BusinessMagazin

Tag: muncitori

  • Cinci muncitori de la Autoliv Braşov intoxicaţi cu o substanţă necunoscută, transportaţi la spital

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Braşov, lt. Ciprian Sfreja, cinci persoane – trei bărbaţi şi două femei – care lucrau într-o hală a fabricii Autoliv au fost preluaţi de trei echipaje SMURD şi două ambulanţe, fiind transportaţi la spital pentru investigaţii, toţi cinci fiind conştienţi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Una dintre femei a acuzat stare de ameţeală şi vărsături, iar restul erau mai mult panicaţi. Toţi erau conştienţi şi au fost transportaţi la spital pentru investigaţii. Deocamdată, nu se ştie care a fost cauza, dacă a fost vorba despre o intoxicaţie cu o substanţă sau li s-a făcut rău după ce au luat cina“, a spus Sfreja.

    De asemenea, toţi muncitorii care se aflau în hală, respectiv 140 de persoane, au fost evacuaţi de pompieri şi aerisită încăperea, însă nu s-au descoperit nereguli.

    Acesta este al doilea incident similar petrecut la societatea Autoliv, după ce, în 26 septembrie, la filiala din Prejmer a Autoliv, 28 de angajaţi ai fabricii au ajuns la spital cu stări de ameţeală şi greaţă.

    Autoliv SRL, companie cu capital suedez, este firma cu cei mai mulţi angajaţi din judeţ – 5.333 – şi are o cifră de afaceri de peste 2,1 miliarde lei înregistrată în 2013, potrivit Institutului Naţional de Statistică Braşov. Compania a fost înfiinţată în 1997 la Braşov şi şi-a extins aria de desfăşurare şi în alte localităţi din ţară precum Prejmer, Lugoj, Timişoara, Sfîntu Gheorghe şi Reşiţa.

    În fabricile din România, suedezii produc centuri de siguranţă, chingă pentru centurile de siguranţă, generatoare de gaz pentru airbag, module de airbag, dar şi airbaguri şi volane. Autoliv România produce în principal pentru pieţele externe, pentru clienţi precum BMW, Volkswagen, Renault, Ford sau Daimler.

  • 100.000 de români care muncesc în străinătate riscă să-şi piardă serviciul. ANAF a dispus blocarea conturilor companiilor respective

    Asociaţia Naţională a Întreprinderilor de Muncă Temporară (ANIMT) solicită autorităţilor demararea de urgenţă a dialogului pentru evitarea dispariţiei a 300 de firme. Totodată, ANIMT îşi exprimă speranţa că autorităţile vor analiza cu responsabilitate implicaţiile măsurilor recente de sancţionare a companiilor care activează în domeniul plasării angajaţilor în regim de muncă temporară, măsuri care afectează sute de mii de muncitori şi familiile acestora. Asociaţia solicită autorităţilor, de asemenea, demararea urgentă a consultărilor, în vederea deblocării activităţii întreprinderilor afectate.

    “Aceste măsuri ne omoară activitatea şi creează, în acelaşi timp, o gravă problemă socială, întrucât companiile noastre sunt cele care asigură întreţinerea muncitorilor în ţările în care sunt detaşaţi, în situaţia de faţă nemaiputându-le asigura nici măcar întoarcerea în ţară. Gândiţi-vă câte familii depind de aceşti 100.000 de muncitori, practic sunt afectaţi circa 400.000 de oameni. Pentru noi, timpul este vital. Dacă până la sfârşitul lunii conturile noastre vor continua să fie blocate, toţi aceşti oameni vor rămâne pe drumuri. În tot acest timp, noi ne pierdem definitiv clienţii, circa 300 de firme vor dispărea, iar economia ţării va pierde anual, numai din contribuţii la salarii, peste 265 de milioane de euro”, a spus, marţi, într-o conferinţă de presă, Stephane Tison, directorul general al companiei Power Interim şi fondatorul ANIMT.

