BusinessMagazin

Tag: parteneri

  • Hornbach încheie colaborarea cu Schweighofer. Şeful Hornbach România: ”Ţinem ca furnizorii şi partenerii noştri de afaceri să respecte principiile unei silviculturi responsabile”

     
    Începând cu luna ianuarie, Hornbach încetează colaborarea cu Holzindustrie Schweighofer în ceea ce priveşte comercializarea lemnului de construcţii şi a celui rindeluit, o gamă largă de produse pentru care s-a ales deja un furnizor nou, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.
     
    „Ţinem ca furnizorii şi partenerii noştri de afaceri să respecte principiile unei silviculturi responsabile“, explică Mugurel-Horia Rusu, director general Hornbach România. Compania se asigură că toate materialele lemnoase şi produsele din lemn provin din silvicultură sustenabilă, potrivit reprezentanţilor companiei.  
     
    „Colaborăm strâns cu furnizorii noştri pentru a dovedi provenienţa lemnului şi pentru a împiedica existenţa în sortimentul nostru a produselor din lemn din surse incerte sau ilegale. Din acest motiv am fost permanent în dialog strâns cu Schweighofer şi FSC (Forest Stewardship Council). Am urmărit atent procesul de recertificare a Schweighofer şi am decis să încetăm colaborarea cu această companie pe segmentul lemnului pentru construcţii şi a lemnului rindeluit“, a mai afirmat Mugurel-Horia Rusu. 
     
    Hornbach şi-a asumat voluntar, încă din 1996, responsabilitatea faţă de WWF şi Greenpeace de a nu importa lemn necertificat din regiuni tropicale. Compania se implică pentru a îndrepta atenţia clienţilor asupra lemnului certificat cu sigiliul de calitate al Forest Stewardship Council® (FSC®). Pentru Hornbach, lemnul provenit din regiuni din afara Uniunii Europene trebuie să deţină obligatoriu la achiziţie certificarea FSC. Pentru lemnul care provine din Uniunea Europeană se aplică legislaţia europeană. Compania acceptă în acest caz şi alte dovezi cu privire la provenienţa necontestabilă şi legală a produselor din păduri administrate exclusiv în mod sustenabil. 
     
    Hornbach  este o companie multinaţională, de familie, care a înregistrat în exerciţiul  financiar  2015/2016 (data bilanţului: 29 februarie) o cifră de afaceri   (netă)  de  peste 3,755 miliarde de Euro, în creştere cu peste 5% comparativ cu perioada anterioară.
     
    Fondată   în  anul  1877,  Hornbach  este  singura  companie  din  domeniul construcţiilor  şi  grădinăritului  cu o istorie de 5 generaţii.  În  acest  moment,  concernul  deţine  154 de magazine mixte de materiale  de construcţii şi grădinărit, în nouă ţări din Europa (Germania, Austria,  Olanda,  Luxemburg, Elveţia, Cehia, Slovacia, Suedia şi România), dintre care 6 în România (Bucureşti  Berceni, Bucureşti Militari, Bucureşti Baloteşti, Braşov, Timişoara şi Sibiu).
     
     
     
     
     

  • Tineri manageri de top 2016: Dragoş Petrea, global channels & general business head south-east europe SAP

    36 DE ANI   /   GLOBAL CHANNELS & GENERAL BUSINESS HEAD, SOUTH – EAST EUROPE   /   SAP

    Dragoş Petrea s-a angajat încă din timpul facultăţii pe o poziţie de suport tehnic în zona de software în cadrul Xerox România, apoi în următorii şapte ani a schimbat mai multe pălării şi a avut roluri diverse în marketing, vânzare şi management. Din 2010 s-a alăturat SAP România cu misiunea de a dezvolta şi coordona reţeaua locală de parteneri. La doar un an a preluat şi responsabilitatea pentru Bulgaria, din 2013 şi pentru Croaţia şi Slovenia, iar de anul trecut coordonează reţeaua de parteneri şi alianţe SAP din întreaga regiune a Europei de Sud-Est.

