BusinessMagazin

Tag: oameni

  • „Bomba datoriilor“. Peste 40 de ţări riscă defaultul, iar aceasta este o problemă pentru noi toţi

    Lumea se află în faţa posibilităţii unei serii de colapsuri economice care ar putea destabiliza vieţile a mili­oane de oameni, scrie Grid.

    Sri Lanka ar putea fi doar înce­putul. Ţara sud-asiatică, considerată cândva o „bijuterie ascunsă“, a fost absorbită într-o gaură neagră finan­ciară după ce munţi de datorii au zdr­obit sector după sector. Criza datorii­lor a declanşat proteste pe scară largă.

    Însă Sri Lanka nu este singură, avertizează experţii, în condiţiile în care o serie de ţări se clatină sub gră­mezi uriaşe de datorii. Pe mă­sură ce crizele datoriilor se intensifi­că, iar o economie mondială fragilă se luptă să facă faţă impactului răz­boiului din Ucraina, consecinţele se pot reper­cuta cu mult dincolo de gra­niţele ţări­lor respective. Lumea se a­flă în faţa posibilităţii unei serii de co­lapsuri economice care ar putea des­ta­bi­liza vieţile a milioane de oameni.

    O analiză Bloomberg recentă a identificat 19 ţări cu probleme acute legate de datorii. Acestea ar putea fi forţate să apeleze la instituţii ca FMI pentru un bailout. Unele ar putea ob­ţine un bailout, altele nu. Pachetele FMI, de exemplu, vin cu condiţii stric­­te şi adesea dureroase. Fără bailout, economia unei ţări se poate prăbuşi. Obţinerea unui bailout, între timp, ar putea însemna durere eco­nomică generală pentru cei peste 900 de mili­oane de locuitori ai acestor ţări.

    Pentru economişti, acest lucru în­seamnă că scenele din Sri Lanka ar pu­tea reprezenta doar începutul unui în­treg nou coşmar mondial postpan­demic. În urma reducerii dobânzilor după criza financiară din 2008, o mul­ţime de ţări s-au împrumutat, însă nu de la creditori bilaterali sau multila­terali, ci de la creditori privaţi.

    Acum, cu nivelurile record ale in­flaţiei şi ma­jorarea dobânzilor, ţările mai sărace se confruntă cu costuri în creştere le­gate de rambursarea datorii­lor acu­mu­late. Iar acest lucru se întâm­plă într-o perioadă cu preţuri mai mari la alimente şi carburanţi şi un context economic încă fragil după pandemie.

    China este văzută ca a fi jucat un rol major în alimentarea acestei crize a datoriilor. Totuşi, Matthew Mingey, analist la Rhodium Group, susţine că responsabilitatea privind problemele legate de datorii aparţine ambelor părţi: ţărilor care s-au îndatorat şi Chinei.

    Acum, întrebarea urgentă este cum se poate ieşi din această criză. Poate că cea mai rapidă cale este de a diminua o sursă majoră de presiune asupra tuturor economiilor cu veni­turi scăzute: preţurile extrem de ridi­cate la alimente şi carburanţi.

    Mai multe detalii pe www.zf.ro

    Între timp, economiştii fac apel pentru acţiuni concertate la nivel mondial din partea celor mai bogate ţări ale lumii pentru a ajuta ţările mai sărace să-şi gestioneze sau restructureze poverile datoriilor. Însă Atlantic Council remarcă lipsa de voinţă a G7 pentru astfel de acţiuni.

    Ce este clar, pentru analişti şi strategici, este că ceva trebuie făcut în legătură cu crizele datoriilor de la nivelul lumii cu venituri scăzute. Lipsa de acţiuni, avertiza recent şefa FMI Kristalina Georgieva, ar putea declanşa o serie întreagă de dezastre internaţionale.

     

  • Ce meserie îşi dorea să aibă şi nu a mai apucat unul dintre miliardarii României. Când şi cum a pus bazele celei mai puternice afaceri româneşti

    Fondator şi acţionar al Dedeman, cel mai mare business antreprenorial românesc, a povestit pentru o ediţie specială a Ziarului financiar care a fost visul său de carieră în tinereţe.

