BusinessMagazin

Tag: orange

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Liudmila Climoc, CEO Orange România

    După ce a absolvit Facultatea de Calculatoare, Informatică şi Microelectronică din cadrul Universităţii Tehnice din Republica Moldova, Liudmila Climoc şi-a început cariera în cadrul companiei de telefonie mobilă Voxtel de pe poziţia de consultant de vânzări. Compania de telefonie mobilă Voxtel din Republica Moldova s-a lansat în 1998, având încă de la început în acţionariat grupul France Telecom. Operatorul a trecut la brandul Orange în 2007, după ce în anul anterior francezii şi-au majorat participaţia la operator la 61%.

    După un an în cadrul Voxtel, Liudmila Climoc a fost promovată în poziţia de manager al reţelei de magazine în cadrul departamentului comercial, poziţie ocupată până în anul 2002.

    În 2008, la zece ani de la momentul în care se angaja pe poziţia de consultant de vânzări, Liudmila Climoc era promovată în cea mai înaltă poziţie din companie, de director general, fiind astfel primul manager local care devenea CEO, poziţie ocupată anterior doar de expaţi.

  • S-au deschis înscrierile la Innovation Labs 2017

    Înscrierile sunt deschise tinerilor care îşi doresc să trăiască experienţa unui start-up pe care să îl dezvolte alături de mentori de top, antreprenori şi specialişti în ICT şi business. Programul este organizat de Tech Lounge cu sprijinul Orange, Carrefour, BRD Groupe Société Générale, Enel, precum şi The Romanian-American Foundation, partener strategic.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii programului, Innovation Labs 2017 urmăreşte şase direcţii de dezvoltare pentru Smart Territories: Agriculture, Cyber-Security, Energy, Health & Lifestyle, Retail şi Smart Cities. Tinerii pornesc de la o idee pe care o rafinează în cadrul programului de mentorat şi care evoluează treptat într-un prototip viabil şi persuasiv, cu aplicaţii în piaţă.

    Programul Innovation Labs 2017 se va desfăşura între 4 martie şi 24 mai.

    Pre-acceleratorul Innovation Labs se afla anul acesta la a 5-a ediţie. În cei 4 ani de activitate, prin experienţa de mentorat de 3 luni au trecut 117 echipe şi peste 800 de participanţi din 4 oraşe din România.

    Printre echipele de succes ale Innovation Labs se numără:

    ·       Wyliodrin (2013) –   o platformă online care permite programarea şi monitorizarea facilă şi flexibilă a dispozitivelor embedded, stimulând învăţarea IoT prin prototipare rapidă;

    ·       Fullscreen Digital (2014) – startup specializat pe marketing digital, actualmente una din companiile lider de piaţă din România;  soluţia este inclusă în portofoliul B2B al Orange România şi în proiectul pilot al Orange din cadrul Smart City Alba Iulia 2018;

    ·       CODA Footprint  (2015) – o soluţie de cibersecuritate inovativă pentru corporaţii bazată crearea unei amprente digitale ce permite identificarea rapidă a riscurilor, eliminarea vulnerabilităţilor şi comunicarea eficientă între manageri şi experţii tehnici; în prezent are clienţi activi la nivel naţional,  punând accentul pe expansiunea internaţională şi dezvoltarea de noi funcţionalităţi;

    ·       Avocatoo (2016) – blog juridic în care jurişti, studenţi, avocaţi, consilieri juridici şi profesionişti ai dreptului creează şi distribuie conţinut interactiv; JURIO by Avocatoo este o platformă de căutare care înglobează documente judecătoreşti; 

    ·       ENTy (2016)  – senzor medical pentru  specialiştii din ORL & neurologie, echipă câştigătoare a concursului internaţional Microsoft Imagine Cup;

    ·       uRADMonitor (2016) –  sistem distribuit de senzori de mediu cu impact la nivel global, permiţând monitorizarea continuă a poluării prin factori toxici multipli; produsul este prezent în peste 45 de ţări, fiind implicat şi în proiectul pilot Smart City în Alba Iulia.