    Potrivit ANIMT, agenţiile de muncă temporară au fost, recent, subiectul unor controale din partea Direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF, în urma cărora, susţine asociaţia, în baza unei interpretări subiective a legislaţiei muncii, s-a dispus blocarea conturilor companiilor în cauză, precum şi recuperarea, retroactiv, a unor prejudicii estimate. Raţionamentul ANAF, precizează reprezentanţii ANIMT, a fost că muncitorii care lucrează, temporar, în străinătate, nu pot fi consideraţi detaşaţi, prin urmare nu au dreptul să primească diurnă, în condiţiile în care până la acest moment, atât ANAF, cât şi Ministerul Muncii considerau drept legale practicile prin care muncitorii erau remuneraţi atât cu un salariu de bază, cât şi cu diurnă.

    “Din 2007 până în prezent, companiile au fost controlate de nenumărate ori de către instituţiile responabile şi niciodată nu a fost ridicată această problemă. În cazul în care instituţiile statului român vor să opereze o schimbare în statutul acestor muncitori, suntem dispuşi să respectăm orice regulă nou instituită, cu condiţia ca aceasta să nu aibă efecte retroactive. Este împotriva principiilor statului de drept să aplici regula retroactivităţii în cazul activităţii unor companii”, a spus, la rândul său, Alexandru Marin, avocatul asociaţiei.

    ANIMT atrage atenţia că astfel s-a creat un precedent periculos, această situaţie ameninţând să aibă efect de domino asupra altor industrii, în special transporturile, unde şoferii – o categorie vastă de angajaţi – sunt remuneraţi şi pe bază de diurnă.

    “Până la urmă, numărul celor afectaţi poate ajunge la 900.000 de salariaţi. Nu ştim ce urmăresc cu adevărat instituţiile responsabile, însă efectul va fi acela că, pe de-o parte, va creşte numărul de şomeri iar pe de altă parte va creşte numărul românilor care vor pleca definitiv din ţară. Să nu mai vorbim de mesajul negativ perceput de investitorii străini şi români, care în mod evident nu pot opera într-un cadru legislativ atât de arbitrar”, a mai spus Stephane Tison.

    Potrivit ANIMT, venituri nete pe an ale salariaţilor temporari se ridică la 1.260.000.000 de euro, iar 260.000.000 de euro reprezintă contribuţii sociale pe an plătite de agenţiile de muncă temporară, fără să fie luate în calcul celelalte impozite plătite de societăţi. În ţări precum Franţa, Italia, Spania, Belgia şi Irak lucrează 100.000 de români, cu statut de salariaţi temporari, care, fiind detaşaţi, câştigă în medie 1.500 de euro pe lună şi de veniturile cărora depind 400.000 de familii.

    Asociaţia atrage atenţia că, potrivit Codului Fiscal, sunt scutite de impozit pe venit indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură primite de salariaţi pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate. Totodată, conform prevederilor în vigoare, aceste indemnizaţii nu sunt luate în calculul contribuţiilor sociale.

    În acest context, ANIMT a trimis un memoriu către premierul Victor Ponta, ministrul Muncii, Rovana Plumb, şeful Inspecţiei Muncii , Dantes Nicolae Bratu, ministrul pentru Dialog social, Aurelia Cristea, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, şi ministrul delegat al românilor de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, prin care semnalează pericolul la care sunt expuşi cei o sută de mii de români care muncesc în străinătate temporar.

    “Facem apel la dumneavostră să interveniţi şi să soluţionăm situaţia cu care ne confruntăm actualmente şi care va conduce inevitabil la un dezastru economic, social şi de imagine. În plus, salariaţii temporari detaşaţi în alte stat de către agenţii de muncă temporară sunt remuneraţi la nivelul salariilor aplicabile în statul unde îşi desfăşoară activitatea, veniturile acestora fiind compuse din salariul de bază, la care se adaugă indemnizaţia de deplasare/detaşare. Confrom art 296 din Codul Fiscal, ‘nu se cuprind în baza lunară a contribuţiilor obligatorii indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţi, pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuililor de trasport şi cazare. În mod eronat, atuorităţile de control (Direcţia Antifraudă a ANAF, consideră ca salariaţilor temporari nu li se cuvin drepturi de delegare sau detaşare, statutul lor nefiind acela de angajaţi delegaţi sau detaşaţi”, se arată în memoriul ANIMT.

    ANIMT susţine şi că ANAF nu a coroborat legislaţia naţională cu cea comunitară şi nu a luat în considerare că munca temporară reprezintă, la nivelul UE, o formă de detaşare. “Autorităţile române se regăsesc, astfel, într-o situaţie de totală contradicţie cu prevederile Directivei 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, precum şi ale Regulamentului 987/2009”, consideră reprezentanţii asociaţiei.

    Totodată ANIMT atrage atenţia că, în măsura în care salariaţii trimişi în străinătate nu mai sunt consideraţi detaşaţi, acest lucru însemnă că ei îşi desfăşoară efectiv activitatea ca salariaţi ai unui aşezământ stabil în străinătate şi, în consecinţă, nu vor mai plăti deloc impozite şi taxe în România, ci exclusiv în străinătate.

    “Având în vedere caracterul profund îngrijorător şi revoltător al problemelor cu care se confruntă societăţile noastre, perspectiva a mii de şomeri, închiderea a sute de agenţi economici şi declanşarea unei acute crize sociale, vă solicităm o întâlnire de urgenţă cu reprezentanţii tuturor minsiterelor responsabile, găsirea pârghiilor legale de anulare a măsurilor deja luate împortiva agenţilor de muncă autorizaţi şi armonizarea Codului muncii cu legislaţia europeană”, se arată în finalul memoriului trimis autorităţilor de ANIMT.

  • ANIMT: „Măsurile luate de stat ne omoară activitatea şi creează, în acelaşi timp, o gravă problemă socială. Numărul celor afectaţi poate ajunge la 900.000 de salariaţi”

    Asociaţia Naţională a Întreprinderilor de Muncă Temporară (ANIMT), în curs de constituire, îşi exprimă speranţa că autorităţile vor analiza cu responsabilitate implicaţiile măsurilor recente de sancţionare a companiilor care activează în domeniul plasării angajaţilor în regim de muncă temporară, măsuri care afectează sute de mii de muncitori şi familiile acestora. Asociaţia solicită, de asemenea, autorităţilor, demararea urgentă a consultărilor în vederea  deblocării activităţii întreprinderilor afectate.

    „Aceste măsuri ne omoară activitatea şi creează, în acelaşi timp, o gravă problemă socială întrucât companiile noastre sunt cele care asigură întreţinerea muncitorilor în ţările în care sunt detaşaţi, în situaţia de faţă nemaiputându-le asigura nici măcar întoarcerea în ţară. Gândiţi-vă câte familii depind de aceşti 100.000 de muncitori, practic sunt afectaţi circa 400.000 de oameni. Pentru noi timpul este vital. Dacă până la sfârşitul lunii conturile noastre vor continua să fie blocate, toţi aceşti oameni vor rămâne pe drumuri. În tot acest timp, noi ne pierdem definitiv clienţii, circa 300 de firme vor dispărea iar economia ţării va pierde anual, numai din contribuţii la salarii, peste 265 de milioane de euro”, a spus Stephane Tison, directorul general al companiei Power Interim şi fondatorul ANIMT.

    Agenţiile de muncă temporară au făcut recent subiectul unor controale din partea Direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF, care în baza unei interpretări subiective a legislaţiei muncii, au dispus blocarea conturilor companiilor în cauză, precum şi recuperarea, retroactiv, a unor prejudicii estimate. Raţionamentul  ANAF a fost că muncitorii care lucrează, temporar, în străinătate, nu pot fi consideraţi detaşaţi, prin urmare nu au dreptul să primească diurnă, în condiţiile în care până la acest moment, atât ANAF cât şi Ministerul Muncii considerau drept legale practicile prin care muncitorii erau remuneraţi atât cu un salariu de bază, cât şi cu diurnă.