    Deşi regiunea Europei de Sud-Est este considerată de mulţi pe multe planuri ca fiind în urma Europei de Vest, Petrea susţine că din punctul de vedere al nivelului de expertiză a partenerilor SAP şi al adopţiei de astfel de soluţii, regiunea noastră se află de multe ori înaintea pieţelor mature. „Anul trecut, am realizat o creştere cu trei cifre în ceea ce priveşte vânzările de soluţii în cloud şi o creştere cu două cifre în zona tradiţională, a soluţiilor on-premise. Am reuşit de asemenea să dezvoltăm, împreună cu partenerii noştri din regiune, centre de consultanţă,  cu specialişti care implementează soluţii SAP peste tot în lume. România este lider în această privinţă, centrul de consultanţă SAP pentru tehnologiile Cloud şi HANA din ţara noastră fiind cel mai important din Europa“, spune Dragoş Petrea.

    Acesta spune despre slujba sa că prezintă momente interesante, provocări în fiecare săptămână, deoarece interacţionează cu ţări diferite, iar orice mişcare politică poate avea un impact asupra mediului de afaceri. „Apar constant mici crize care trebuie administrate. Toate acestea fac parte din activităţile de zi cu zi.“

    Dragoş Petrea menţionează criza din 2008-2009 ca un moment dificil din carieră. „După o perioadă de dezvoltare foarte rapidă în România, când industria IT creştea mai mult decât alte industrii, debutul crizei a fost o experienţă pentru care mulţi dintre noi nu am fost pregătiţi. Personal, după ce am depăşit acest moment, mi-am dat seama că am învăţat foarte multe din dificultăţile pe care le-am întâmpinat, dezvoltându-mi abilităţi precum flexibilitatea mult mai mare, adaptarea rapidă şi capacitatea de a gestiona într-un timp scurt şi cu uşurinţă situaţiile dificile nou apărute.“
     

  • Doi români au pornit o afacere în 2007 şi azi au 160 de angajaţi şi venituri de 3 milioane de euro

    MANAGING PARTNER & CFO   /   36 DE ANI   /   QUALITANCE QBS SRL

    CIFRĂ DE AFACERI 2015: 4,2 milioane de euro   /   CIFRĂ DE AFACERI 2014: 3 milioane de euro

    PROFIT 2015: 520.000 euro   /   PROFIT 2014: 380.000 euro

    În urmă cu nouă ani, Radu Constantinescu împreună cu asociatul său, Ioan Iacob, au pus bazele uneia dintre puţinele companii de consultanţă şi testare de software de pe piaţa locală – Qualitance. „Am parcurs toate etapele de creştere a unei companii, de la doi angajaţi (parteneri) în 2007 până la 160 de angajaţi astăzi.“

    Acest lucru a presupus o etapă iniţială în care partenerii au făcut consultanţă în proiecte ajungând la o echipă de trei persoane la începutul lui 2010, după care au extins activitatea de consultanţă şi au ajuns la 40 de persoane în 2011; în anii care au urmat (2012 – 2014) au început să construiască soluţii şi să facă product management.

    Anul trecut, volumul de afaceri a crescut cu 40%, continuând trendul de creştere din ultimii ani – „273% în perioada 2011-2014, motiv pentru care am intrat în topul Inc. 5000 Europe pe locul 1.000, fiind a patra companie dintre cele româneşti de software, şi în clasamentul Deloitte Technology Fast 50 din Europa Centrală.“ Anul trecut, numărul angajaţilor a crescut cu 50%, ajungând la 150 la finalul lui 2015. Tot anul trecut Qualitance a realizat aplicaţia şi platforma Let`s Do It, Romania!, cu ajutorul cărora voluntarii pot oricând să marcheze deşeurile întâlnite în oraş sau în natură pe Harta Deşeurilor, pentru a fi apoi raportate şi curăţate în 30 de zile, conform legii. „În trei luni de la lansarea ei, au fost rezolvate 93% din sesizările transmise autorităţilor publice locale.“ Fiecare etapă de creştere a Qualitance a avut provocări, povesteşte Radu Constantinescu, care spune că a fost nevoie de „o evoluţie continuă a mentalităţii, iar, în ce priveşte finanţele companiei, în contextul absenţei oricărui sprijin extern (de pildă, a ajutorului de la stat), reinvestirea permanentă a profitului pe măsura creşterii firmei a însemnat o sumă de decizii dificile“. Antreprenorul dă ca exemplu şi anul 2010, când cei doi asociaţi şi-au asumat multe riscuri şi a trebuit să urmărească foarte atent toate aspectele businessului pentru a menţine stabilitatea; a fost anul de tranziţie de la o firmă a doi parteneri fără un birou la deschiderea primului birou şi creşterea la un număr de 25 de persoane la finalul anului. Drept cea mai mare reuşită din cariera sa, antreprenorul numeşte deschiderea unei linii de business pe zona de inovaţie în care, aplicând principii de rapid-prototyping şi design thinking, Qualitance defineşte şi implementează soluţii în zonele tehnologice noi – IoT, AI, realitate virtuală.
    Pe termen lung, Radu Constantinescu se vede „membru în boardul Qualitance, advisor în zona de business şi împărtăşind din experienţa mea studenţilor de la Cibernetică“.

  • Barrier a înregistrat o creştere de 50% a volumului de vânzări faţă de anul 2015

    Barrier, marcă deţinută de compania Electric Plus, liderul naţional în producţia de tâmplărie termoizolantă din PVC, a înregistrat o creştere de 50% a volumului de vânzări faţă de anul 2015.Barrier îşi desfăşoară activitatea cu ajutorul unei reţele de 300 de parteneri, dintre care 22 de francize în mai multe oraşe ale ţării: Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Buzău, Câmpulung Moldovenesc, Cluj-Napoca, Constanţa, Focşani, Galaţi, Iaşi, Ploieşti, Rădăuţi, Satu Mare, Sibiu, Tulcea şi Zalău. Brandul Barrier este prezent pe 70% din întreg teritoriul României şi în câteva ţări din Uniunea Europeană.

    „Ne-am asumat rolul de educator al pieţei de profil, din acest motiv ritmul de dezvoltare a reţelei de francize nu este unul alert, axând-ne pe calitate. Condiţia principală pentru a deveni partener Barrier este un plan bun de afaceri corelat cu o bună strategie de implementare a lui. Prima franciză a fost deschisă la Bacău, pe data de 17 noiembrie 2014, iar acum am ajuns la un număr de 22 de francize în întreaga ţară. Partenerii francizaţi constituie un procent important din cifra de afaceri realizată de brandul Barrier, însă pentru noi este important şi să ne dezvoltăm alături de parteneri ale căror principii de viaţă şi de afaceri se ghidează după aceleaşi repere ca ale brandului nostru”, declară Domnul Adrian Gârmacea, Director General Electric Plus.

    Printre beneficiile pe care le oferă o afacere proprie în sistem franciză Barrier se numără: o reţea în continuă expansiune, cu un număr de peste 300 de parteneri activi, showroom-uri amplasate strategic şi elemente de identitate vizuală cu un design unic, care rămân în mintea consumatorilor. În plus, aderarea la reţeaua de francize Barrier permite unui francizat să beneficieze de rezultatele campaniei integrate de marketing. Din dorinţa de a susţine partenerii francizaţi, BARRIER® a creat Academia Barrier. Această academie, prin programele de dezvoltare, dedicate tuturor colaboratorilor, asigură atât creşterea nivelului de cunoştinţe despre produsele, serviciile şi procedurile Barrier, cât şi îmbunătăţirea abilităţilor specifice de vânzare, comunicare şi relaţionare cu clienţii. De asemenea, Barrier a făcut investiţii pentru perfecţionarea continuă a tuturor angajaţilor companiei în cadrul Academiei Barrier, unde aceştia sunt instruiţi în cele mai noi tehnici din domeniu.