     

    Programul Innovation Labs este organizat anul acesta în trei etape: Hackathon, Boost Day şi Demo Day.

    Hackathon-ul de 24 de ore oferă tinerelor echipe oportunitatea de a-şi contura mai clar ideile, de a le susţine în faţa juriul şi a publicului şi de a-şi consolida echipa. Cele mai bune echipe vor continua să îşi dezvolte produsele în cadrul programului de mentorat din martie – mai, prin întâlniri săptămânale cu specialişti de top din industria ICT şi din business, consolidându-şi prototipul iniţial într-un produs viabil şi funcţional. Echipele îşi prezintă prototipurile finale pe 24 mai la Demo Day, în faţa potenţialilor investitori, parteneri şi mass media. Este un eveniment vibrant şi, în acelaşi timp, un nou început pentru echipe, care au şansa de a câştiga atenţia unor finanţatori, parteneri şi noi utilizatori.

    – 13 februarie – 2 martie 2017: Perioada de înscrieri pentru Hackathonul din Bucureşti;

    –  4 – 5 martie 2017: Hackathonul din Bucureşti, în cadrul Universităţii POLITEHNICA din Bucureşti;

    –  13 feb – 9 martie: Perioada de înscrieri pentru Hackathoanele din Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu şi Timişoara;

    –  11 – 12 martie 2017: Hackathoanele din Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu şi Timişoara.

     „Innovation Labs oferă tinerilor o experienţă de antreprenoriat şi explorare personală. Participanţii se întâlnesc cu mentori de excepţie, antreprenori şi profesionişti de vârf din IT, cu care au şansa de a lucra îndeaproape, învăţând din experienţa lor şi din observaţiile directe pe marginea produsului pe care îl dezvoltă. Este o oportunitate de a lucra real în echipă şi de a-şi extinde reţelele profesionale în ecosistemul antreprenorial românesc. Astăzi antreprenoriatul nu mai este o alternativă de carieră, ci un limbaj global vorbit atât în startupuri cât şi în proiecte intraprenoriale, un stil profesional orientat spre designul de produs, înţelegerea pieţei şi a utilizatorilor. Innovation Labs a ajuns acum la a 5-a ediţie, atrăgând în fiecare an tineri pasionaţi şi dornici de a-şi face auzită vocea prin intermediul noilor tehnologii. Hackathonul 2017  îşi deschide acum porţile spre o nouă experienţă transformatoare”, spune Răzvan Rughiniş, cofondator Innovation Labs. 

  • Orange anunţă extinderea acoperirii 4G în peste 1.300 de localităţi

    Simultan, în judeţele şi zonele cu grad mare de acoperire, precum Bucureşti şi Ilfov, au fost realizate lucrări de densificare, contribuind astfel la îmbunătăţirea experienţei de utilizare a serviciilor 4G.

    otrivit companiei, investiţiile în dezvoltarea reţelei oferă clienţilor acces mai bun la servicii de internet, contribuind la procesul de digitalizare şi la o mai bună adopţie a celor mai noi tehnologii, determinând reducerea decalajului digital. Orange deţine în prezent cea mai extinsă reţea 4G din România, care acoperă 97% din populaţia urbană şi 81% din populaţia totală a ţării.

    În total, în anul 2016, Orange a extins acoperirea în 2.200 de localităţi, pe principalele drumuri naţionale cât şi pe autostrăzile care leagă Bucureştiul de litoral şi de partea de vest a ţării. În plus, Orange, împreună cu CFR, a implementat în 2016 un proiect-pilot prin intermediul căruia călătorii către Constanţa şi către munte beneficiau de Wi-Fi gratuit la viteze 4G.

    Citiţi mai multe pe www.go4it.ro

  • Tineri manageri de top 2016: Laura Piscan, retail channel manager Orange România

    34 DE ANI   /   RETAIL CHANNEL MANAGER   /   ORANGE ROMANIA

    VENITURI ORANGE ROMÂNIA PRIMUL TRIMESTRU 2016: 235,5 MILIOANE DE EURO

    Laura Piscan are 34 de ani, ocupă postul de retail channel manager  şi se află în cadrul Orange România de la vârsta de 20 de ani, când a început să lucreze în departamentul de relaţii cu clienţii.  „Patru ani mai târziu, coordonam deja o echipă de vânzări de zece oameni, după care au urmat alte echipe, mai mari şi diverse. Această experienţă m-a ajutat ulterior să înţeleg nevoile magazinelor, dar şi pe cele ale clienţilor, în rolurile de regional retail sales manager şi cel actual, de retail channel manager“, spune Piscan. În actuala poziţie are peste 700 de angajaţi în subordine, iar una dintre realizările importante în 2015 pentru Laura Piscan a fost lansarea primului Orange Smart Shop la Cluj. 

    În prezent există 5 magazine Orange Smart Shop, iar compania a obţinut venituri în valoare de 235,5 milioane de euro în primele trei luni ale anului, în creştere cu 6,5% faţă de perioada similară a anului trecut. Pentru a avea succes în carieră Laura Piscan este de părere „că e important să fii deschis, să înveţi mereu şi să ai o viziune mai largă decât pentru a răspunde strict cerinţelor actuale“. Una dintre cele mai mari reuşite ale Laurei Piscan este „crearea unei echipe eficiente care reuşeşte să-şi atingă obiectivele“, având în vedere piaţa matură a telecomunicaţiilor din România.

    Laura Piscan a absolvit Academia de Ştiinţe Economice şi a obţinut un EMBA la Wu Wien; iar peste zece ani se vede „alături de oameni talentaţi, coordonând proiecte care transformă businessul şi aduc un plus de valoare clienţilor“.
     

  • Decizia care zguduie piaţa şi poate da peste cap sistemul bancar. Este cel mai serios atac la adresa băncilor tradiţionale

    Competiţia şi aşa ridicată din siste­mul bancar tradiţional european s-ar pu­tea înteţi de anul viitor, în condiţiile în care un operator de telefonie mo­bilă şi-a propus să atace se­rios fundamentele bankingului tra­di­ţio­nal prin lansarea propriei bănci digitale.

    Acesta are planuri ambiţioase în sec­torul bancar şi este posibil să facă faţă mai bine concurenţei decât băncile tra­di­ţio­nale, deorece activează într-o in­dustrie un­de presiunea concurenţială este mult mai accentuată decât în sec­to­rul financiar.

    Decizia care zguduie piaţa şi poate da peste cap sistemul bancar. Este cel mai serios atac la adresa băncilor tradiţionale 

     

  • Povestea singurei femei CEO din industria telecom din România

    Pentru prima dată de când a preluat conducerea filialei locale Orange, singura femeie CEO din industria telecomului românesc, Liudmila Climoc, vorbeşte despre parcursul până la fotoliul de director executiv, despre rezultatele obţinute şi perspectivele companiei pe care o conduce, liderul pieţei de profil.

    „Este esenţial să nu-ţi setezi limite, să cauţi provocarea, nu confortul şi să te întrebi continuu cum te poţi diferenţia” este crezul Liudmilei Climoc, CEO-ul Orange România. Privind în urmă, constanta de bază a carierei sale este apetenţa pentru inovaţie şi deschiderea către schimbare, către provocări: „Mi‑am construit cariera cărămidă cu cărămidă. Cred cu tărie în importanţa aprofundării cunoştinţelor, iar pentru a învăţa trebuie să-ţi menţii mintea mereu deschisă şi să asculţi”. După spusele sale, cea mai mare provocare profesională întâlnită până acum a fost preluarea conducerii Orange România, cel mai mare operator telecom local, cu o cotă de piaţă de 37%.

