BusinessMagazin

Tag: motoare

  • Cele mai valoroase produse de export din fiecare ţară

    Folosind datele din CIA Factbook, cei de la Business Insider au creat o hartă în care prezintă cele mai valoroase produse de export ale fiecărei ţări.

    Puţin surprinzător, o mare parte a statelor lumii au ca principal produs de export petrolul, în special Orientul Mijlociu şi Asia centrală. Europa este considerată atelierul lumii, unde cele mai multe maşini şi motoare sunt produse. America Latină apare pe hartă cu un mix de produse alimentare şi din petrol.

    Asia, pe de altă parte, este centrul de producţie al lumii, unde cele mai multe haine, produse din lemn şi semiconductoare sunt produse.

    Africa este extrem de bogată în resurse naturale, în special metale preţioase şi petrol. O mare parte a continentului are ca surse de venit diamantele şi aurul.

    În dreptul României sunt trecute metalele şi produsele din metal. Vecinii de la sud au ca principal produs de export produsele textile, iar Republica Moldova este notată cu exporturi predominant în domeniul alimentar.

    Ungaria este trecută pe lista ţărilor care exportă maşini şi motoare, iar Serbia fier şi oţel.

  • Luxul britanic comprimat într-o maşină

    Una din patru maşini de lux vândute în lume este un Bentley şi este livrată din Crewe, un orăşel din centrul Angliei de unde anul trecut s-au expediat peste 10.000 de maşini anul trecut. Dar nu acesta este secretul.

    Istoria Bentley a început în 1919, fabrica fiind fondată de Walter Owen Bentley, sau W.O., cum era cunoscut, iar prima maşină, EXP I, a fost asamblată la Londra în acel an. După două „opriri„ în Cricklewood şi Derby, compania a ajuns, alături de Rolls-Royce, în Crewe în 1946.

    Uzina Bentley a fost construită tocmai în Crewe pentru că este un mare nod feroviar, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial acolo se produceau motoare pentru celebrele avioane Spitfire. Exact acele avioane care luptau cu nemţii deasupra Canalului Mânecii.

    În 2002, după mai bine de 70 de ani, Bentley s-a separat de Rolls-Royce, atunci când Grupul Volkswagen a achiziţionat uzina din Crewe. La acea vreme, cei de la VW credeau că au cumpărat şi Rolls- Royce, dar, printr-o strategie bine pusă la punct, BMW Group a preluat rapid numele de Rolls-Royce pentru automobile de la compania cu acelaşi nume ce produce motoare pentru avioane. Astfel, Volkswagen a păstrat Bentley, alături de uzină şi personal, iar BMW a reconstruit uzina Rolls-Royce în Goodwood, în sudul Angliei.

    Dacă până în 2002 diferenţele dintre Bentley şi Rolls-Royce erau minime, de obicei doar la nivelul grilei radiatorului şi farurilor, din acel an înainte fiecare a urmat o strategie cât se poate de diferită.

    „Din 1931, de când Rolls-Royce a preluat Bentley, modelele celor două mărci erau foarte similare. Mulsanne a fost primul model al Bentley ce nu mai are nicio legătură cu Rolls-Royce„, explică Nigel Lofkin, ghid pentru Bentley Experience, care lucrează în cadrul companiei britanice de mai multe decenii.

    „VW a luat clădirea, oamenii, experienţa, tradiţia şi cultura de aici, în timp ce BMW a luat doar numele de Rolls-Royce. Separarea a fost una profundă. Era în vremea când ne mai oprea lumea pe stradă să ne întrebe dacă mai lucrăm la Royce’s (numele sub care era cunoscută uzina din Crewe – n.red)„, a spus Lofkin.

    „Volkswagen a adus tehnologie şi bani. La acel moment eram foarte speriaţi că ei vor veni cu principiile lor şi vor instala roboţi pentru a înlocui angajaţii. Dar ne-am înşelat. Întâi au venit şi au observat, după care au investit. Astfel, de la 1.300 de angajaţi câţi aveam la acea vreme, acum avem 3.700„, a subliniat ghidul Bentley.

