Tag: modernizare

  • Cine este românca de 38 de ani care a devenit viceprimarul capitalei Germaniei

    Ramona Pop, reprezentantă a Partidului Verde din Berlin, a devenit recent viceprimar al Berlinului.

    Tânără a luptat pentru modernizarea grădiniţelor şi şcolilor care trebuie restaurate şi pe care vrea să le aducă într-un stadiu adecvat de funcţionare. Într-un oraş cum e Berlinul, care se estimează că va atinge pragul de 4 milioane de locuitori până în 2030, este nevoie şi de o atenţie mai mare acordată blocurilor de locuinţe. De asemenea, Pop mai doreşte să introducă mai multe trenuri S-Bahn în reţeaua de transport în comun.

    „Oraşul nostru trebuie să funcţioneze bine din nou”, a subliniat aceasta. Nu numai în ceea ce priveşte birourile de asistenţă socială sau ce ţine de aeroport.

    Pop este o tânără de 38 de ani născută în România, dar care a reuşit să îşi construiască o carieră de succes în mediul politic din Germania.

    Pop s-a mutat în Germania, împreună cu familia sa în 1988, urmând apoi cursurile Facultăţii de Ştiinţe Politice Munster. Ea a devenit membru al Partidului Verzilor în 1997, iar în anul 2001 a câştigat un loc în parlamentul german, fiind cea mai tânără membră de atunci a instituţiei.

    Candidata Ramona Pop este acum hotărâtă să omogenizeze scena politică din oraş, care are zone în care încă există linii de divizare între est şi vest, potrivit publicaţiei Ziarul Românesc.

  • Cine este românca de 38 de ani care a devenit viceprimarul capitalei Germaniei

    Ramona Pop, reprezentantă a Partidului Verde din Berlin, a devenit recent viceprimar al Berlinului.

    Tânără a luptat pentru modernizarea grădiniţelor şi şcolilor care trebuie restaurate şi pe care vrea să le aducă într-un stadiu adecvat de funcţionare. Într-un oraş cum e Berlinul, care se estimează că va atinge pragul de 4 milioane de locuitori până în 2030, este nevoie şi de o atenţie mai mare acordată blocurilor de locuinţe. De asemenea, Pop mai doreşte să introducă mai multe trenuri S-Bahn în reţeaua de transport în comun.

    „Oraşul nostru trebuie să funcţioneze bine din nou”, a subliniat aceasta. Nu numai în ceea ce priveşte birourile de asistenţă socială sau ce ţine de aeroport.

    Pop este o tânără de 38 de ani născută în România, dar care a reuşit să îşi construiască o carieră de succes în mediul politic din Germania.

    Pop s-a mutat în Germania, împreună cu familia sa în 1988, urmând apoi cursurile Facultăţii de Ştiinţe Politice Munster. Ea a devenit membru al Partidului Verzilor în 1997, iar în anul 2001 a câştigat un loc în parlamentul german, fiind cea mai tânără membră de atunci a instituţiei.

    Candidata Ramona Pop este acum hotărâtă să omogenizeze scena politică din oraş, care are zone în care încă există linii de divizare între est şi vest, potrivit publicaţiei Ziarul Românesc.

  • De la Mioveni spre Moscova, via Paris

    România câştigă un statut tot mai clar de furnizor de talente, odată ce numele autohtone sunt din ce în ce mai numeroase la sediile centrale ale multinaţionalelor. Cornel Olendraru, care de la 1 octombrie va deveni responsabil de performanţa industrială şi logistică a grupului Renault în România, Turcia şi Rusia, povesteşte pentru Business Magazin care sunt schimbările prin care a trecut Dacia în perioada în care a condus fabrica de la Mioveni.