    Fotoliul de CEO al filialei locale Orange nu este însă prima poziţie de prim rang pe care moldoveanca o ocupă în cadrul unei companii; în ultimii opt ani a condus operaţiunile aceluiaşi operator în partea cealaltă a Prutului. În timpul mandatului său de CEO, Orange Moldova a crescut, compania devenind lider al pieţei prin dublarea numărului de clienţi, „iar în prezent doi din trei moldoveni sunt clienţi Orange, asta însemnând 2,6 de milioane de oameni”, explică Liudmila Climoc. Şi pe lângă rezultatele financiare, ea se mândreşte cu faptul că „a poziţionat Moldova pe harta inovaţiei grupului Orange”, fiind prima ţară în care s-a implementat reţeaua de tip 4G, în 2011.

    De asemenea, a reuşit să creeze o premieră mondială, prin efectuarea primului apel HD la nivel global. „Prin rezultatele şi inovaţiile aduse, am reuşit să creăm un branding de ţară ce a contribuit la îmbunătăţirea imaginii Moldovei ca regiune ce se luptă cu o situaţie economică dificilă”, spune Climoc.

    „Wow! Asta da provocare!” a fost primul său gând când i s-a propus poziţia actuală, fiind conştientă că noul job îi va aduce la pachet responsabilitatea cunoaşterii şi înţelegerii în profunzime a contextul local. „Particularităţile locale pot face diferenţa într-o piaţă atât de competitivă. Chiar dacă distanţa dintre Bucureşti şi Chişinău este relativ mică, pieţele sunt fundamental diferite”, consideră Liudmila Climoc, care a preluat conducerea Orange România pe 1 mai 2016.

    Tranziţia nu a fost dificilă şi povesteşte că nu a surprins-o nimic, ci mai degrabă i s-au confirmat aşteptările. În primul rând, a descoperit „o echipă proactivă, focusată pe strategie, capabilă să se mobilizeze în faţa deadline-urilor şi a inovaţiei”, obiceiuri care se pliază pe stilul său de management şi au ajutat-o să se obişnuiască cu echipa de la Bucureşti. Pe de altă parte, se declară încântată să observe entuziasmul românilor faţă de tehnologie, afirmând că „oamenii vor o calitate superioară atât în ce ţine de reţea, cât şi în livrarea serviciilor”. Totuşi, deşi aşteptările clienţilor pentru serviciile telecom sunt foarte ridicate, românii caută simplismul. Explicaţia e la fel de simplă, spune şefa Orange: „Viaţa devinde din ce în ce mai activă, ritmul creşte constant, internetul, tehnologia, aplicaţiile se îmbunătăţesc şi, în acest context, singura aşteptare a omului este menţinerea lucrurilor cât se poate de simple”.

    Aceasta este şi principiul care stă la baza celui mai recent proiect implementat de Orange în România, pe care Liudmila Climoc trebuie să îl crească de la zero – serviciile convergente – un termen puţin cunoscut publicului larg, dar care „va intra cu siguranţă în vocabularul uzual al românilor; sau cel puţin beneficiile sale”. Pachetul convergent Orange Home, serviciu spre care operatorul îşi focusează în acest moment strategia, presupune oferirea de servicii integrate pentru mobil şi acasă. Astfel, abonaţii beneficiază de telefonie mobilă, televiziune prin cablu, telefonie fixă, internet fix prin fibră optică şi sisteme pentru case inteligente, sub aceeaşi umbrelă portocalie. „Clienţii vor lucrurile simple din acest punct de vedere, iar Orange le oferă toate serviciile sub o singură factură, la cea mai bună tehnologie. Pe de altă parte, această schimbare completează portofoliul Orange, fiind un pas important şi pentru companie”, explică Liudmila Climoc.