    Compania Barrier şi-a propus să ajungă la o reţea de 100 de magazine în francize la nivel naţional, cu accent pe Bucureşti, Moldova şi Ardeal, ca zone cu cel mai mare potenţial de dezvoltare pe termen scurt şi mediu, unde clienţii să găsească îndrumare de specialitate şi produse de tâmplărie PVC la cele mai înalte standarde calitative. În viitor, Electric Plus intenţionează să deschidă francize BARRIER® în Belgia şi în Italia pentru a-şi extinde reţeaua, pentru a dezvolta afacerea şi pentru a poziţiona strategic brandul Barrierpe piaţa europeană. 

  • Banking şi cumpărături la un click distanţă

    ING Bank România a lansat ING Bazar, un serviciu care reuneşte oferte personalizate ale unor comercianţi relevanţi (supermarketuri, benzinării, farmacii, comercianţi cu amănuntul), carduri de fidelitate şi recompense pentru plăţile efectuate.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Primul produs de acest gen disponibil clienţilor din România.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Procesul decurge astfel: clienţii fac cumpărături şi primesc bani înapoi, ceea ce, cu timpul, sedimentează relaţia cu banca, potrivit reprezentanţilor instituţiei financiare. Până în prezent, banca a dat clienţilor ING mai mult de 2,5 milioane de lei prin intermediul a 275.000 de tranzacţii prin ING Bazar. Pentru parteneri, ING Bazar înseamnă generare de business prin achiziţia unor clienţi noi, creşterea numărului de tranzacţii, oferte targetate pe profilurile de clienţi pe care îi au. De la lansare, banca a generat vânzări suplimentare în valoare de 12,2 milioane de euro pentru comercianţii înscrişi în ING Bazar.

    DESCRIEREA INOVAŢIEI:

    Pentru a beneficia de serviciu, clienţii trebuie să facă o plată cu cardul, online sau offline. ING Bazar este integrat în Home’Bank şi este disponibil atât în varianta pentru mobil cât şi pe desktop. Cardurile de fidelitate la diverşi comercianţi pot fi stocate în aplicaţia de mobil; în plus, aplicaţia generează oferte personalizate în funcţie de istoric şi opţiuni, prin urmare, mai relevante pentru clienţi. ING Bazar este un produs de bază nonbancar, ce răspunde unor nevoi nonbancare atât pentru clienţii de retail, cât şi celor corporate.Ideea produsului a fost trimisă către ING Group în 2014 şi a primit finanţare de la Innovation Fund, pentru a fi implementată.

    Implementarea a durat un an, iar partea de interfaţă la client, mai precis aplicaţia în sine, a fost dezvoltată cu o echipă in-house; back-end-ul a fost dezvoltat în colaborare cu un terţ. ING Bazar a fost lansat într-o fază restrânsă de pilot (12.000 de clienţi), în decembrie 2014, iar lansarea comercială a avut loc în aprilie 2015. În prezent, 45 de parteneri sunt înscrişi în program.

  • Cum i-a schimbat viaţa acestei femei o simplă vizită la spa. Ce a ajuns să facă ea acum este incredibil

    Melanie Gleeson, CEO-ul unui imperiu spa de lux, dezvăluie publicaţiei forbes.com secretele unui business de succes, ca cel pe care îl conduce.