    Trei este numărul de ţări de care va deveni responsabil, la 47 de ani, Cornel Olendraru, director regional industrial pe regiunea Eurasia în cadrul Renault, având astfel în grijă performanţa industrială şi logistică a grupului. În ultimii doi ani, el a urmărit procesul de modernizare şi automatizare a uzinei Dacia după noile standarde ale Alianţei Renault Nissan.

    Misiunea uzinei Automobile Dacia este să ajungă în următorii doi ani la un grad de automatizare de 20%, faţă de 5% în 2014, când a fost demarat acest proces. „În ultimii doi ani, modernizarea uzinei face parte dintr-un plan agresiv al Renault de a vinde cât mai mult şi se lucrează pe două axe: una – produs, vizând Renault şi implicit Dacia, şi altă axă vizează calitatea. O maşină frumoasă trebuie să fie şi de calitate pentru a se vinde bine pe termen lung”, declară Cornel Olendraru. Dacia este parte a planlui de modernizare care vizează uzina la presaj, secţiile de caroserie şi vopsitorie.

    Tot el adaugă că acum nu se poate avansa o cifră cu privire la gradul de automatizare, dar procesul este în desfăşurare. „La presaj se modernizează secţiile, tot ce trebuie modernizat se înnoieşte pentru ca în final să scoatem o maşină mai bună şi să răspundem unor cerinţe legate de ergonomie. Manipularea pieselor nu este deloc uşoară, iar secţia este predispusă a fi automatizată. Tot ce înseamnă fabricaţie şi manipulare de piese mari, se va face cu roboţi”.

    Pe de altă parte, directorul uzinei de vehicule spune că modernizarea nu înseamnă întotdeauna automatizare, dar implică obligatoriu investiţii în instalaţii capabile să ofere o calitate mai bună. Spre exemplu, la vopsitorie s-a înlocuit o cabină de apret care avea aproape 40 de ani, iar alţi roboţi au fost înlocuiţi pentru că nu mai erau la fel de performanţi cum sunt noile utilaje. Şi în uzina de vehicule, unde sunt asamblate toate piesele, au fost implementate noi soluţii care să eficientizeze producţia. „Spre exemplu, acum montajul are un «inel» de jur împrejur pentru o aprovizionare mai uşoară. Până acum era sub forma unei potcoave. Acum se poate circula uşor în jurul montajului, iar pentru asta am construit două tuneluri”, explică directorul uzinei.

    În cazul Automobile Dacia, local, au fost dezvoltate soluţii pentru eficientizarea procesului de producţie, soluţii care ulterior au fost implementate şi în alte uzine auto ale Alianţei Renault-Nissan, iar Olendraru povesteşte că multe idei au plecat de la angajaţii din România. „Modernizarea prin presaj s-a făcut cu know-how local, în mare parte; soluţia externă ar fi fost mult mai scumpă. Ce s-a făcut la Mioveni a devenit soluţie corporate la nivel de alianţă în presaj.”

    Dacă este întrebat cum s-a schimbat uzina în cei trei ani cât timp a condus-o, Cornel Olendraru vorbeşte despre cum clienţii automobilelor produse la Mioveni au adus schimbarea. „În urmă cu trei ani era un alt nivel de exigenţe al clienţilor. Se poate spune că uzina a progresat. Sistemul de producţie al alianţei, Alliance Production Way, exista, dar în ultimii ani a fost standardizat, pus în comun cu Nissan, astfel încât astăzi, la Dacia se foloseşte acelaşi mod de producţie ca în oricare altă uzină a alianţei Renault Nissan.”

    Iar directorul fabricii de la Mioveni susţine că nu există diferenţe între modul în care este produsă o maşină la Mioveni la orice altă uzină a alianţei. Spune că tocmai faptul că Dacia are ca principală piaţă Europa de Vest a dus la implementarea de noi soluţii pentru a creşte calitatea producţiei de la Mioveni. „Dacia a pornit cu o maşină pentru piaţa locală şi cele emergente. Oportunitatea clară a fost criza din 2008 şi am exportat Dacia pe piaţa europeană”, adaugă Olendraru. Dacia are acum 3% din piaţa europeană iar pretenţiile constructorului sunt ambiţioase. „Un executiv francez de la Renault spunea că genialitatea românilor constă în a face mult cu foarte puţin. La fel şi Dacia: oferă foarte mult cu foarte puţin, pe o piaţă foarte exigentă cum este cea europeană, pe care ne încadrăm perfect.”

     

  • Noua hartă a autostrăzilor din România. Guvernul a făcut socoteala kilometrilor pentru următorii 20 de ani

    Până în anul 2036, românii vor putea circula pe 11 noi autostrăzi, prevede Master Planul General de Transport al României trimis marţi spre aprobare către Guvern. Master Planul General de Transport al României trimis spre aprobare Guvernului este documentul care stabileşte modul în care va evolua infrastructura din România până în 2030, atât rutieră, cât şi feroviară, navală, aeriană şi multimodală, acesta fiind esenţial pentru ca sectorul transporturilor să poată atrage pe viitor bani europeni. Documentul este unul foarte important pentru infrastructura din România, pentru că de aprobarea sa depinde atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea acestui scetor, însă decizia a fost amânată de mai multe ori.

    Vezi aici noua hartă a autostrăzilor din România. Guvernul a făcut socoteala kilometrilor pentru următorii 20 de ani

  • O nouă amânare pentru Pasajul Auto de la Piaţa Sudului

    Consiliul General al Municipiului Bucureşti a votat, joi, prelungirea perioadei de implementare a proiectului de ,,Modernizare infrastructură rutieră Piaţa Sudului” până la data de 31 decembrie 2018.

    Consilierii Generali ai Municipiului Bucureşti au aprobat, în cadrul unei şedinţe extraordinare a CGMB, prelungirea perioadei de implementare a proiectului de ,,Modernizare infrastructură rutieră Piaţa Sudului” până la data de 31 decembrie 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şcoala Americană Internaţională din Bucureşti s-a înnoit cu investiţii de circa un milion de euro

    „O nouă bibliotecă, aliniată realităţilor şi nevoilor zilelor noastre, laboratoare de ştiinţe, clase modernizate, tehnologie avansată şi multe alte noutăţi îi aşteaptă pe elevii noştri în acest an şcolar, mai ales că au fost realizate investiţii de peste un milion de euro pe parcursul verii. De altfel, AISB efectuează în fiecare an şcolar investiţii de minimum 500.000 de euro, pentru confortul elevilor şi modernizarea şcolii”, declară Dr. Robert Brindley, directorul Şcolii Americane Internaţionale din Bucurteşti.

    American International School of Bucharest (AISB) este acreditată de New England Association of Schools and Colleges, Council of International Schools şi International Baccalaureate Organizatio, iar elevii săi provin din 56 de ţări. AISB propune programe de studii pentru copii cu vârstă foarte mică (doi ani), până la elevi de liceu. Fiecare clasă de studiu are maximum 20 de elevi, iar taxele pentru un an şcolar pornesc de la 6.868 euro (învăţământ preşcolar) şi ajung la 20.080 euro (ultimii doi ani de liceu). Anual, Şcoala Americană Internaţională din Bucureşti oferă şi două-trei burse şcolare pentru elevii români ce intră în clasele a VII- a şi a IX-a.  În anul scolar 2016 – 2017, trei elevi de la şcoli din Bucureşti sunt beneficiarii unor burse totale de studiu.

    American International School of Bucharest (AISB) este  înfiinţată în 1962 de către Ambasada Statelor Unite şi se află pe o suprafaţă de 10 hectare în campusul construit în urmă cu 15 ani.

     

  • Enel Distribuţie Muntenia, investiţii de peste 2 milioane de lei, finalizate în judeţul Giurgiu

    Enel Distribuţie Muntenia a finalizat lucrări de modernizare a reţelei în judeţul Giurgiu in valoare de peste 2 milioane de lei, potrivit unui comunicat de presă dat publicităţii.

    Au fost vizate atât reţeaua de joasă tensiune, cât şi cea de medie tensiune. Costul lucrărilor finalizate se ridică la peste 2.000.000 lei, şi fac parte dintr-un program de modernizare a reţelei din judetul Giurgiu. İn procesul de modernizare au fost inlocuiţi până acum peste 19.000 metri liniari de cablu şi au fost montate peste 400 grupuri de masură şi protecţie.

    İn localitatea Copaciu reţeaua de joasă şi medie tensiune, precum şi branşamentele au fost modernizate integral iar aparatele de masură au fost montate la exterior, se arată în comunicat. İn localitatea Uzunu au fost finalizate lucrările la posturile de transformare pentru reţeaua de medie tensiune, împreună cu cele de modernizare a reţelei de joasă tensiune. Planurile pentru Uzunu şi Angheleşti prevăd mutarea aparatelor de măsură la exterior şi instalarea contoarelor de tip inteligent.

    Prin sistemul de contorizare inteligentă se vor putea realiza citiri de la distanţă a consumului de energie electrică, dar şi operaţiuni comerciale precum schimbări tarifare, conectări şi deconectări.

  • Baconschi: După summit, trebuie să lansăm rapid programe de modernizare a Armatei

    România trebuie să lanseze rapid, după summitu-ul NATO de la Varşovia, programe de modernizare a forţelor armate pe baza alocării a cel puţin 2% din PIB în vederea acestui obiectiv, a declarat luni, pentru MEDIAFAX, ambasadorul Teodor Baconschi, fost ministru de Externe.

    Baconschi crede că la întâlnirea Alianţei , România a obţinut “ce şi-a propus” şi, dacă va dori mai mult, va trebui “să facă mai mult”, polemicile interne pe această temă fiind “inutile”.

    “Mi se pare pozitivă continuitatea în politica României, indiferent de admnistraţie: aveam deja prezenţe militare semnificative la Cincu şi Kogălniceanu (unde va mai sosi un batalion american), iar baza Deveselu a trecut, aşa cum era prevăzut, sub comandă NATO. E notabil şi update-ul planului de contigenţă privitor la România, pentru că el distribuie toate sarcinile în caz de agresiune străină. În ce priveşte noua brigadă multinaţională, să sperăm că, pe lângă polonezi şi bulgari, vom avea trupe şi din alte state membre, din Europa occidentală. Va fi nevoie să ne concertăm cât mai bine cu Ankara şi Sofia, pentru ca Alianţa să adopte, pe termen mediu, şi măsuri pro-active de contracarare a zonelor anti-acces construite de Rusia în Crimeea”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, ambasadorul Baconschi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O arhitectă din România de 28 de ani, studentă la Oxford, se ocupă de modernizarea a peste 500 de clădiri ale universităţii

    Irina Mot, o arhitecta din Romania, in varsta de 28 de ani, dar si masterand bursier la Universitatea Oxford se ocupa de mentenanta si modernizarea a peste 500 de cladiri.

    Irina a facut parte dintr-un proiect inovator, construirea primei case solare din Romania, iar apoi a ajuns la studii in Anglia, la Oxford, unde a obtinut singura bursa integrala oferita pentru masterul pe care si l-a ales, informeaza Viitorul Romaniei.

    “In gimnaziu am participat la olimpiade nationale de fizica si matematica. Am avut noroc de profesori care m-au indrumat si m-au facut sa indragesc aceste doua materii. Sunt anumite persoane care prin simpla lor prezenta iti cresc motivatia si interesul fata de materia pe care o predau”, a povestit Irina pentru sursa citata.

    In anul cinci de facultate, Irina a intrat in proiectul ”Prispa”, care viza construirea unei case alimentata doar cu energie solara.