    ˜Programatorul care nu s-a gândit că poate face business

    ˜„Mi-am dorit să profesez în domeniul programării calculatoarelor, nu mă gândeam că vreodată aş putea să înfiinţez o firmă. Nici măcar când am absolvit facultatea, în 1990, nu aveam astfel de idei. Spiritul antreprenorial s-a trezit în mine odată ce am descoperit, la locul meu de muncă de atunci, oportunitatea de a construi un sistem mai modern şi mai performant. Abia în acel moment, mi-a venit şi ideea de a începe, pe cont propriu, o afacere făcută diferit. Nu am stat prea mult pe gânduri şi la scurt timp s-a născut Dedeman, în 1992.”

    ˜Dedeman, afacerea începută în 1992 de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl este, astăzi cea mai mare companie cu capital privat românesc, unul dintre cei mai mari angajatori din România şi lider detaşat pe piaţa de bricolaj. Nucleul de investiţii al fraţilor Pavăl s-a extins însă în multe sectoare din economie, de la real estate la industrie şi până la susţinerea unor noi firme antreprenoriale locale.

  • Simptomele de „COVID lung” afectează unul din opt oameni. Ce este si cum se manifestă „COVID lung”?

    Unul din opt oameni care se îmbolnăvesc ajung să aibă cel puţin un simptom de „COVID lung. Cel puţin, asta arată cel mai complex studiu de până acum, publicat joi.
    S-a vorbit şi s-a scris mult despre boala „COVID lung” (long COVID), ceea ce contribuit la creşterea gradului de îngrijorare, mai ales în rândul celor care au trecut prin boală o dată sau de mai multe ori.

    Cel mai recent studiu compară, pentru prima dată, simptomele celor care suferă de COVID lung cu ale persoanelor care nu au fost vreodată infectaţi cu SARS-CoV-2, pentru a vedea diferenţele şi a stabili care care sunt „din cauza” bolii.

    Prin urmare, noul studiu, publicat în jurnalul The Lancet, a analizat starea de sănătate a peste 76.400 de adulţi din Olanda, din martie 2020 (debutul pandemiei) până în august 2021. Fiecare participant a completat un chestionar referitor la simptome, de 24 de ori.

    Astfel, în perioada precizată, peste 4.200 dintre aceştia (5.5%) au făcut COVID. Dintre aceştia, peste 21% au avut unul sau mai multe simptome la trei-cinci lună de la momentul infectării.

    Totuşi, aproape 9% din grupul de control (cei neinfectaţi) au declarat că au avut câteva simptome din cele de pe „lista” de COVID lung.

    Aşadar, cercetătorii cred că aproape 13% din persoanele care au avut COVID (circa una din opt) suferă de simptome pe termen lung, strict legate de trecerea prin boală.
    Cum se manifestă „COVID lung”?

    Cele mai comune simptome sunt durere în piept, dificultăţi de respiraţie, dureri musculare, pierderea gustului şi a mirosului şi stare de oboseală.

    Aranka Ballering, de la Universitatea din Groningen şi una dintre autorii studiului spune că simptomele resimţite de către grupul de control şi de către cei care au trecut deja prin COVID arată totuşi că o parte dintre aceste stări pot fi şi rezultatul impactului pe care pandemia l-a avut asupra tuturor, întrucât a provocat stres şi nesiguranţă, aşadar că cineva nu poate fi 100% sigur/ă că suferă de „COVID lung”, diferenţa fiind dată doar de durata stărilor (cu cât durează mai mult, cu atât e clar că e vorba despre COVID lung).

    Studiul are şi o serie de limitări, dar nu atât de majore. Autorii nu au cercetat ultimele variante (Delta, Omicron) şi nu au analizat şi efectele asupra sănătăţii mintale. Prin urmare, recomandarea este ca alte cercetări ulterioare să includă simptomele asupra psihicului uman (precum depresie, anxietate, ceaţă mentală).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia se mai ţine pe picioare doar datorită lui: Cine este Maxim Oreshkin, unul dintre cei mai apropiaţi oameni din cercul puterii lui Vladimir Putin şi arhitectul planurilor de salvare care au scăpat ţara de la colapsul economic absolut

    Când tirul sancţiunilor europene a început să lovească Rusia din toate părţile, economistul Maxim Oreshkin a intrat în scenă şi a pariat totul împotriva Occidentului. Datorită lui ţara a rezistat şocurilor economice care ameninţau să distrugă fortăreaţa rusească, scrie Bloomberg.