    „În primul rând, am văzut schimbarea fizică şi emoţinală pe care o aveau femeile când plecau de la spa”, spune Melanie. „Mi-am dat seama că vreau să fac parte din această industrie”.  Şi aşa a început, în 2012, deschizând primul său spa împreună cu o colegă de facultate, Belinda Fraser, care acum îi este parteneră de busines. „Am deschis primul Endota spa cu 5000 de dolari, locaţia, pasiune şi un întreg set de obiective”, adaugă ea.  În 2016, cu Gleeson în prim plan, Endota are peste 100 de centre în Australia, peste 1000 de angajaţi, fiind cea mai mare reţea de spa de pe continent.

    1.      Găseşte-ţi povestea

    „Am fost crescută respectând mediul înconjurător şi moştenirea lăsată de ţara noastră”, spune Gleeson. „Şi vreau să mă asigur că orice am făcut sau fac în acest business reflectă aceste valori”. Iar asta se reflectă, după spusele sale, în ingredientele naturale folosite în gama de îngrijire a pielii din cadrul spa-ului, tipice Australiei, creând astfel o legătură puternică cu cultura indigenă a ţării. „Când am căutat un nume potrivit pentru primul spa, am dat peste -endota -, un cuvânt indigen, care înseamnă „frumos”, spune Gleeson. Prin asta, a reuşit să-şi creeze un brand unic şi să se diferenţieze pe piaţa de wellness.

    2.      Alege oamenii potriviţi

    Gleeson consideră că modul său de a conduce, ce are la bază valori de bază precum grija, a atras oameni cu aceleaşi principii şi valori, lucru ce a dus la o creştere a nivelului de aparteneţă la  brand. „Nu cred că acest lucru este o coincidenţă. Cu toţii suntem legaţi de univers”, spune ea. Aşadar, lucrând cu oameni care gândesc similar, Melanie consideră că valorile interne ale brandului pot fi cimentate uşor, mai ales atunci când o afacere îşi doreşte extinderea prin franciză.

    3.      Fără ierarhii

    Conform spuselor sale, în cadrul Endota spa, ierarhia a fost eliminată. „Nu cred într-un birou central. Noi suntem un centru de sprijin, ce funcţionăm împreună cu partenerii de afaceri”, declară Melanie. Însă, cel mai mare impact în ceea ce priveşte determinarea direcţiei de afaceri, ar trebui să fie construirea şi cultivarea de relaţii, spune Gleeson. „Sunt mereu conştientă de acest lucru şi de contribuţia partenerilor noştri de afaceri la creşterea brand-ului”, mai adaugă ea.

    4.      Să oferi servicii calitative

    „Pentru a oferi servicii de lux în piaţa de servicii de sănătate şi wellness înseamnă să pui pe primul plan nevoile clientului din minutul în care îţi trece pragul”,spune Gleeson. „Spa-urile noastre sunt un refugiu pentru femei, locul unde îşi lasă grijile şi stresul la uşă”, spun aceasta. După părerea sa, centrul spa nu ar trebui să fie considerat un tratament de lux, ci un obicei sănătos. 

  • Guvernul schimbă legea salarizării

    Guvernul a cerut partenerilor sociali ca în următoarele două săptămâni să înainteze propunerile lor privind stabilirea salariului minim brut garantat în plată pentru anul 2017, urmând ca până la finalul mandatului Executivul să stabilească noul salariu minim.

    Premierul Dacian Cioloş a transmis partenerilor sociali că pentru anul 2017 nivelul salariului minim pe economie va fi rezultatul negocierii dintre sindicate şi patronate, la fel ca în anii precedenţi. Începând de anul viitor, nivelul salariului minim ar urma să fie stabilit printr-un mecanism de calcul la care lucrează în prezent un grup de experţi independenţi.

    „Am venit la această întâlnire fără idei preconcepute. Suntem deschişi propunerilor partenerilor sociali şi suntem astăzi aici pentru a asculta opiniile dumneavoastră, dar şi pentru a continua să lucrăm împreună la un mecanism transparent care să asigure predictibilitate în evoluţia salariului minim”, a declarat premierul Dacian Cioloş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Are 30 de ani şi este responsabil de performanţa comercială a companiei care vinde primul smartwatch românesc

    Cu zece ani de experienţă în industria de servicii financiare, retail, online marketing şi comerţ online, Rareş Florea deţine funcţia de director comercial în cadrul Vector Watch pentru Europa Centrală şi de Est.

    Absolvent al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Administraţie Publică, Rareş Florea a intrat în contact cu mediul de afaceri internaţional încă de la primul loc de muncă, gestionând pentru echipele din care a făcut parte relaţia comercială cu parteneri strategici din Europa Centrală şi de Est.

    Şi-a consolidat ascensiunea profesională ocupând poziţii în cadrul mai multor companii, precum Bancpost sau Groupon România, supervizând relaţia de business cu partenerii internaţionali. În 2012 s-a alăturat Upstream, unul dintre principalii furnizori de soluţii de mobile marketing, cu o prezenţă puternică în peste 40 de ţări, în calitate de director de achiziţii. Între anii 2012 şi 2015, Rareş Florea a ocupat poziţia de online sales manager în cadrul PayU România, cel mai important procesator de plăţi online din România.

    În iunie 2015 s-a alăturat Vector Watch, fiind responsabil de performanţa comercială a companiei în România şi Europa Centrală şi de Sud-Est, supervizând totodată şi implementarea activităţilor de marketing şi de vânzări ale companiei. În puţinul timp liber, este un jucător împătimit de baschet, câştigând premii importante în cei peste 15 ani de activitate ca jucător semiprofesionist.

    „Cred cu tărie că acelaşi principii sănătoase se aplică şi în viaţă, şi în afaceri. Acasă, familia şi momentele frumoase petrecute alături de cei dragi înseamnă totul pentru mine. Iar în viaţa profesională mă bazez pe trei factori importanţi: echipa, deschiderea şi păstrarea promisiunilor date. În fiecare zi, îmi propun să respect trei legi importante. Încep cu cel mai important criteriu într-un departament comercial: relaţia cu clienţii vine pe primul loc. Întotdeauna. Promisiunile făcute trebuie onorate, căci un client fericit poate deschide drumul către alţii. În schimb, unul nefericit înseamnă pierderea unor oportunităţi şi pătarea reputaţiei. La fel de important este şi factorul câştig. În tot ceea ce faci, trebuie să te asiguri că toată lumea este mulţumită: noi, partenerii nostri şi clienţii amândurora. Şi nu în ultimul rând, o activitate întreprinsă cu o atitudine pozitivă face diferenţa“, spune Rareş Florea.

  • Sex cu roboţi? Până în 2050 relaţiile sexuale cu roboţi vor fi mai întâlnite decât relaţiile sexuale umane

    Viitorologul Dr. Ian Pearson a anunţat că până în 2050 relaţiile sexuale cu roboţi vor fi mai întâlnite decât relaţiile sexuale umane, informează The Telegraph.

    Pearson spune că până în 2030 foarte mulţi oameni vor experimenta într-o anumită formă sexul virtual. Acest lucru va fi la fel de comun ca privitul filmelor pornografice în prezent. De asemenea, el susţine că în 2035 majoritatea oamenilor vor avea jucării erotice pe care le vor putea utiliza în realitatea virtuală şi ca în 2025 oamenii cu venituri mari vor avea deja o formă incipientă a unui robot sexual.

    Pearson îşi argumentează parerea  prin faptul că tehnologia realităţii virtuale este la un pas de a se comercializa, kitul de realitate virtuală Oculous Rift se va lansa la începutul anului 2016. Pe lângă asta, un sfert din căutările de pe Internet sunt legate de pornografie.

    “Foarte multă lume are rezerve cu privire la sexul cu roboţi, însă treptat o să se obişnuiască cu acest aspect. Odată cu dezvoltarea roboţilor şi a inteligenţei artificiale, oamenii vor putea crea legături emoţionale puternice cu roboţii, iar rezervele legate de acest aspect se vor elimina treptat”, a declarat el.