    Dupa ce si-a finalizat studiile in Romania, a plecat la Oxford, unde a obtinut o bursa integrala: “Voiam sa studiez la aceasta universitate pentru imaginea pe care o are Oxfordul. Era pentru mine si inca este locul in care trebuie sa ajungi daca vrei sa te simti implinit din punct de vedere educational”.

    La Oxford, tanara arhitecta a aplicat la un internship, iar apoi a fost cooptata in departamentul de care se ocupa de mentenanta si intretinerea cladirilor care apartin Universitatii Oxford. Irina si colegii ei se ocupa de peste 500 de cladiri din complexul Oxford.
    ”Imi place la nebunie ce fac, ti se da o responsabilitate foarte mare, care la inceput te ameteste, dar te si mobilizeaza. Am inceput cu cateva proiecte micute, iar acum lucrez la 11 proiecte in paralel”, a mai spus Irina Mot.

    Cititi mai multe pe www.monitorul.com.ro

  • Şi-a modernizat satul şi a făcut şcoli doar din banii primăriei. “Degeaba faci drumuri, dacă merg pe ele oameni needucaţi”

    În urmă cu peste şase ani, primarul comunei Peştera din judeţul Constanţa a demisionat din PSD. Câţiva ani mai târziu, a fost urmat de întreg Consiliul Local. De atunci, comuna s-a tot dezvoltat cu propriile resurse şi sponsorizări. Metrul cub de apă costă un leu, iar oamenii au internet wireless pe străzi şi servicii de salubrizare gratuite. Edilul Valentin Vrabie se plimbă mulţumit prin parcul care arată că o imagine de pe felicitările de Crăciun venite de afară.

    În 2008, când a venit la primărie, Valentin Vrabie a filmat tot satul. “Era plin de bălării şi cucută”, îşi aminteşte primarul. Şcoală a fost reparată şi modernizată iar lângă s-a mai construit una. Tot ce s-a făcut aici, s-a făcut din banii primăriei, din taxe şi impozite locale. Nu din bani de la guvern sau din alte fonduri.

    Renovarea şcolii a costat în jur de 300.000 de euro. Toţi elevii au tablete primite de ziua copilului de la primărie, din bugetul local, scriu cei de la Evenimentul Zilei.

    “Bugetul primariei este undeva la 1 milion 7 sute, 17 miliarde de lei vechi. Dupa ce dau la o parte salarii si toate alea raman 100.000 de euro bani de investitii. Si din acesti bani realizam in regie proprie toate lucrarile. Alimentari cu apa, pietruiri de drumuri, curatenia”, a explicat edilul pentru potrivit stirileprotv.ro.



    Cele mai interesante galerii foto:

    30 de soluţii creative pentru a depozita bicicleta într-un apartament mic. Le puteţi face singuri – GALERIE FOTO

    Primul restaurant din lume cu camere pentru dormit: cum arată locul unde poţi lua o pauză în timpul serviciului – GALERIE FOTO

    Un apartament care are pereţii, mobila şi chiar colacul closetului acoperiţi cu aur este scos la vânzare – GALERIE FOTO

    Stewardesele în bikini au transformat-o în prima miliardară din Vietnam – GALERIE FOTO

    Cum arată cel mai mare vas de croazieră. Este mai lung decât Titanicul şi pleacă pentru prima dată din port, fără pasageri, dar cu un echipaj de 500 de oameni -GALERIE FOTO

    Doi tineri români au venit cu o idee unică: creează şi vând ceasuri de mână din lemn – GALERIE FOTO

    Motivul economic din spatele tatuajelor pe care le au membri cartelurilor de droguri – GALERIE FOTO

    Povestea hotelului deţinut de aceeaşi familie timp de peste 1300 de ani – GALERIE FOTO

    Palatul Primaverii, fosta resedinta a familiei Ceausescu, ar putea fi vandut cu 18-22 milioane euro – GALERIE FOTO