    Acest pas vine după şase trimestre de creştere consecutivă; în perioada iulie-septembrie din 2016 a înregistrat o cifră de afaceri de 251,1 milioane de euro, în creştere cu 3,3% faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 4,4% faţă de trimestrul anterior. Orange România este lider pe piaţa telecom din 2007, când a reuşit să depăşească Vodafone cu peste un milion de clienţi; la sfârşitul anului trecut a înregistrat o cifră de afaceri de 947 de milioane de euro, şi 10,177 milioane de clienţi. Topul companiilor care activează în telecom este completat, după cifra de afaceri obţinută în 2015, de Vodafone România (cu afaceri de 749,3 mil. euro), grupul Telekom România (fostele Romtelecom şi Cosmote, subsidiare ale Deutsche Telekom, care ocupă poziţia a treia în clasament cu venituri de 984 mil. euro la nivel de grup şi 415,8 mil. euro pentru fostul Cosmote) şi Digi Mobil (parte din RCS & RDS, cu o cotă de piaţă de 10% şi afaceri de 600 mil. euro). Piaţa telecom, care a ajuns de 3,4 miliarde de euro, se află în creştere, spune Liudmila Climoc, mai ales în contextul revenirii economiei.

    „România a înregistrat cea mai rapidă creştere economică din Europa în trimestrul al doilea din 2016, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, până la 6%, conform Eurostat. Pe de altă parte, al doilea cel mai mare contribuitor la PIB-ul României este sectorul IT&C, industria telecom fiind o parte predominantă a acestei pieţe”, spune CEO-ul Orange. Aşadar, previziunile nu pot fi decât optimiste, iar creşterea industriei este susţinută, la rândul său, de creşterea afacerilor, a consumului şi, nu în ultimul rând, de faptul că România devine hubul IT al Europei, consideră reprezentanta Orange.
    Ca manager al celui mai mare operator telecom, Liudmila Climoc îşi propune „să consolideze poziţia locală a Orange pe piaţa de profil şi să creeze un teren propice pentru inovaţie, cât şi să răspundă nevoilor şi aşteptărilor clienţilor”. Cât despre cele şase luni petrecute până în prezent la Orange România, spune că a fost o perioadă dinamică, în care Orange s-a focusat pe serviciile convergente, pe experienţa consumatorului şi pe rolul său în comunitate.

  • Care sunt companiile care investesc în fotbalul din România

    Creşterea numărului sponsorilor interesaţi de asocierea cu fotbalul profesionist şi a ponderii veniturilor din sponsorizări, cu până la 10%, reprezintă principalele obiective pentru Liga Profesionistă de Fotbal pentru 2017, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii LPF. Anul acesta, aproximativ 6% din veniturile LPF provin din sponsorizări şi licenţe, restul de 94% fiind venituri înregistrate din drepturi TV.

    Principalii sponsori ai LPF în sezonul trecut au fost Orange (Liga 1 Orange), Adeplast şi Audi, care au derulat campanii pentru suporteri. 

    Parteneriatul încheiat cu Orange anul trecut va aduce din 2017 mai multe acţiuni pe stadioane şi campanii dedicate suporterilor, în plus faţă de oferta clasică de outdoor şi TV.

    De mai mult de 15 ani, fotbalul este una dintre cele mai importante componente din portofoliul de sponsorizări încheiate de Orange, reprezentând o treime din investiţiile grupului în astfel de evenimente, la nivel global. Interesul clienţilor pentru fotbal şi faptul că acesta este sportul cel mai urmărit din lume stau la baza promisiunii pe care Orange a făcut-o, de a recunoaşte şi a recompensa pasiunea suporterilor pentru fotbal. În România, după mai multe proiecte dedicate, precum pachetul PrePay Suporter sau aplicaţia Fotbal Info, parteneriatul cu Liga Profesionistă de Fotbal a dus mai departe această promisiune şi a adus mai aproape suporterii români de sportul lor preferat.           

    “De-a lungul timpului, proiectele dedicate fotbalului pe care le-am dezvoltat pentru clienţi şi intiţiativele pe care le-am susţinut au făcut ca Orange să devină un nume sinonim cu acest sport pentru publicul român. Ne bucuram că alături de Liga Profesionistă de Fotbal putem duce mai departe misiunea de a le oferi celor pasionaţi de fotbal toate resursele de care au nevoie pentru a fi mai aproape de evenimentele lor preferate, fie că le urmăresc de pe teren sau de acasă“, a declarat  Yves Martin, director de marketing, Orange România. 

    Pentru cea de-a doua competiţie importantă, Cupa Ligii, LPF a început procesul de căutare a unor noi sponsori din sezonul 2017 – 2018. FCMG, construcţii, auto şi companii aeriene sunt principalele industrii din care LPF caută un noi sponsori. Conceptul de sponsorizare are la bază un pachet personalizat care include drepturi de vizibilitate pe canalele partenere, în zona de digital şi print, prin canalele proprii LPF dar şi activităţi pe stadion, în cadrul meciurilor oficiale ale Cupei Ligii. 

    Companii care doresc să îşi crească imaginea de brand sau să dezvolte campanii de marketing / promoţii pentru fanii fotbalului sunt un alt target LPF. Sunt vizate firme din zone precum: servicii financiare, gadget-uri, retail, gaming, IT sau pariuri sportive.

    Conform datelor LPF, bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 – 54 ani, din mediul urban sunt principala audienţă a meciurilor de fotbal. În funcţie de echipele care au jucat şi de postul TV care a transmis meciul, audienţa medie/meci este cuprinsă între 1.02% şi 11%. În topul audienţelor se află partidele disputate de Steaua Bucureşti, Dinamo Bucureşti, FC Craiova şi Astra Giurgiu.    

    Fotbalul intern rămâne preferatul românilor, meciurile transmise din Bundesliga având, de exemplu, o audienţă medie de 0.29%, cele din Il Calcio de 0.45%, cele din Primera Division de 0.8% iar cele din Premier League de 0.7%.

    În România, şase stadioane sunt omologate în categoria IV, cea mai înaltă clasificare, conform normelor UEFA: Arena Naţională, Cluj Arena, stadionul CFR Cluj, stadionul Ceahlăul, stadionul Ilie Oana din Ploieşti şi stadionul Astra Giurgiu.

    Până la finalul anului este programată deschiderea unui stadion modern cu 31.000 de locuri la Craiova, iar în 2017 unul la Târgu Jiu, cu aproximativ 12.5 mii de locuri, toate acoperite. Pentru perioada 2017 – 2020, există finanţare de la bugetul statului pentru modernizarea stadioanelor Steaua, Dinamo şi Rapid, în cadrul proiectului Euro 2020. Tot cu finanţare de stat se va finaliza şi stadionul UTA.

    Investiţiile făcute în stadioane se observă şi în creşterea numărului de spectatori. În campionatul 2015 – 2016, au fost prezenţi pe stadioane aproximativ 1 milion de români, cifră asemnănătoare cu cea din sezonul 2014 – 2015, campionat care s-a jucat în vechea formulă, cu mai multe meciuri.

    Pentru 2017, LPF are în vedere creşterea numărului de spectatori pe stadioane cu 10 – 15%.

  • Anunţul făcut de Orange. Se întâmplă pentru prima dată în România. Decizia care va schimba definitiv modul în care ne uităm la telefon

    Orange, unul dintre cele mai mari grupuri de comunicaţii din Europa, va lansa şi în Ro­mânia noile servicii – anul viitor sau la înce­putul anului 2018 – pentru a fi astfel unul dintre primii jucători de pe acest segment de pe piaţa locală, unde grupul se aşteaptă ca şi jucători precum Apple sau Google să se extindă curând, a declarat în cadrul unei întâlniri cu presa la Londra Gervais Pellisier, CEO adjunct şi director executiv pentru operaţiunile din Eu­ropa ale gru­pu­lui Orange.

    În prima fază însă Orange va lansa pe piaţa locală  un serviciu mai puţin sofis­ticat.

    Anunţul făcut de Orange. Se întâmplă pentru prima dată în România. Decizia care va schimba definitiv modul în care ne uităm la telefon

  • Topul celor mai mari salarii din telecom. Ce salariu câştigă un angajat de la Orange

    „Orange înregistrează cel mai ridicat venit salarial me­diu din industria telecom şi în acelaşi timp este compania ca­re are şi nivelul de fluctuaţie cel mai redus dintre cei trei jucă­tori din top. Nivelul salarial me­diu net cel mai ridicat poa­te fi determinat, într-o anu­mită măsură, de externali­za­rea unor părţi din business unde salariile erau sub media pe com­pa­nie. Totodată, spre deosebire de ceilalţi jucători din top, com­pania nu a trecut prin schimbări strategice ma­jore, care să fi generat fluctua­ţie mare de angajaţi“, a explicat Cristina Postolache, mana­ging partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul re­surselor umane Big4HR.

    Topul celor mai mari salarii din telecom. Ce salariu câtigă un angajat de la Orange

  • Cât de inteligente au devenit casele în care locuim

    Pe măsură ce lucrurile din jurul nostru devin din ce în ce mai inteligente – ceasul, telefonul şi maşina sunt doar câteva exemple -, era de aşteptat ca evoluţia tehnologică să nu ocolească spaţiul în care petrecem o bună parte a timpului. Auzim des termeni precum “casă inteligentă” sau “internet of things”, dar  conceptele nu spun prea mare lucru până la momentul în care produc schimbări palpabile. Cum devine, aşadar, o casă inteligentă? Care sunt cele mai utile  dispozitive pentru casă? Şi cât costă să ne facem casa “mai deşteaptă”?

    Dacă în urmă cu puţină vreme ideea de casă inteligentă ducea cu gândul mai curând la filme decât la realitate, studiile publicate recent arată că peste 25 de miliarde de dispozitive vor face parte din IoT până în 2020, o bună parte fiind probabil folosite pentru îmbunătăţirea activităţilor din casă. Icontrol Networks arată că oameni din toate grupurile demografice (în special milenialii şi cei din generaţia X) sunt tot mai încântaţi de ideea de a locui într-o casă inteligentă. Potrivit unui studiu comandat de ONU, până în 2020, rata caselor cu acces la internet va ajunge la 69% la nivel global, iar gradul de penetrare al smartphone-urilor va atinge 75%.

    În România vorbim de o piaţă care a ajuns anul acesta la 16 milioane de euro. La nivel global însă valoarea pieţei de produse şi servicii dedicate smart home va ajunge la 43 de miliarde de dolari în 2020, o valoare de aproape trei ori mai mare decât cea din anul 2014, potrivit datelor Statista. Dat fiind interesul în creştere pentru astfel de produse, este foarte probabil ca şi alte industrii tangenţiale să profite şi să genereze venituri din ce în ce mai mari. Cursa pentru dominarea IoT este tot mai încrâncenată, iar companiile fac eforturi substanţiale pentru a nu rămâne în urmă. Samsung, spre exemplu, a anunţat la CES că 90% din produsele lansate în următorii doi ani vor avea abilitatea de a se conecta la internet. „Toate nebuniile ajung inteligente – prin State am văzut, de exemplu, apă inteligentă. Evident, nu cred că e ceva legat prin bluetooth, dar ideea e că totul devine într-un fel sau altul «smart». La un moment dat nu o să poţi să mai cumperi ceva care nu e smart, asta o pot spune cu siguranţă. Un exemplu foarte clar e dat de televizoare: nu mai poţi să cumperi modele noi care nu sunt smart, pentru că nu se mai produc“, spune Alexandru Bălan, chief security researcher la Bitdefender.

    În vreme ce conectivitatea la internet şi smartphone-urile par a fi principala forţă din spatele gradului tot mai mare de adopţie a caselor inteligente, sincronizarea dispozitivelor şi abilitatea acestora de a îmbunătăţi viaţa utilizatorului vor deveni principalele motive pentru care oamenii îşi vor automatiza casa.