    Arta de a vinde un Bentley nu stă în specificaţii tehnice. Dar nu pentru că acestea nu ar fi impresionante, ci pentru că un Bentley nu este un Bentley în urma unor cifre. „Am avut un client din Olanda care tocmai achiziţionase o maşină şi a dorit un tur al fabricii, la finalul căruia a mai comandat un Bentley„, se laudă Nigel Lofkin. Aşa poate fi descris pe scurt efectul unui tur asupra unui milionar.

    Dar povestea unei vizite nu începe în uzina propriu-zisă, ci la câţiva kilometri. Începe în Manchester, continuă prin satele mici ale Britaniei, cu sau fară ceaţă, cu sau fără soare.

    Cum te apropii de Crewe şi de uzina Bentley vezi imediat cum tehnologia, sticla şi aluminiul parcă se continuă cu detaliile clasice. Exact înainte de a ajunge la sediul constructorului eşti întâmpinat de un showroom al mărcii realizat la cele mai ridicate standarde, după care vezi cărămida roşie a clădirilor centrului. Dar, tocmai pentru a avea acces în centru, nu poţi să nu remarci intrarea realizată cu sticlă şi aluminiu, exact cum te-ai aştepta să fie într-un Apple Store sau oricare alt centru de tehnologie.

    Dacă la exterior impresia este de uzină britanică, totul fiind atent calculat şi cu arhitectură tipică britanică, la interior impresia este una că te afli într-o uzină modernă. Cel puţin la prima vedere. Liniile de asamblare seamănă cu cele de la Porsche. Există şi un robot în uzină, dar acela este responsabil doar de instalarea parbrizului.

  • În spatele uşilor închise: Google, agenţii de lobby şi noua agendă de la Washington

    Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor din cauza unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.

    ÎN SĂPTĂMÂNILE PREMERGĂTOARE EVENIMENTULUI, OFICIALI AI GOOGLE VENISERĂ CU MAI MULTE SUGESTII REFERITOARE LA VORBITORI ÎN TIMPUL CONFERINŢEI, TRIMIŢÂND LISTE CU MEMBRI AI CONGRESULUI, SENIORI DE LA DEPARTAMENTUL DE JUSTIŢIE ŞI DE LA PROCURATURĂ.

    „Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi„, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google, lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?„ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!„. Informaţiile din schimbul de mailuri a fost obţinut de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcrierilor.

    În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.

    Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a investi iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washingtonul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.

    NOILE FORME DE INFLUENŢARE A OPINIEI PUBLICE SAU A FACTORILOR DE DECIZIE INCLUD FINANŢAREA CERCETĂRILOR DE LA UNIVERSITĂŢI, A THINK TANK-URILOR, SUSŢINEREA FINANCIARĂ A UNOR GRUPURI DE ADVOCACY DE-A LUNGUL SPECTRULUI POLITIC ŞI CHIAR A UNOR COALIŢII DE AFACERI ÎN FOLOSUL INTERESULUI PUBLIC.

    Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată schimbările evidente în filosofia companiei. În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play„ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).

    Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. În această vară, compania se va muta într-un nou birou la Washington, în Capitol Hill, cu o suprafaţă de peste 5.000 de metri pătraţi (o suprafaţă similară cu cea a Casei Albe). Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.

  • În spatele uşilor închise: Google, agenţii de lobby şi noua agendă de la Washington

    Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor din cauza unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.

    ÎN SĂPTĂMÂNILE PREMERGĂTOARE EVENIMENTULUI, OFICIALI AI GOOGLE VENISERĂ CU MAI MULTE SUGESTII REFERITOARE LA VORBITORI ÎN TIMPUL CONFERINŢEI, TRIMIŢÂND LISTE CU MEMBRI AI CONGRESULUI, SENIORI DE LA DEPARTAMENTUL DE JUSTIŢIE ŞI DE LA PROCURATURĂ.