    Pe 23 martie, ca răspuns la sancţiunile occidentale Vladimir Putin trece la atac şi cere Europei plata gazului în ruble. În spatele acestei decizii s-a aflat Oreshkin care a pariat pe nerespectarea contractelor pentru gazul rusesc, într-o mişcare a cărui scop a fost să oprească asediul economic al Occidentului.

    Economistul în vârstă de 40 de ani a devenit după 24 februarie unul dintre membrii cheie ai cercului intim al lui Vladimir Putin, care împreună cu dictatorul de la Kremlin decid direcţiile în care Rusia trebuie să meargă.

    Planurile lui Maxim Oreshkin a făcut posibilă evitarea celor mai sumbre scenarii pentru economia rusească atunci când sancţiunile au lovit pentru prima oară. Economiştii prognozează acum o contracţie a economiei ruseşti cu 50% mai mică decât se preconizase anterior.

    Economistul a mizat pe influenţa uriaşă pe care o are Rusia atunci când vine vorba de livrările de gaz către europeni şi a câştigat. În cele din urmă, a forţat Uniunea Europeană să dea înapoi pentru că majoritatea consumatorilor de energie importanţi au fost obligaţi să închieie acorduri speciale cu Gazprombank, a treia cea mai mare bancă din ţară. Prin această măsură, Oreshkin a ţinut departe marele creditor de sancţiunile europene.

    Mai mult, economistul a contribuit inclusiv la elaborarea planurilor care au protajat Rusia de eliminarea din sistemul SWIFT, a cărei efecte se anunţau a fi devastatoare.

    Înainte să devină unul dintre cei mai importanţi oameni din cercul lui Putin, economistul a fost bancher în cadrul filialei Societe Generale din Rusia. El face parte dintr-un grup de politicieni şi economişti care încercau înainte de război să împace nevoia de investiţii a ţării şi regimul tot mai asupru dirijat de Kremlin.

    Maxim Oreshkin este parte din generaţia care a trăit ultimii ani ai erei sovietice şi primii ani ai haosului economic şi social care au caracterizat Rusia după 1990, cunoscând o lume total diferită faţă de Rusia postbelică, în care a făcut primii paşi Vladimir Putin.

  • Noua Zeelandă le cere oamenilor să poarte măşti. Sistemul de sănătate se luptă cu COVID

    Guvernul Noii Zeelande a anunţat joi măşti gratuite şi teste rapide antigen, în încercarea de a opri răspândirea COVID-19 şi de a reduce presiunea asupra sistemului de sănătate, care se confruntă cu un aflux de pacienţi cu COVID şi gripă.

    În ultimele două săptămâni, în Noua Zeelandă s-a înregistrat un salt semnificativ al numărului de noi cazuri de COVID, iar autorităţile prognozează că acest val de Omicron ar putea fi mai grav decât primul.

    Sistemul spitalicesc se luptă deja cu creşterea timpilor de aşteptare şi cu operaţii care trebuie anulate.

    “Nu există nicio îndoială că îmbinarea între o creştere bruscă a numărului de cazuri de COVID-19 şi de spitalizări, cel mai grav sezon de gripă din ultima vreme şi absenţele angajaţilor din sănătate pune întregul sistem de sănătate sub o presiune extremă”, a declarat Ayesha Verrall, ministrul pentru COVID-19, conform Reuters.

    Noua Zeelandă, care are o populaţie de 5,1 milioane de locuitori, a înregistrat joi 11.382 de cazuri noi de COVID, cu un total de 68.737 de persoane infectate în prezent cu acest virus. Dintre acestea, 765 de cazuri se află în prezent în spital.