    „Din 2007 până în prezent, companiile au fost controlate de nenumărate ori de către instituţiile responabile şi niciodată nu a fost ridicată această problemă. În cazul în care instituţiile statului român vor să opereze o schimbare în statutul acestor muncitori, suntem dispuşi să respectăm orice regulă nou instituită, cu condiţia ca aceasta să nu aibă efecte retroactive. Este împotriva principiilor statului de drept să aplici regula retroactivităţii în cazul activităţii unor companii”, a spus Alexandru Marin, avocatul asociaţiei.

    ANIMT atrage atenţia că s-a creat un precedent periculos, această situaţie ameninţând să aibă efect de domino asupra altor industrii, în special transporturi, unde şoferii – o categorie vastă de angajaţi – sunt remuneraţi şi pe bază de diurnă.

    „Până la urmă, numărul celor afectaţi poate ajunge la 900.000 de salariaţi. Nu ştim ce urmăresc cu adevărat instituţiile responsabile, însă efectul va fi acela că, pe de-o parte, va creşte numărul de şomeri iar pe de altă parte va creşte numărul românilor care vor pleca definitiv din ţară. Să nu mai

    vorbim de mesajul negativ perceput de  investitorii străini şi români, care în mod evident nu pot opera într-un cadru legislativ atât de arbitrar”, a mai spus Stephane Tison.

  • CM-2022: Muncitorii de la stadionul Al-Wakrah din Qatar sunt plătiţi cu 57 eurocenţi pe oră

    Potrivit jurnalului britanic, circa o sută de muncitori îşi desfăşoară activitatea în aceste condiţii.

    The Guardian susţine că paşapoartele angajaţilor au fost reţinute de manager, lucru ce contravine regulamentului emis de organizatorii CM-2022.

    În februarie, Qatarul anunţase o serie de măsuri pentru protejarea muncitorilor de pe stadioane.

    “Sunt dificultăţi în a calcula orele suplimentare şi colaborăm cu firmele pentru a evita orice infracţiune”, a declarat un purtător de cuvânt al comitetului de organizare.

    Încă de la atribuirea organizării CM-2022, Qatarul este extrem de criticat de organizaţiile pentru drepturile omului, care denunţă tratamentul aplicat muncitorilor străini.

    “Qatarul este un stat sclavagist”, afirmase în iunie, la Geneva, secretarul general al Confederaţiei sindicale internaţionale, Sharan Burrow.

  • Samsung a suspendat colaborarea cu un furnizor din China din cauza angajării unor minori

     Autorităţile chineze investighează situaţia, iar Samsung va opri definitiv colaborarea cu furnizorul respectiv, dacă se va constata că acesta a angajat muncitori cu vârste mai mici de 16 ani, se arată într-un comunicat al companiei sud-coreene.

    Organizaţia China Labor Watch a anunţat săptămâna trecută că cel puţin 5 muncitori de sub 16 ani au lucrat la o fabrică din Dongguan, furnizor al Samsung, anunţul fiind făcut pe fondul atenţiei tot mai mari alocate de autorităţi practicilor furnizorilor companiilor tehnologice.

    Anterior, Samsung a publicat un raport potrivit căruia 59 de furnizori nu au asigurat angajaţilor echipamente de protecţie adecvate, dar nu au fost descoperite cazuri de folosire a copiilor pentru muncă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajaţii unei fabrici de tăiţei lucrează fără respectarea vreunei norme de igienă – GALERIE FOTO

    Pozele de la fabrica din Guangdong prezintă mai mulţi muncitori în picioarele goale şi fără vreun echipament de protecţie. Site-ul Sina English, care a publicat iniţial povestea, notează că pozele au fost luate în februarie 2014, relatează Business Insider.

    De la publicarea poveştii, fabrica Tongcheng Rice a suspendat activitatea până la remedierea acestor grave probleme de igienă. Conducerea fabricii susţine că cei din fotografii nu mai sunt angajaţi şi că unitatea a fost renovată. El a precizat că, începând de luna aceasta, muncitorii urmează o serie de cursuri, fără a explica însă ce fel de cursuri.

    Nu este primul scandal ce are în prim plan fabrica din regiunea Guangdong; anul trecut, compania ce produce tăiţeii a fost acuzată de nerespectarea normelor sanitare, însă nu a primit nicio sancţiune.

    ANGAJAŢII UNEI FABRICE DE TĂIŢEI LUCREAZĂ FĂRĂ RESPECTAREA VREUNEI NORME DE IGIENĂ – GALERIE FOTO

     

  • Muncitori ruşi vor defila de 1 Mai în Piaţa Roşie, pentru prima dată de la dezmembrarea URSS

     “Crimeea a revenit în Rusia, iar sindicatele se întorc în Piaţa Roşie!”, şi-a exprimat entuziasmul, într-o conferinţă de presă Serghei Cernov, preşedintele Federaţiei Sindicatelor de la Moscova.

    1 Mai este Ziua Internaţională a Muncii, o zi liberă în Rusia, în care se sărbătoreşte lupta pentru condiţii mai bune de muncă. Sindicatele ruseşti defilează anual cu această ocazie, în majoritatea oraşelor din ţară.

    Anul acesta, revenirea simbolică în celebra piaţă, la doi paşi de Kremlin, a fost autorizată de către autorităţi, ca pe timpul URSS, când de 1 Mai se organizau defilări militare şi civile de amploare în faţa liderilor sovietici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Muncitori de la o fabrică de brânză, fotografiaţi când făceau baie în rezervoarele de lapte

    Fotografiile cu muncitorii dezbrăcaţi au devenit virale, iar autorităţile din Rusia au pornit o anchetă la fabrica respectivă, notează Business Insider. Reprezentanţii fabricii din Omsk, Siberia, vor fi cercetaţi pentru punerea în vânzare a unor produse ce s-ar putea dovedi dăunătoare sănătăţii.

    Scandalul a izbucnit după ce unul dintre muncitori a postat una din fotografii pe o reţea de socializare cu menţiunea “de fapt, munca noastră e destul de plictisitoare”.

    “A fost deja stabilit faptul că lichidul în care muncitorii s-au fotografiat este laptele din care se procesează ulterior brânza”, anunţă un comunicat al autorităţilor. Un tribunal a decis închiderea fabricii pentru patruzeci de zile.

    Fabrica de la Omsk a vândut anul acesta peste 49 de tone de brânză în 14 oraşe.

  • Peste 3.800 de locuri de muncă, la Bursa locurilor de muncă organizată vineri în Capitală

     Din cele 3.800 de posturi disponibile, peste jumătate sunt pentru muncitorii necalificaţi, iar cele mai puţine, pentru absolvenţii de studii superioare.

    Potrivit AMOFM, 127 de angajatori şi-au anunţat participarea, aceştia având disponibile 242 de locuri de muncă pentru absolvenţi de studii superioare, 549 pentru muncitori necalificaţi, 974 pentru persoanele cu studii medii, iar 2.120, pentru muncitori necalificaţi.

    “Până în acest moment şi-au anunţat participarea 127 agenţi economici, cu o ofertă de 3.885 de locuri de muncă”, precizează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe care părţi ale corpului ataşăm dispozitive electronice?

    În momentul de faţă, cele mai multe dispozitive sunt destinate încheieturii. Alte părţi ale corpului pentru care au fost create dispozitive electronice sunt furntea, gâtul şi picioarele, conform quartz.com. Au fost luate în calcul 118 produse, la un cost mediu de achiziţie de 400 dolari.

    Din punct de vedere al pieţei, producătorii se concentrează în principal pe dispozitive destinate stilului de viaţă şi fitness-ului.

    O parte dintre aceste dispozitive pot fi însă ataşate mai multor părţi ale corpului. Monitoarele de activitate, de exemplu, pot fi purtate pe încheieturi, pe braţe sau chiar pe picioare.

    Faptul că cele mai multe produse sunt destinate unei categorii generale numite “stil de viaţă” nu este surprinzător, pentru că majoritatea produselor revoluţionare, precum Google Glass, poate fi încadrată în această categorie.

    Un dispozitiv ce merită menţionat este “Eyetap HDR Cybernetic Wleding Helmet”, o cască destinată sudorilor care transmite imagini din timpul proceselor industriale ce pot fi folosite la instruirea altor muncitori.