“La jumătatea lunii noiembrie, după ce discutăm evident în Guvern, ne vom anagaja răspunderea pe proiectul de descentralizare a structurilor care vor merge la autorităţile publice locale”, a spus Ponta miniştrilor, în şedinţa de guvern.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Aceste alegeri au un învingător clar, PS. Majoritatea alegătorilor şi-a exprimat de-a lungul ţării refuzul faţă de politica acestui Guvern”, a declarat secretarul general al socialiştilor, Antonio Jose Seguro.
Premierul Pedro Passos Coelho a recunoscut, duminică seara, “înfrângerea naţională” a partidului său, PSD, care a ratat obiectivul de a păstra majoritatea primăriilor.
“PSD a înregistrat unul dintre cele mai proaste rezultate în alegerile municipale”, a dezvăluit el, adăugând că această înfrângere este “preţul care trebuie plătit” pentru politica guvernamentală.
Passos de Coelho a afirmat că intenţionează să menţină austeritatea, “indispensabilă pentru a depăşi criza economică şi pentru a reinstaura încrederea şi pentru a relansa economia Portugaliei”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Cer foarte solemn ca preşedintele Republicii să spună foarte solemn care este poziţia Franţei cu privire la intrarea Bulgariei şi României în Spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014”, a declarat deputatul-primar de la Meaux pentru postul France Info.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Deşi, în continuare, premierul Victor Ponta dă semnale (voluntare sau nu) că nu susţine personal proiectul Roşia Montană, ci vrea doar o îngropare onorabilă a acestuia în Parlament, o seamă de gânditori ai partidului s-au arătat chiar mai fermi decât Traian Băsescu în favoarea exploatării resurselor minerale ca pârghie de bază a creşterii economice. “La gazele de şist există contestaţii, la cărbune sunt contestaţii, aur, argint, cupru. Eu nu aş vrea să îmi văd copiii într-o ţară care devine grădină botanică”, a rostit, memorabil, vicepremierul Liviu Dragnea; ex-premierul Adrian Năstase a lăsat să se înţeleagă că frânarea proiectului de la Roşia Montană convine unei Ungarii poftitoare la Transilvania, iar europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu a spus că protestele de stradă contra proiectului minier sunt doar o repetiţie pentru “adevărata miză”, adică o opoziţie orchestrată de Moscova contra exploatării gazelor de şist. La acestea se adaugă vasta listă de promisiuni către FMI proaspăt asumate de guvernul Ponta prin noul acord, în frunte cu vânzarea “majorităţii portofoliului” de companii din subordinea Ministerului Economiei.
Prin urmare, ideile de stânga, de salvare a solului şi a subsolului ţării de la exploatarea prădalnică a resurselor, s-au refugiat ca prin farmec în ograda partidelor care îşi asumă într-un fel sau altul opoziţia, de la PNL la Noua Republică şi de la PDL la UDMR, toate împinse de o irepresibilă motivaţie electorală să se armonizeze în discurs atât între ele, cât şi cu protestele de stradă, cu atât mai mult cu cât acestea din urmă se îndreaptă încet, dar sigur spre o mişcare similară celei din iarna anului trecut, de această dată însă menită să dea jos guvernul Ponta.
Atracţia unanimă a partidelor faţă de protestele de stradă are, desigur, o limită – cea de la care unii manifestanţi încep să propună, exact ca indignaţii Spaniei campaţi în pieţe în 2011, eliminarea partidelor şi eventual a oricărei forme de guvernare, poate cu excepţia uneia tehnocratice. Iar dincolo de respectiva limită, unitatea dreapta-stânga, PSD-opoziţie se reface, previzibil, în numele unei singure idei – aceea că ele nu au nicio răspundere pentru un astfel de deznodământ al protestelor.
Antonescu a ales să se desolidarizeze public de partenerul de coaliţie, nu doar declarându-se brusc contra proiectului Roşia Montană după ce iniţial ceruse dezbatere parlamentară pentru a-şi putea face o opinie, dar şi acuzându-l pe premierul Victor Ponta de exact acelaşi lucru ca şi preşedintele Traian Băsescu – anume că nu şi-a asumat răspunderea de a da o hotărâre de guvern în loc să trimită spre dezbatere Parlamentului proiectul Şova.