    Fost cap de afiş pentru modul în care a combătut coronavirusul, răspunsul rapid al Noii Zeelande la pandemie şi izolarea sa geografică au făcut ca ţara să rămână în mare parte liberă de COVID până la sfârşitul anului trecut. La începutul acestui an, odată ce populaţia a fost în mare parte vaccinată, virusul a fost lăsat să se răspândească.

    Verrall a declarat că, deşi „politica zero-COVID” nu mai este o posibilitate, oamenii trebuie să poarte măşti, să se testeze şi să se izoleze dacă ei sau cineva din casa lor este testat pozitiv la virus.

    Guvernul face ca măştile şi testele gratuite să fie disponibile pe scară mai largă, permiţând farmaciilor să vândă medicamente COVID şi extinzând criteriile pentru cine este eligibil pentru medicamente antivirale.

    “Acum nu este momentul să nu mai purtaţi măşti. Dovezile ne spun că purtarea unei măşti reduce la jumătate şansele de a fi infectat cu COVID-19. De asemenea, vă ajută să vă protejaţi împotriva gripei şi a altor boli de iarnă, aşa că, dacă nu purtaţi o mască pentru dumneavoastră, vă rugăm să purtaţi una pentru personalul medical”, a declarat Verrall.

  • Ce este varianta COVID BA.5 şi de ce reinfectează atât de mulţi oameni?

    BA.5, care face parte din familia Omicron, este cea mai recentă variantă de coronavirus care provoacă valuri puternice de infecţii la nivel mondial. E la originea a peste jumătate din cazurile secvenţiate la sfârşitul lunii iunie.

    Potrivit celui mai recent raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, acesta se află la originea a 52% din cazurile secvenţiate la sfârşitul lunii iunie, faţă de 37% într-o săptămână. În Statele Unite, se estimează că este cauza a aproximativ 65% din infecţii, explică Reuters.

    BA.5 nu este ceva nou. Identificată pentru prima dată în ianuarie, a fost urmărită de OMS din aprilie. Este o variantă a tulpinii Omicron, care a fost dominantă la nivel mondial de la sfârşitul anului 2021 şi a provocat deja vârfuri de cazuri – chiar şi cu teste puţine – în ţări precum Africa de Sud, unde a fost găsită pentru prima dată, precum şi în Regatul Unit, în părţi din Europa şi în Australia.

    Cazurile de coronavirus la nivel mondial au crescut patru săptămâni la rând, au arătat datele OMS.

    La fel ca „fratele său”, BA.4, BA.5 este deosebit de abil în a se sustrage protecţiei imunitare oferite fie de vaccinare, fie de o infecţie anterioară.

    Din acest motiv, “BA.5 are un avantaj de creştere faţă de celelalte subvariante ale Omicron care circulă”, a declarat Maria Van Kerkhove, responsabilul tehnic al OMS pentru COVID-19.

    Pentru mulţi oameni, acest lucru înseamnă că se reinfectează, adesea chiar la scurt timp după ce au avut COVID-19. Van Kerkhove a declarat că OMS evaluează rapoartele de reinfectare.

    “Avem numeroase dovezi că persoanele care au fost infectate cu Omicron se infectează cu BA.5. Fără îndoială”, a declarat Gregory Poland, virusolog şi cercetător în domeniul vaccinurilor la Clinica Mayo din Rochester, Minnesota.

    Dacă acest lucru pare deosebit de comun acum, ar putea fi pur şi simplu pentru că foarte mulţi oameni au luat Omicron, au sugerat cercetătorii.

    În timp ce creşterea numărului de cazuri a provocat mai multe spitalizări în unele ţări, decesele nu au crescut dramatic.

    Acest lucru se datorează în mare parte faptului că vaccinurile continuă să protejeze împotriva formelor grave şi a deceselor, dacă nu împotriva infecţiei, iar producătorii şi autorităţile de reglementare analizează, de asemenea, vaccinuri modificate care să vizeze direct noile variante Omicron.

    De asemenea, nu există nicio dovadă că BA.5 este mai periculos decât oricare dintre celelalte variante Omicron, a subliniat Van Kerkhove, deşi vârfurile de cazuri pot pune serviciile de sănătate sub presiune şi riscă să fie mai multe persoane care să se îmbolnăvească de COVID de lungă durată.

    OMS şi alţi experţi au declarat, de asemenea, că pandemia în curs de desfăşurare – prelungită de inechitatea vaccinurilor şi de dorinţa multor ţări de a “depăşi” COVID-19 – nu va duce decât la apariţia mai multor variante noi şi imprevizibile.

    Oamenii de ştiinţă atrag deja atenţia asupra variantei BA.2.75, identificată pentru prima dată în India, care are un număr mare de mutaţii şi se răspândeşte rapid.

    OMS declara că pandemia rămâne o urgenţă de sănătate la nivel mondial, iar ţările ar trebui să ia în considerare măsuri de sănătate publică, cum ar fi masca de protecţie şi distanţarea socială atunci când apar cazuri, alături de vaccinare.

    “Ceea ce oamenii nu înţeleg în mod fundamental este că, atunci când există acest nivel ridicat de transmitere comunitară, aceasta va suferi mutaţii”, a spus Gregory Poland: “Cine ştie ce va urma. Ne jucăm cu focul”.

  • Încă un paradox românesc: România este în clubul ţărilor cu venituri mari, dar oamenii din rural îşi iau concediu medical de la job ca să mai câştige un ban în plus la cules de porumb

    ♦ România se află în grupul ţărilor cu venituri ridicate, alături de ţări precum Luxemburg, SUA, Monaco sau Germania, potrivit clasificării Băncii Mondiale ♦ Cu toate acestea, 1,3 milioane de români câştigă, oficial, un salariu minim de 300 de euro net.

    „În România veniturile mari sunt în special în oraşele mari. Acolo suntem peste media Uniunii Europene – în Bucureşti, Timişoara şi aşa mai departe. De aici vine şi creşterea PIB per capita şi clasarea României printre ţările cu venituri mari”, explică Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

    Cu alte cuvinte, cel puţin în cazul Româ­niei, clasarea printre ţările consi­derate a avea venituri mari arată, de fapt, prăpastia uriaşă dintre oraşele mari, mai ales Bucureşti, şi restul ţării, unde nu s-a investit şi localităţile se golesc de oameni.

    „Este o mare discrepanţă şi se vede şi în migrarea aceasta: lumea pleacă din localităţile mici către localităţile mari sau în afară”, mai spune Adrian Codirlaşu.  Conform clasificării Băncii Mondiale, Venitul Naţional Brut (VNB) în România a depăşit 13.000 de dolari pe cap de locuitor în 2021, astfel ţara ajungând, din nou în 2021, în clubul ţărilor cu venituri mari, alături de Germania, Franţa, Luxemburg sau SUA. În afară de Bulgaria, toate ţările membre ale Uniunii Europene se află în această categorie.

    Potrivit metodologiei Băncii Mondiale, venitul naţional brut per capita în România este de 14.200 de dolari, în vreme ce în Bulgaria este de 10.700. Spre comparaţie, VNB per capita în Polonia este de 16.700 de dolari, în Germania de 51.000 şi în Elveţia de 90.400 de dolari.

    Venitul Naţional Brut este constituit inclusiv din salariile brute care se plătesc într-o ţară. Astfel, cu un VNB de 14.200 de dolari, România a intrat în ţările „verzi” pe harta lumii în ceea ce priveşte nivelul veniturilor. Cu toate acestea, acest indicator scoate în evidenţă contrastul dintre regiunile României, în care salariul mediu în Bucureşti este la circa 1.000 de euro net, iar în judeţe precum Teleorman, Vaslui, Botoşani, Călăraşi, salariul mediu net abia trece de 500 de euro. Ce se poate face pentru a dezvolta şi zonele mai sărace din România, astfel încât să se amelioreze şi depopularea?

    „Ca soluţii ar fi banii din PNRR pentru investiţii în localităţile mici: canalizare, gaze etc. Munca remote ar mai fi o soluţie, pentru că ar merge o parte din venituri şi în astfel de localităţi. Aici mai văd soluţii, în afara de dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor sociale: sănătatea, educaţia”, mai spune Adrian Codirlaşu.

     

  • Fotografii obişnuite

    În loc de arta sub formă de sculpturi, instalaţii, tablouri sau fotografii, unii sunt atraşi de arta pe care o percep în fotografiile făcute de oameni obişnuiţi, existând deja colecţionari pasionaţi şi comercianţi care găsesc asemenea poze şi le vând apoi celor care doresc să-şi extindă colecţia. Comercianţii îşi procură marfa din diverse locuri, de la pieţe de vechituri la licitaţii, iar amatorii de fotografii apelează la aceştia, mulţi dintre ei având şi o temă după care îşi alcătuiesc colecţia. Se caută astfel, scrie Boston Globe, imagini în care apar obligatoriu opt persoane, imagini cu maşini vechi, cu piloţi din războaiele din secolul XX, de femei cu ochelari de soare, de oameni cu ochii închişi ori de reviste de benzi desenate. Printre motivele pentru care aceste fotografii ajung obiecte de colecţie se numără uşurinţa depozitării lor, precum şi emoţiile pe care le evocă ori povestea pe care par să o spună, în cazul imaginilor grupate în album.


     

     

  • Cine a fost Shinzo Abe, fostul premierul japonez împuşcat mortal vineri dimineaţă: A fost cel mai tânăr prim-ministru al Japoniei de la al doilea Război Mondial şi unul din cei mai puternici 40 de oameni din lume

    Shinzo Abe este actualul prim-ministru al Japoniei, acesta având al treilea cel mai lung mandat de prim-ministru în Japonia, de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, potrivit BBC.

    Shinzo Abe, fostul premier al Japoniei, cu al treilea cel mai lung mandat de prim-ministru în Japonia, de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, a murit vineri după ce a fost împuşcat în timpul unui miting electoral.

    Prima oară a fost ales prim-ministru în septembrie 2006, iar atunci a devenit cel mai tânăr premier al Japoniei după al doilea Război Mondial. Şi-a dat demisia din această funcţie pe motive de sănătate în 2007.

    Partidul pe care îl conduce a câştigat în decembrie 2012 alegerile parlamentare şi astfel Shinzo Abe a devenit din nou premier, primul care revine în această funcţie de la Shigeru Yoshida din 1948. Din 2012, a mai câştigat alegerile din 2014 şi apoi pe cele din 2017, această din urmă victorie lansându-l în cursa pentru cel mai longeviv prim-ministru din istoria Japoniei.

    În topul celor mai puternici oameni din lume al revistei Forbes, „Teflon Abe”, cum este poreclit de revistă, este situat pe locul 37.

    Sub conducerea sa, au fost introduse mai multe măsuri de natură fiscală concepute să crească economia Japoniei, dar şi măsuri privind apărarea ţării. Legăturile cu China sunt tensionate din cauza disputelor teritoriale şi istoriei conflictuale dintre cele două ţări.

    Shinzon Abe s-a născut în 21 septembrie 1954 într-o familie cu istorie în cariere politice. Bunicul său, Kan abe a fost politician, la fel ca şi tatăl său, Shintaro Abe, care a fost ministru de externe. Nobusuke Kishi, unchiul său a fost prim-ministrul Japoniei  între 1957 şi 1960.

    A urmat cursurile Universităţii Seikei şi a obţinut diploma în Ştiinţe politice, apoi s-a mutat în SUA şi a urmat a doua facultate în cadrul Universităţii California De Sud.

    Shinzon Abe şi-a câştigat prima oară locul în parlamentul japonez în 1993.

    Pe plan extern, a luptat pentru dreptul Japoniei de a mobiliza trupe peste mări în scopuri defensive pentra ţară şi aliaţii acesteia.

    După testele balistice efectuate de Coreea de Nord, Abe a promis că va lua măsuri, deşi nu a precizat în termeni practici ce se va întâmpla.

     Administraţia sa nu se află în relaţii foarte bune cu China, cunoscută ca sponsorul Coreei de Nord, mai ales din cauza disputelor teritoriale asupra insulelor din Marea Chinei de Est. A participat la comemorarea a 45 de ani de relaţii diplomatice între China şi Japonia, acţiune ce a fost înţeleasă ca o ofertă de pace.