    „Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi„, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google, lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?„ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!„. Informaţiile din schimbul de mailuri a fost obţinut de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcrierilor.

    În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.

    Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a investi iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washingtonul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.

    NOILE FORME DE INFLUENŢARE A OPINIEI PUBLICE SAU A FACTORILOR DE DECIZIE INCLUD FINANŢAREA CERCETĂRILOR DE LA UNIVERSITĂŢI, A THINK TANK-URILOR, SUSŢINEREA FINANCIARĂ A UNOR GRUPURI DE ADVOCACY DE-A LUNGUL SPECTRULUI POLITIC ŞI CHIAR A UNOR COALIŢII DE AFACERI ÎN FOLOSUL INTERESULUI PUBLIC.

    Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată schimbările evidente în filosofia companiei. În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play„ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).

    Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. În această vară, compania se va muta într-un nou birou la Washington, în Capitol Hill, cu o suprafaţă de peste 5.000 de metri pătraţi (o suprafaţă similară cu cea a Casei Albe). Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.

  • Ford a produs motorul cu numărul 250.000 la fabrica din Craiova

     Ford a început producţia de motoare la uzina din Craiova în mai 2012, cu motorul EcoBoost de 1 litru, urmat în aprilie 2013 de motorul EcoBoost de 1,5 litri. În prezent, Ford produce la Craiova aproximativ 1.000 de motoare pe zi, din ambele categorii.

    “Uzina de Motoare de la Craiova are un rol foarte important în ansamblul flexibilităţii sistemului global Ford de producţie a motoarelor, contribuind semnificativ la cerererea mare pentru vehicule Ford cu consum redus de combustibil şi emisii scăzute de CO2”, a declarat într-un comunicat noul şef al al secţiei de Producţie Motoare de la Craiova, John Oldham.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai bună veste pentru uzina Ford de la Craiova. Decizia care va scoate compania de pe linia de plutire

    LANSAREA NOULUI FORD FOCUS, VERSIUNEA FACELIFT A GENERAŢIEI LANSATE ÎN URMĂ CU PATRU ANI, REPREZINTĂ CEA MAI BUNĂ VESTE PENTRU UZINA CONSTRUCTORULUI AMERICAN DE LA CRAIOVA.

    În fabrica în care producţia de maşini abia este menţinută pe linia de plutire (cu o cadenţă de numai 370 de maşini pe zi, respectiv cel mult 70.000 de maşini anual), uzina de motoare produce aproape de capacitatea maximă: 250.000 de motoare în 2013 şi un volum similar estimat pentru 2014. În plus, anul trecut, pe lângă motorul de 1,0 litri Ecoboost în trei cilindri, a intrat în producţie şi cel de 1,5 litri Ecoboost de 150 şi 180 CP.

    Dacă iniţial acesta a fost produs doar pentru a fi exportat către uzinele Ford din Asia şi America, unde se regăseşte pe noul Mondeo, din acest an va echipa atât noul Focus, cât şi noul Mondeo, ceea ce automat va atrage după sine şi o producţie mai mare pentru uzina din România.

    „Noul Focus va intra în producţie în trimestrul patru al acestui an, iar până la finalul anului îl vom vedea în showroomurile europene. Încă de la început toate motorizările vor fi disponibile, inclusiv noul motor Ecoboost de 1,5 litri. Noul motor îl va înlocui pe cel de 1,6 Ecoboost şi îl vom vedea pe aceleaşi modele„, a spus Barb Samardzich, director operaţional la Ford Europa.

    Mai mult, a doua veste bună o reprezintă faptul că viitorul Mondeo ce va fi lansat în Europa în trimestrul patru va fi echipat inclusiv cu motorul de 1,0 litri Ecoboost într-o nouă versiune de 140 CP, arată presa internaţională, ceea ce automat înseamnă încă o creştere a producţiei de motoare spre capacitatea maximă a uzinei: 350.000 de propulsoare anual.

