107, N108, N109, N110, N111, N112, N114, N115, N116, N117, N119 şi N121, a anunţat Regia Autonomă de Transport Bucureşti.

    În prima şi a doua zi de Paşte, autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele vor circula conform programului unei zile de duminică.

    În Capitală, slujba de Înviere de la Catedrala Patriarhală va fi oficiată în noaptea de sâmbătă spre duminică, de la ora 24.00, de către PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de preoţi.