“Ana Bogdan a atins noi culmi!”, scrie site-ul oficial al WTA. “Românca şi-a făcut debutul în Top 100 şi arătat câte ceva din forma care adus-o în top în primele patru luni ale sezonului”, continuă oficialii WTA. Ana Bogdan a ajuns în semifinalele turneelor de la Bogota şi Monterrey, în acest început de an.
Dacă se ia în considerare rata inflaţiei, încasările generate de filmele regizate de Steven Spielberg se ridică la 10,41 de miliarde de dolari, potrivit Box Office Mojo.
De asemenea, dacă se adaugă filmele produse de Steven Spielberg se obţine cifra de 17,2 miliarde de dolari, potrivit aceleiaşi surse.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Dacă se ia în considerare rata inflaţiei, încasările generate de filmele regizate de Steven Spielberg se ridică la 10,41 de miliarde de dolari, potrivit Box Office Mojo.
De asemenea, dacă se adaugă filmele produse de Steven Spielberg se obţine cifra de 17,2 miliarde de dolari, potrivit aceleiaşi surse.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Lagarde a avertizat cu privire la ameninţarea în creştere a unui război mondial şi la creşterea rapidă a datoriilor publice şi private la nivel mondial. Şefa FMI a subliniat însă că economia mondială îşi continuă creşterea solidă şi că rămâne optimistă cu privire la restul acestui an şi la 2019.
Comentariile acesteia vin cu o săptămână înainte ca miniştrii de finanţe din întreaga lume să se reunească în Washington pentru a discuta despre „norii negri care se adună la orizont”, după cum a declarat Lagarde.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) apreciază că datoriile Chiniei s-au umflat atât de mult încât pot pune în pericol stabilitatea financiară globală.
Cu alte cuvinte, una dintre cele mai prestigioase instituţii financiare internaţionale avertizează că din China ar putea veni o nouă criză financiară.
Un prezicător mai puţin mainstream decât FMI crede că următoarea criză va veni din Occident, de la mari companii din topul Fortune 500. Marea criză financiară din 2007-2008, care a explodat în SUA sub presiunea creditelor ipotecare subprime şi a prăbuşirii băncii de investiţii Lehman Brothers, nu a fost prezisă de instituţii consacrate, ci de câţiva analişti ca Nouriel Roubini şi Raghuram Rajan, fost economist-şef al FMI între 2003 şi 2006 şi guvernator al băncii centrale a Indiei între 2013 şi 2016. Criza i-a făcut pe aceştia celebri şi a redus credibilitatea în bănci centrale precum BCE, care n-a recunoscut furtuna financiară nici când aceasta i-a spart uşa.
Conrad Nicholson Hilton s-a născut pe 25 decembrie 1887, în San Antonio, New Mexico. Numele de Hilton vine de la ferma Hilton din Kløfta, Norvegia, unde s-a născut tatăl său.
Hilton a urmat Goss Military Academy, colegiul St. Michael’s, colegiul de agricultură şi arte mecanice Mexico şi a fost membru în frăţia internaţională Tau Kappa Epsilon. În timpul primului război mondial a servit doi ani în Armata Statelor Unite.
Încă din adolescenţă, Hilton a dat dovadă de bune abilităţi antreprenoriale, în timp ce lucra în magazinul tatălui său din Socorro County, New Mexico, transformat parţial într-un hotel cu zece camere.
În 1919, la 25 de ani, cu gândul de a deveni bancher, a plecat în Texas, să cumpere o bancă. În schimb, s-a decis să achiziţioneze hotelul Mobley, cu 40 de camere, din Cisco. Deoarece noua afacere a avut succes, a continuat să cumpere şi să construiască hoteluri în tot Texasul. Primul hotel care i-a purtat numele a fost Dallas Hilton, deschis în 1925, iar prima unitate construită în afara Texasului a fost inaugurată în 1939, în Albuquerque, New Mexico, cunoscută astăzi ca Hotel Andaluz. În timpul Marii Crize, Hilton aproape a fost forţat să falimenteze după ce a pierdut câteva dintre hotelurile pe care le deţinea. În cele din urmă însă, a redobândit controlul asupra celor opt unităţi rămase.
De-a lungul deceniilor următoare, s-a extins în regiunea vestică, spre California, şi în est, spre Chicago şi New York. Şi-a încoronat achiziţiile cu cel mai mare hotel din lume, Stevens Hotel din Chicago, redenumit Conrad Hilton, precum şi cu legendarul Waldorf-Astoria din New York.
În 1946, investitorul american a pus bazele corporaţiei Hilton Hotels, iar în 1948 a fondat Hilton International Company. Între anii 1950 şi 1960, expansiunea mondială a companiei Hitlon, primul lanţ hotelier din lume, a facilitat atât turismul american, cât şi afacerile corporaţiilor americane din afara graniţelor. A fost şi prima companie de profil care a stabilit un anumit standard mondial pentru serviciile oferite în hotelurile sale.
Ulterior, Hilton a preluat compania de credit Carte Blanche şi un procent din compania americană Crystal Sugar Company, precum şi din alte întreprinderi.
În 1954, în hotelul Caribe Hilton din Puerto Rico a fost creat, de către Ramon Monchito Marrero, cocktailul care avea să devină celebrul Piña Colada. În 1958 Hilton şi-a publicat autobiografia, intitulată Be My Guest (Fii invitatul meu).