    Aceeaşi idee este susţinută şi de dr. Helen Driscoll, o autoritate în domeniul psihologiei sexuale şi a relaţiilor. Deşi poate părea un concept science fiction, ideea nu este nouă. Iar relaţia cuiva cu un obiect neînsufleţit apare într-un mit grecesc: un sculptor a cioplit o statuie reprezentând o femeie atât de frumoasă, încît s-a îndrăgostit el însuşi de ea. La rugămintea sa, Afrodita, zeiţă iubirii, a dat viaţă pietrei. Din legendă s-a desprins şi termenul de „pigmalionism“, care descrie atracţia sexuală a unui om faţă de o statuie sau de un obiect neînsufleţit.

    Helen Driscoll susţine că interacţiunile cu roboţi se vor schimba dramatic în următorii ani şi că până în 2070 relaţia omului cu un robot ar intra în normalitate. „Tindem să abordăm aspectele legate de realitatea virtuală şi sexul cu roboţi în raport cu condiţiile sociale existente acum. Dar să ne gândim că în urmă cu 100 de ani multe dintre normele sociale din ziua de azi nici nu existau“, a spus Driscoll pentru Daily Mirror. Psihoterapeutul Bogdan Lucaciu este de părere că afirmaţia lui Driscoll „nu este de domeniul SF, ci de domeniul prostiei“, motivând că jucăriile erotice există deja pe piaţă şi că „probabil peste 50-60 de ani ele (jucăriile) vor fi eventual mai complexe tehnologic, probabil programabile ad libitum. Doar că relaţia sexuală nu e doar actul în sine, ci presupune cucerire, şarm, provocare“, a completat Lucaciu.

    De fiecare dată implementarea unei tehnologii noi a dus la modificări în comportament. „Tehnologiile de masă sunt prost folosite la început, se suprautilizează“, spune sociologul Alfred Bulai. Şi, fără îndoială, tehnologiile noi ne schimbă modul cum trăim şi cum percepem viaţa.

    Numai în ultimii 60-70 de ani s-au produs schimbări semnificative în domeniul sexualităţii şi legate de căsătorie. În 1950 vârsta medie a bărbatului căsătorit era de 22 de ani, iar a femeii de 20 de ani. În prezent, vârsta medie a crescut la bărbaţi la 28 de ani şi la 26 de ani pentru femei. De asemenea, procentul bărbaţilor necăsătoriţi a crescut la 14% de la 6% în 1980.

    În plus, comunicarea şi modul cum relaţionăm s-au schimbat. Tindem să comunicăm mult mai mult prin SMS-uri şi pe aplicaţiile de mesagerie online. Fotografii care de multe ori ar fi catalogate drept intime devin publice pe Instagram. Pe Facebook întâlnim foşti colegi de şcoală care în trecut ar fi dispărut din viaţa noastră şi ex-parteneri răsar în fluxul reţelelor sociale, ceea ce duce la o permanenţă nenaturală, nemaiîntâlnită până acum. Şi, nu în ultimul rând, cu ajutorul unor aplicaţii găsim parteneri pentru o conversaţie, pentru o ieşire în oraş sau poate chiar mai mult, în doar câteva momente, prin intermediul telefonului mobil.

    Tinder, una dintre cele mai cunoscute aplicaţii de dating, este un joc pe care-l joci până câştigi, pentru că fiecare respingere este completată, într-un final, de o potrivire (match). Posibilităţiile de parteneri cresc exponenţial, iar acest lucru duce la următoarea întrebare: oare potenţialii parteneri devin dispensabili? De ce să te limitezi la unul singur, când mai târziu ai putea găsi alţi doi-trei parteneri, poate chiar mai atractivi? „Îndrăgostirile online de persoane sunt frecvente. Doar că persoanele virtuale de la celălalt capăt al relaţiei nu-şi prezintă decât faţete favorabile imaginii celui îndrăgostit. Cel care are tendinţa să se îndrăgostească de idei, descrieri, gânduri completează ceea ce nu percepe direct din propria imaginaţie, idealizând“, este de părere Lucaciu.