    Producţia de motoare de la Craiova este în prezent de 1.000 de unităţi pe zi şi se va menţine în acelaşi ritm până la finalul anului. În funcţie de cerere, există posibilitatea de a creşte producţia anul viitor şi în 2015. Din volumul zilnic de motoare, 40% reprezintă motorul de 1,5 litri.

    „În condiţiile în care în trimestrul patru va intra în producţie noul Focus, şi uzina de la Craiova va livra motoare de 1,5 litri pe lângă cele de 1,0 litri pentru acesta. Focus este primul model european ce va fi echipat cu noul motor„, au spus oficialii de la Ford România.

    În total, americanii au investit la Craiova 880 milioane de euro, în condiţiile în care prin contractul de privatizare s-a angajat la investiţii de 675 milioane de euro. Dintre acestea, 230 milioane de euro reprezintă investiţiile în uzina de motoare unde lucrează 1.000 dintre cei 3.600 de salariaţi ai Ford România.

    Miza echipării modelului Focus cu noul motor o reprezintă faptul că maşina este cel mai bine vândut automobil la nivel mondial şi al şaptelea ca vânzări în Europa, unde anul trecut au fost vândute peste 225.000 de unităţi din acesta. În total, de când a fost lansat în 1998, Focus s-a vândut în lume în peste 12 milioane de unităţi, pe 140 de pieţe, dintre care 7 milioane în Europa.

    Pe de altă parte, uzina de automobile de la Craiova va continua să oprească producţia de maşini şi în martie pentru cinci zile şi în aprilie pentru alte trei, după cele patru zile anunţate pentru februarie. În ceea ce priveşte secţia de producţie motoare, nu se anticipează zile fără producţie în perioada următoare.

    „Decizia de a opri producţia la Craiova este adaptată, în contextul în care pentru a ne asigura o profitabilitate trebuie să producem volume pentru cererea existentă. Dar deja producţia este în creştere şi sunt semne că ieşim din recesiune, aşa că implicit vom vedea volume mai mari de vânzări pentru B-Max„, estimează directorul operaţional.
    În total, în intervalul ianuarie-aprilie, Ford nu va produce maşini în 14 zile lucrătoare, timp în care s-ar fi putut produce aproape 5.200 de maşini. Anul trecut, în intervalul septembrie-decembrie producţia a fost oprită timp de 40 de zile. Spre deosebire de anul trecut, când numărul zilelor dintr-o lună fără producţie a urcat spre 13 în octombrie şi noiembrie, în acest an sunt anunţate între trei şi cel mult cinci zile într-o singură lună. Chiar şi în acest context, producţia de B-Max la Craiova a urcat anul trecut la peste 6.500 de maşini, cu 5% mai mult decât în perioada similară a lui 2012.

    Pe de altă parte, cea mai bună veste pentru uzina de la Craiova vine pe filiera cotidianului german Bild. Nemţii spun că Ford va renunţa la schimbul de noapte al uzinei din Köln, Germania, unde se produce Fiesta, şi va transfera din 2017 cel puţin o treime, dacă nu întreaga producţie a modelului de clasă mică în România, la Craiova.

  • Cum arată un Boeing 777 de hârtie construit în cinci ani

    Iaconi-Stewart s-a îndrăgostit de acest avion în 2008. „Proporţiile erau atât de elegante,” spune acesta. „Am optat pentru un curs de arhitectură în liceu, însă acesta este primul avion pe care l-am construit până acum.” La început, s-a uitat la fotografii şi a folosit un manual de întreţinere găsit on-line. „Nu am avut la dispoziţie schiţe de montaj,” spune acesta.

    Totuşi, a reuşit să redea totul în cele mai fine detalii, de la trenul de aterizare şi bucătării la reversoarele de tracţiune mobile de pe motor. „A fost mai greu cu reversoarele de tracţiune,” spune el. „Nu înţelegeam cum funcţionau. Am fost nevoit să studiez înregistrări pe YouTube şi am găsit şi o fotografie făcută din spatele unui motor. Desenul meu arăta bine pe hârtie, aşa că am sperat că va ieşi.”

    Fiecare piesă a fost produsul unor desene pe calculator, desene pe care apoi le-a imprimat pe hârtie de dosar. A decupat formele cu ajutorul unui cuţit X-Acto, le-a luat cu o penseta şi le-a lipit unele de altele. Pare simplu, însă numai proiectarea motorului a durat o lună, iar asamblarea lui i-a luat patru luni.

    Se pare însă că i-a ieşit. „Modelul înfăţişează motorul GE90 cu o precizie uimitoare,” spune Căpitanul Richard Sowden, pilot de aeronave Boeing 777. „Este fascinant să urmăreşti procesul de construcţie prin secvenţele de imagini şi să vezi detaliile avionului făcut exclusiv din hârtie.”

    Realizarea lui Iaconi-Stewart este cu atât mai impresionantă cu cât acesta nu are studii tehnice. A urmat Colegiul Vassar timp de doi ani, dar a luat o pauză „pentru a schimba macazul şi a descoperi ce vreau să fac, de fapt.” Acum finalizează modelul acasă, în San Francisco. „Am noroc cu familia, care mă susţine foarte mult,” spune Luca.

  • Ponta: Nu vă luaţi după cine zice că pleacă Renault din România

     Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că nefinalizarea Coridorului IV paneuropean de transport va duce la pierderea asamblării de la Piteşti, la uzinele Dacia, care deja extinde uzina din Maroc.

    Aflat, luni, la sediul Autorităţii de Management pentru POS “Creşterea competitivităţii economice”, cu ocazia semnării a şase contracte de finanţare propuse de Polul Auto Muntenia, din care face parte şi Dacia Renault, Ponta a ţinut să se refere şi la această declaraţie a preşedintelui.

    “Dacia se pregăteşte şi construieşte motoare EURO 6 în România, aşa că nu vă luaţi după cine zice că pleacă”, a spus Ponta, la finalul discursului ţinut de directorul pentru România al Dacia Renault, Nicolas Maure, în care acesta tocmai anunţase intenţia realizării în România a unor bancuri de testare pentru motoare EURO 6.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Porsche recheamă de pe piaţă cele mai noi modele 911 GT3, după ce două au luat foc

     Rechemarea afectează toate cele 785 de vehicule Porsche 911 GT3, a anunţat compania germană, transmite Bloomberg.

    Preţul versiunii GT3 a automobilelor 911 porneşte de la 137.303 euro.

    “Nu au avut loc accidente sau răniri. Analizele interne ale motivelor care au dus la defectarea motoarelor nu sunt finalizate. Cele două incendii au avut loc în Europa”, se arată într-un comunicat al prupului Volkswagen, proprietarul Porsche.

    Campaniile de rechemări efectuate în ultimele luni de producătorii auto VW, Chrysler Group şi Toyota Motor scot în evidenţă problemele provocate de adăugarea unor tehnologii tot mai sofisticare la noile modele.

    Incidentele în care au fost implicate automobilele GT3 au avut loc în Elveţia şi Italia, potrivit revistei germane Autobild.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană deschide proces Marii Britanii din cauza calităţii aerului

    Un raport al Comisiei Europene arată că acest gaz poate duce la deficienţe respiratorii sau chiar la deces. Marea Britanie avea ca termen de rezolvare a problemei anul 2010, dar guvernul de la Londra a confirmat că o soluţie poate fi implementată cel mai devreme în 2015, relatează BBC.co.uk.

    Cei mai afectaţi de această problemă sunt cei care locuiesc în marile oraşe sau în apropierea autostrăzilor. Pentru a găsi o rezolvare cât mai rapidă, britanicii au ales 43 de zone cu risc mare de poluare. În 2010, când nivelul ar fi trebuit ţinut sub control, el depăşea limita admisă în 40 din cele 43 de zone.

    Procesul ar putea ajunge la Curtea Europeană de Justiţie, iar englezii ar putea fi obligaţi să plătească daune uriaşe în cazul în care vor fi găsiţi vinovaţi.