    „O casă inteligentă înseamnă, în primul rând, conectivitate. Un pas major pe care l-am făcut noi, consumatorii, în ultimii ani în această direcţie a fost trecerea de la telefoanele mobile clasice la smartphone-uri. Conectându-se prin intermediul internetului, acestea au devenit o adevărată platformă de comunicare, socializare, informare, dar şi de control al gadget-urilor inteligente, inclusiv a celor de acasă“, spune şi Codruţa Marin, key account manager consumer channel în cadrul Philips Lighting România. Diferenţa dintre o casă inteligentă şi una clasică, consideră ea, constă în utilizarea unor electrocasnice şi dispozitive care sunt practic conectate la un „hub“ central şi controlate prin acesta, prin intermediul smartphone-ului, al tabletelor sau al calculatoarelor. În ultimii ani, locuitorii caselor inteligente îşi ajustează potrivit preferinţelor proprii nivelul de temperatură, de lumină, folosesc diferite camere de filmat pentru monitorizarea locuinţei şi diferiţi senzori de prezenţă, mişcare etc. pentru a spori securitatea. „Tot mai des, controlăm aceste dispozitive de la distanţă, le programăm, stabilim notificări sau alarme şi le utilizăm uşor prin aplicaţii dedicate. Sistemele clasice utilizate într-o casă inteligentă dobândesc un design tot mai prietenos astfel încât să devină parte integrantă din decorul de acasă.“

    Mirela Ursu, senior smart home product manager în cadrul Orange, spune că „soluţiile pentru case inteligente au apărut recent pe piaţa locală, Orange fiind primul şi, pentru moment, singurul operator care oferă o astfel de soluţie integrată, cu senzori de tipul pulg and play, în România“. Orange Smart Home a fost lansată în februarie 2016, iar reprezentanta companiei spune că feedbackul primit de la clienţii soluţiilor prezentate pe platforma Orange Smart Home este folositor pentru dezvoltarea altor funcţionalităţi.

    Mirela Ursu spune că această nişă de piaţă era accesibilă până acum câteva luni doar persoanelor care dispun de resurse financiare considerabile sau care au cunoştinţe tehnice avansate. „Din studiul realizat înainte de lansarea comercială a soluţiei, clienţii români au nevoie de control şi conectivitate, pentru mai mult confort. Soluţia Orange Smart Home include un sistem de senzori wireless gestionaţi printr-o aplicaţie dedicată ce poate fi accesată de pe telefon, tabletă sau laptop. Pachetul propus include doi senzori la alegere, un dispozitiv central la care aceştia sunt conectaţi, un SIM de date mobile pentru conexiunea de urgenţă, notificări nelimitate pe e-mail şi SMS şi acces la aplicaţie ce permite monitorizarea şi controlul casei de la distanţă.“

    Pachetul de bază poate fi completat cu senzori suplimentari, ce pot fi achiziţionaţi separat: senzor pentru uşă/fereastră, senzor de fum, senzor de inundaţie, senzor de mişcare, priză inteligentă, cameră Wi‑Fi. „Orange Smart Home face parte dintr-un context mai amplu, în care promovăm soluţiile de digitalizare şi automatizare atât acasă, cât şi la birou“, afirmă Mirela Ursu. Soluţiile machine-to-machine pot fi folosite de firme pentru eficientizarea proceselor de lucru şi automatizare, prin crearea unui mediu de comunicaţii pentru echipamente, fără a mai fi necesară intervenţia unui operator uman. Domeniile în care sunt implementate astfel de soluţii sunt extrem de variate, de la monitorizarea flotelor auto, soluţii de vending, contorizare şi monitorizare de reţele de utilităţi, senzori de calitatea mediului până la soluţii complexe de automatizare a proceselor industriale şi de analiză big-data. „Aceste dezvoltări, integrate cu reţelele noastre avansate de date mobile, Wi-Fi şi fixe şi extinse la nivel de comunităţi, reprezintă structura pe care dezvoltăm conceptul nostru de smart city. În acest fel, facem pasul de la case şi afaceri inteligente către oraşele inteligente ale viitorului. Lucrăm la implementarea acestui concept în câteva dintre oraşele din România, deja fiind implementate componente în Bucureşti, Cluj‑Napoca, Caransebeş, Sibiu, pentru a menţiona doar câteva“, mai spune reprezentanta Orange.