    Nu trebuie să mergem în viitor pentru a da peste roboţi sau peste inteligenţă artificială, fie ea chiar minimală, în spaţiul destinat până acum doar oamenilor – flirtul, amorul. Mult pomenitul site Ashley Madison, platforma prin care bărbaţii şi femeile pot avea o aventură, a creat prima femeie artificială în 2002, pe care a denumit-o „Sensuous Kitten“, după cum a dezvăluit publicaţia Gizmondo. Kitten şi alţi mii de boţi aveau misiunea de atragere a utilizatorilor pentru a deveni membri plătitori. Boţii trimiteau mesaje utilizatorilor cu conturi gratuite, iar, dacă aceştia voiau să răspundă, trebuia să plătească. Un truc ieftin, dar eficient. Potrivit aceleiaşi publicaţii, 80% dintre plătitori, atraşi de profilurile false, au plătit doar pentru a răspunde unui robot.

    Cum spune Carole Lieberman în cartea sa Bad Boys, datingul s-a transformat dintr-o întâlnire romantică într-un fel de shopping online, în căutarea produsului potrivit, bifând casete într-un tabel.

    Acestea sunt doar câteva dintre lucrurile care s-au schimbat de-a lungul timpului, chestiuni pe care nu şi le-ar fi imaginat nimeni în urmă cu 50 de ani, cu excepţia viitorologilor sau scriitorilor de science fiction.

    Ideea realităţii virtuale a fost alimentată de romanele SF şi de filme încă din anii ’50. 40 de ani mai târziu, când calculatoarele personale au devenit populare, mai multe companii au încercat să concretizeze această idee. Nu au reuşit, tehnologia nu era destul de avansată. Acum mai multe companii sunt convinse că vor revoluţiona industria divertismentului, dar şi reţelele sociale. Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, pare să fie de acord, el pariind nu mai puţin de 2 miliarde de dolari pe realitatea virtuală, prin achiziţia Oculus Rift, kitul ce se va pune în vânzare la începutul anului viitor.

    Nu este primul dispozitiv de acest fel care va ajunge pe piaţă, dar este unul dintre cele mai sofisticate şi printre cele mai promiţătoare. Şi alte companii speră să prindă un bilet la clasa I în trenul realităţii virtuale: Sony ne oferă un produs asemănător numit Morpheus, iar HTC, Google sau Samsung sunt şi ele interesate. Zuckerberg este convins că realitatea virtuală va schimba modul cum oamenii interacţionează cu calculatoarele, felul cum oamenii vor comunica. Psihoterapeutul Bogdan Lucaciu nu crede că o asemenea tehnologie „va influenţa pozitiv relaţiile dintre oameni, ci cel mult poate produce confuzie dacă nu este luată ca un joc. Poate fi utilizată în terapia unor tulburări psihice, dar în mod limitat şi utilizată adecvat. Ca dezavantaj e posibila dependenţă de virtual, deoarece pot stimula aceleaşi zone ale creierului pe care le stimulează unele droguri“.

  • Persoanele care lucrează în aceste domenii sunt predispuse să îşi înşele partenerii. Unde lucrează partenerii voştri?

    În locurile de muncă din zilele noastre există dramă, bârfe şi aventuri. În cadrul unui sondaj au fost descoperite mediile de lucru în care au loc cele mai multe aventuri amoroase.

    Sondajele au fost realizate pe 5.658 dintre clientele de sex feminin ale unui site de întâlniri pentru infideli. Clientele şi-au dezvăluit locul de muncă pentru a oferi o listă cu profesiile în care se produc cele mai multe adulteruri.

    Vezi aici lista cu profesiile în care există cele mai multe aventuri amoroase!