    Pe plan intern, Shinzon Abe este cunoscut în Japonia pentru mai multe modifcări legislative, cele mai importante fiind în domeniul apărării, economiei şi justiţiei.

    Măsurile fiscale, poreclite „Abenomics”  au fost un succes pentru creşterea PIB-ului , economia Japoniei accelerând după o lungă stagnare.

    Sub mandatul său, nivelul de şomaj a devenit cel mai mic din ultimele decenii, totuşi încă nu au crescut şi salariile odată cu creşterea exporturilor.

    Premierul japonez a fost în vizită la Bucureşti în 2018, fix în timpul unei crize politice, cu o zi după ce premierul Mihai Tudose şi-a depus mandatul. El a fost plimbat în Herăstrău prin grădina japoneză de primarul Capitalei la acel moment, Gabriela Firea.  

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Cine este inventatorul de 27 de ani din România care schimbă lumea cu invenţia lui?

    Autor: Alexandra Cepareanu

    Cine este antreprenorul român Cornel Amariei, fondatorul dotLumen, prin care vrea să dezvolte ochelari pentru nevăzători, şi care a atras o finanţare de 9 mil. euro de la UE

    Sistemul .lumen se află în stadiul de cercetare şi dezvoltare, fiind testaţi cu peste 200 de nevăzători, implicaţi în diferite forme de testare, de la tehnologii fundamentale, la produs. „O să publicăm un timeline de lansare a produsului în lunile ce urmează, focusul acum este pe scalarea companiei.”

    „Avem un target de preţ de 5.000 de euro, dar nu dorim ca nevăzătorii să plătească pentru acest sistem. Pe tot globul există sisteme de rambursare sau subvenţionare ale tehnologiilor asistive.” 

    Cornel Amariei, 27 ani, este antreprenor român şi fondator al start-up-ului românesc dotLumen, prin care dezvoltă o pereche de ochelari pentru nevăzători şi care a atras recent o finanţare în valoare de peste 9 milioane de euro din partea Acceleratorului Consiliului European pentru Inovaţie (EIC), unul dintre cele mai competitive programe de finanţare la nivel european, unde rata de succes e de 8,1%, punând astfel România pe harta investiţiilor Europene.

    „Este un moment istoric pentru România să câştigăm cele mai selecte fonduri de inovaţie din Europa. Ne pune pe o hartă cu care ar trebui să ne mândrim. Majoritatea sumei se va împărţii între research and development (R&D) – să avansăm cercetarea fundamentală, dezvoltarea produsului şi finalizarea procesului de a face produsul manufacturabil; şi Business Development – să fondăm o echipa solidă de business developers ce să crească partner network-ul companiei”, a spus într-un interviu pentru MEDIAFAX Cornel Amariei, CEO al start-up-ului .lumen – Glasses for the Blind.

    Ambiţia de a dezvolta produsul care să ajute persoanele nevăzătoare a pornit şi de la faptul că antreprenorul român s-a născut într-o familie în care ambii părinţi, dar şi sora acestuia, sunt persoane cu dizabilităţi.

    „Crescând într-o astfel de familie mi-am dat seama cât de importantă este tehnologia asistivă, şi cât de puţină este disponibilă. Când vine vorba de nevăzători, avem 40.000 în lume acum şi acest număr creşte către 100.000 până în 2050. 

    Şi există câteva soluţii pentru o parte din provocările pe care ei le au zi de zi, dar când vine vorba de mobilitatea nevăzătorilor, avem doar două soluţii şi au mii de ani: câinele ghid şi bastonul pentru nevăzători.”

    Astfel, start-up-ul .lumen construieşte un sistem de asistenţă sub forma unor ochelari ce fac aceleaşi lucruri precum un câine ghid, dar fără dezavantajele ce fac din câinele ghid o soluţie non-scalabilă, a explicat Cornel Amariei, care în 2019 a fost nominalizat de Forbes SUA drept unul dintre cei mai influenţi tineri sub vârsta de 30 de ani.

    Cititi aici materialul integral