Intenţia lui Antonescu a fost clară şi dublă – de a-şi arăta muşchii politici în faţa lui Ponta (nu însă şi de a rupe USL, cel puţin deocamdată) şi de a câştiga în sondaje pozând în “salvatorul Roşiei Montane”, cum l-au numit admiratorii săi, atâta vreme cât protestele de stradă contra proiectului sunt în continuare consistente. Antonescu a mizat, probabil, pe faptul că nimeni nu-şi mai aminteşte că anul trecut, USL a promis cu subiect şi predicat că orice lege privind Roşia Montană va fi supusă dezbaterii parlamentare şi nu asumată prin hotărâre de guvern.
Mai mult, însuşi liderul PNL explica, la 5 septembrie, faimoasa “dedublare a lui Ponta” (premierul care girează proiectul şi deputatul care votează contra lui) prin intenţia Guvernului de a trimite la Parlament proiectul Şova anume pentru ca RMGC să nu poată cere despăgubiri statului român fiindcă n-a făcut eforturi pentru realizarea exploatării miniere (chiar dacă ar fi urmat ca aceste eforturi să eşueze fatalmente, din cauza slăbiciunilor evidente ale proiectului Şova).
Partea cea mai hazlie a acestei mici ciondăneli între capii USL este că ambii au început să curteze public PDL şi pe Vasile Blaga, la fel cum pe vremuri atât PDL, cât şi USL curtau UDMR când fiecare pregătea terenul pentru o posibilă guvernare împreună cu maghiarii. Partea mult mai puţin hazlie este legată de instabilitatea enervantă a oricărei guvernări de coaliţie din România: limitarea interesului la cel strict electoral face ca PNL, din postura de partener junior al guvernării, să facă în continuare figură de opoziţie eternă în interiorul guvernării (Antonescu şi-a asumat, mai nou, chiar explicit postura de “lider al opoziţiei”), la fel cum au făcut-o pe vremuri PD, susţinut de preşedintele Băsescu, în guvernul Tăriceanu, şi PSD în primul guvern Boc.
“Forţele guvernamentale au continuat atacuri de mare amploare împotriva populaţiei civile, comiţând crime, aplicând tortura, comiţând violuri şi impunând dispariţii cu forţa, considerate crimeîmpotriva umanităţii”, se subliniază în acest raport dat publicităţii miercuri la Geneva.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Comunicatorii opoziţiei au preluat, într-adevăr, tema “şomajul creşte fiindcă guvernul USL nu investeşte”, în ciuda faptului că statistica şomajului a avut puţină legătură cu investiţiile publice inclusiv în vremea guvernului de dreapta Boc, care îşi făcuse un titlu de mândrie din sumele mari alocate de la buget pentru investiţii, chit că eficienţa lor era discutabilă.
În acelaşi timp însă, guvernul USL şi-a creat singur perspectiva unor critici electorale consistente din partea opoziţiei, încă de când a promis cu pompă, în luna iulie, că ţintele pentru 2013 sunt investiţii de minim 10 mld. euro şi crearea a 50.000 de locuri de muncă – cifre incompatibile atât cu actuala conjunctură externă, cât şi cu un plan de investiţii publice care să permită menţinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Toate iniţiativele fiscale ale USL – reducerea TVA la pâine şi, mai nou, reducerea CAS – au fost fie prost primite de FMI, fie
“Eu aş face un apel la Guvern şi vă pot spune că voi avea tot mai des intervenţii care să arate realităţile. Nu o să le expun pe toate într-o zi, pentru că, dacă le expun pe toate într-o zi, se poate crea confuzie, dar voi umbla în ţară şi voi vorbi despre realităţile din ţară”, a promis preşedintele Băsescu, ca în debutul unei campanii electorale, nu însă fără a avea grijă să precizeze: “Dragii mei, oricâte procente aş avea, multe sau puţine, în scădere sau în creştere, este adevărat sunt cam în creştere, dar ele nu mă mai ajută la nimic. Nu mai candidez la nimic, nu mai sunt dădaca unui partid parlamentar, nu-mi mai folosesc la nimic”.