O serie de universităţi i-au acordat antreprenorului diplome de onoare, printre care se numără Universitatea din Detroit şi Universitatea Sofia din Tokio. Hilton a avut trei soţii: Mary Adelaide Barron, actriţa Zsa Zsa Gabor şi Mary Frances Kelly, cu ultima fiind căsătorit până la moartea sa. Din prima căsnicie a avut trei fii: Conrad Nicholson Nicky Hilton Jr., William Barron Hilton şi Eric Michael Hilton, iar din cea de-a doua, o fiică – Constance Francesca Hilton.
Hilton a murit din cauze naturale pe 3 ianuarie 1979, la 91 de ani. Moştenirea a împărţit-o între rude, fiica şi nepoţii săi, iar cea mai mare parte din acţiunile lanţului hotelier au fost lăsate fundaţiei Conrad N. Hilton, înfiinţată în 1944. În urma unei înţelegeri, fiului său, Barron Hilton, care îşi petrecuse cea mai mare parte a carierei ajutând la construirea lanţului hotelier, i-au revenit 4 milioane de acţiuni în cadrul companiei.
În prezent, Hilton Hotels Corporation numără în jur de 570 de hoteluri răspândite la nivel mondial (fiind incluse şi proprietăţi temporare), peste 856.000 de camere şi aproape 170.000 de angajaţi, iar cifra de afaceri de anul trecut s-a ridicat la 18,7 miliarde de dolari.
Razer Game Store oferă acces la mii de jocuri de PC în format digital şi recompensează utilizatorii pentru fiecare achiziţie. Jocurile sunt livrate sub formă de chei de produs ce pot fi activate pe Steam sau pe Uplay.
Având în vedere poziţia de lider a Razer în domeniul perifericelor de gaming, a laptop-urilor şi a aplicaţiilor de tip software, Razer Game Store reprezintă următorul pas în extinderea ecosistemului său pentru gameri.
Când utilizatorii achiziţionează jocuri de pe Razer Game Store, ei primesc acces la oferte exclusive, vouchere Razer Game Store, reduceri la perifericele Razer din RazerStore sau alte beneficii.
Datorită sistemului de recompense, achiziţionarea de jocuri din Razer Game Store oferă mai multă valoare adăugată decât în cazul oricărui alt magazin digital.
“Fiind şi noi gameri, suntem conştienţi de importanţa unei oferte bune, iar Razer Game Store oferă acest lucru fiecărui utilizator”, a declarat Min-Liang Tan, co-fondator şi CEO al Razer.
În momentul lansării, de Razer Game Store se vor putea bucura într-o formă localizată, cu metode de plată şi suport dedicat, locuitorii din SUA, Marea Britanie, Germania şi Franţa. Restul ţărilor din Europa, inclusiv România, au acces la versiunea în limba engleză cu preţurile afişate în Euro.
Alte ţări din afara Europei au acces la o interfaţă globală cu preţuri exprimate în dolari americani.
Catalogul Razer Game Store include jocuri de la Ubisoft, Bethesda, Bandai Namco, Deep Silver, Rockstar şi mulţi alţii. Jucătorii vor avea acces la jocuri aşteptate printre care “The Crew 2” şi “Pillars of Eternity II: Deadfire”, dar şi cele mai mari hituri deja lansate precum “Grand Theft Auto V”, “Tom Clancy’s Ghost Recon: Wildlands”, “Cuphead” şi “Dishonored: Death Of The Outsider”.
Compania nu a emis acţiuni noi, fiina disponibile cele deţinute de investitorii privaţi ai firmei.
Spotify este lider mondial în rândul companiilor de streaming muzical, cu peste 70 de milioane de clienţi plătitori de abonament, de două ori mai mulţi decât Apple.
Spotify a vândut şi anul trecut acţiuni, în tranzacţii private, la preţuri cuprinse între 37,5 şi 125 de dolari pe acţiune.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Documentul detaliază modul în care criptomonedele pot fi contabilizate precum şi modul în care pot fi categorizate monedele digitale primite de organizaţii, în funcţia de utilizarea lor viitoare (excluzând Banca Naţională, Banca de Dezvoltare şi IFN-urile), informează Ziarul Financiar.
În luna decembrie a anului trecut, preşedintele Belarusului, Alexander Lukashenko a semnat legea „Dezvoltării Economice Digitale”, care susţine tehnologia blockchain şi dezvoltarea criptomonedelor. Legea ţinteşte să elimine birocraţia care ar bloca dezvoltarea blockchain-ului, un ţel care a primit acum standarde contabile şi instrucţiuni clare pentru utilizatorii de criptomonede.
Monedele vor fi clasate sub categoriile „aranjamente cu creditori şi debitori” şi „alte cheltuieli şi venituri”.
Monedele care sunt scoase la vânzare vor fi luate în considerare drept „Bunuri”, iar cele obţinute din activitatea de minare criptomonede drept „produse”.
La sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, Lukashenk a semnat o altă lege legată de criptomonede, pentru proiectul High-Tech Park, menit să dezvolte o zonă economică modelată după modelul Silicon Valley, permiţând noilor tehnologii, precum criptomonede şi ICO, să se dezvolte într-un mediu propice.