O campanie de critici la adresa Guvernului este însă, evident, folositoare opoziţiei, în special partidului care se revendică a fi principalul purtător de drapel al dreptei, noul partid Mişcarea Populară, al cărui părinte spiritual a devenit preşedintele după despărţirea de PDL. În această lumină trebuie înţeleasă postarea de pe blog a Elenei Udrea despre declaraţiile şefului statului: “Traian Băsescu a reuşit, într-o singură ieşire publică, să facă mai mult decât întreaga Opoziţie în 16 luni de la instalarea în funcţie a Guvernului USL. I-a demascat pe Victor Ponta şi Crin Antonescu drept nişte impostori politici, care parazitează spaţiul public românesc”. Exact acesta este reproşul susţinătorilor dreptei la adresa PDL – că nu a făcut destul ca să lupte contra actualei puteri.
Pe frontul opoziţiei însă, în ciuda chemărilor Elenei Udrea la unitate în jurul lui Traian Băsescu şi la desemnarea unui candidat unic al dreptei la prezidenţiale, ciondănelile şi lupta surdă continuă.
Fruntaşa PDL Sulfina Barbu s-a întrebat – corect, de altfel – cum de partiduleţul Mişcarea Populară poate avea deja pretenţia că e principala forţă de opoziţie, prilejuindu-i oratorului Mişcării Populare, Adrian Papahagi, o tiradă comică pe tema “ubi sunt” (în cazul de faţă, unde sunt pedeliştii care au înfrânt hidra comunistă etc.). Cealaltă fruntaşă a PDL, Raluca Turcan, l-a criticat pe însuşi preşedintele Traian Băsescu pentru “inexactitatea de discurs” prin care i-a îndemnat la grămadă pe şefii de partide, inclusiv pe Vasile Blaga, să “aibă grijă de infractorii din partidele lor” şi să nu se mai lege de instituţiile justiţiei care încearcă să-i apere pe cetăţeni de infractori.
Primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că atitudinea lui Victor Ponta demonstrează “lipsă de respect”.
“Victor Ponta aruncă cu noroi în măsurile pe care le solicita, când era în opoziţie, Guvernului pe care l-am condus, şi reducerea cotelor la CAS, şi diminuarea cotei unice, cerută de liberali, şi mărirea salariului minim, erau în fiecare zi măsuri cerute de fosta opoziţie, actuala guvernare, şi atunci nu le critica, astăzi le tratează într-o nouă manieră: «Ştiţi, trebuie să tăiem pensii şi salarii ca să putem aplica aceste măsuri». Asta demonstrează lipsa de respect a lui Victor Ponta pentru ce înseamnă locurile de muncă şi investiţiile din această ţară. Dacă avem o emblemă a acestei guvernări, până acum avem emblema pierderii locurilor de muncă şi a investiţiilor în economie”, a spus Emil Boc.
Potrivit acestuia, dacă se iau bani de la investiţii pentru a fi daţi în altă parte, nu pot fi locuri de muncă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Nu poate fi găsită nicio soluţie cu terorismul, exceptând reprimarea lui cu o mână de fier”, a declarat preşedintele Assad în cursul unei rare alocuţiuni susţinute la televiziunea publică.
În discursul său de 45 de minute, preşedintele a încurajat forţele armate să continue lupta împotriva rebelilor, calificaţi drept terorişti de către regim. “Criza nu va fi rezolvată decât pe câmpul de bătălie”, a declarat el.
Obţinând două succese militare importante, Bashar al-Assad a adresat deja, joi, un mesaj militarilor cu ocazia zilei armatei. “Dacă în Siria nu am fi siguri de victorie, nu am avea capacitatea să rezistăm şi nu am putea să continuăm (bătalia)” după doi ani de război, a subliniat el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro